Trei sferturi dintre români s-au săturat de politicienii tradiționali, de cei care au făcut politică în ultimii 35 de ani.
Nu există niciun charismatic în cursa electorală și niciun candidat cu statură prezidențială, în plus, e pentru prima dată în România, când la începutul unei campanii prezidențiale un extremist pleacă de pe primul loc, iar cel mai mare partid din țară nu are candidat propriu.
Cea mai recentă cercetare sociologică susține că intenția de vot e fragmentată, fiindcă peste 45% dintre românii cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani nu pot spune spontan care este candidatul preferat și deci cu cine ar vota peste o lună.
Această nehotărâre a votanților arată incapacitatea candidaților de a crea emoție.
Niciunul dintre ei nu poate aduce în prim plan scenarii care să coaguleze în jurul lor entuziasm.
Strategii politici de succes au o singură rețetă valabilă: să-i facă pe candidați să mizeze fie pe speranță, fie pe teamă.
Niciunul dintre protagoniști nu are, însă, obiective majore, niciunul dintre ei nu știe cu adevărat ce vrea, niciunul nu are o poveste bună despre locul în care vrea să ducă țara și niciunul dintre ei nu știe să facă din biografia lui un mit.
O agenție independentă de piață, Market Opportunity Research, MKOR, a dat publicității cel mai recent sondaj, din care rezultă că 31,2% dintre alegătorii între 18 și 65 de ani l-ar alege pe George Simion într-un prim tur, Nicușor Dan și Crin Antonescu rămân foarte apropiați 22,7%, respectiv 18,8%.
În turul al doilea, Simion ar pierde în fața lui Nicușor Dan și Crin Antonescu, dar scorurile ar fi foarte strânse dacă politicianul radical s-ar confrunta cu Victor Ponta și Elena Lasconi.
Votanții cei mai consecvenți se găsesc în bazinele electorale ale lui George Simion și Nicușor Dan, fiindcă în jur de 90% dintre simpatizanții lor sunt siguri că vor merge la vot.
La întrebarea deschisă, deci fără o listă prealabilă, pusă de operatorii sondajului, 12% l-au indicat pe Nicușor Dan, 10% pe George Simion, 8,4% pe Crin Antonescu, 8,3% pe Victor Ponta și 7,6 pe Călin Georgescu. Pe Elena Lasconi au vrut-o doar 2,3%, în vreme ce 45,3% nu au știut ce să răspundă.
Aceste date sugerează, potrivit celor care au făcut cercetarea, că aproape jumătate din electorat se va decide pe ultima sută de metri, în funcție de ceea ce văd pe rețelele sociale sau la televizor pentru cei care se mai uită.
Acest procent mare de nehotărâți face aproape imposibil de prezis cum va arăta turul al doilea al prezidențialelor, care va avea loc pe 18 mai.
Pe George Simion îl votează, potrivit MKOR, nemulțumiții și perdanții tranziției, astfel 58% dintre votanții lui se află la sate, 50% declară că au venituri mici, 60% nu au terminat liceul, iar 44% nu au un loc de muncă.
Dorința de schimbare și tendința anti-sistem pentru 32% dintre ei arată că e vorba în mare parte despre un electorat care se consideră sărăcit și marginalizat din cauza politicienilor tradiționali.
Nicușor Dan este opusul lui Simion, după cum rezultă din această cercetare: 72% din votanții lui Dan locuiesc în mediul urban și au venituri peste medii și mari, iar 43% au studii superioare.
Cei mai mulți dintre ei îl votează fiindcă îl consideră integru și pentru că îl consideră un reformist și se așteaptă la o schimbare din partea lui.
Votanții Elenei Lasconi sunt în mare parte similari cu cei ai primarului general al Bucureștiului, susține studiul, în vreme ce Crin Antonescu și Victor Ponta au un electorat distribuit uniform în rural și urban, cu un nivel mediu de educație.
Totuși, dintre cei care votează cu Ponta, 36% invocă experiența și competența, față de 12% în cazul lui Antonescu.
Votul antisistem, în sensul reformist la Nicușor Dan și în cel revanșard în cazul lui George Simion, scoate în evidență o dorință clară de schimbare: trei sferturi dintre români s-au săturat de politicienii tradiționali, de cei care au făcut politică în ultimii 35 de ani.
În schimb, partidele mari PSD și PNL, care îl susțin pe Crin Antonescu au împreună cea mai mare infrastructură politică. Câștigă dorința de schimbare sau structurile de partid?