Anticorpii monoclonali ajung în România cu mare întârziere și în cantitate mică. Lista spitalelor care au primit tratamentul

Cu un președinte absent și un prim-ministru demis de Parlament, tulpina Delta face ravagii în România, țara membră a Uniunii Europene cu cel mai scăzut procent din populație vaccinat împotriva Covid-19.
Anticorpii monoclonali ajung în România cu mare întârziere și în cantitate mică. Lista spitalelor care au primit tratamentul
  • Încă din data de 27 iunie, Comisia Europeană a semnat un contract cadru pentru anticorpi monoclonali.
  • Acest tratament e eficient pentru bolnavii Covid-19 cu forme medii de boală și trebuie administrat în primele 10 zile de la apariția simptomelor.
  • Din cauza numărului mare de îmbolnăviri, cererea e uriașă.
  • 134 de spitale din țară au primit fiole. Vezi întreaga listă în link-ul de la sfârșitul articolului. 

Cu sute de decese pe zi și peste 19.000 de bolnavi în spitale, sistemul sanitar e în colaps, iar în urmă cu mai mult de o săptămână, Guvernul a cerut declanșarea mecanismului european de protecție civilă pentru medicamente și echipamente de oxigen.

În data de 12 octombrie, o aeronavă militară de transport a adus din Italia, regiunea Lombardia, grav lovită de pandemie, un număr de 5.206 fiole de anticorpi monoclonali, o donație umanitară pentru țara noastră.

În jurul acestora s-a creat o adevărată “isterie”, rudele pacienților internați au luat cu asalt spitalele, cerând ca bolnavilor să le fie administrat “tratamentul minune”.

“Specialiștii” în teorii conspiraționiste au început să posteze mesaje despre “puterile miraculoase” ale anticorpilor, iar antivacciniștii s-au năpustit și ei, considerând tratamentul mai bun ca vaccinul.

ADVERTISING

Anticorpii monoclonali, soluția pentru tratarea lui Donald Trump

În urmă cu an, în luna octombrie, vestea că Donald Trump s-a infectat cu Covid-19 a făcut înconjurul lumii. La acea dată, niciun vaccin nu era autorizat, trei dintre ele fiind în ultima fază de testare.

Două luni mai târziu, soluția de imunizare propusă de Pfizer urma să fie aprobată pentru utilizare de urgență.

Timp de o săptămână, după anunțul inițial că Trump e infectat, Casa Albă n-a mai dat informații concrete despre starea de sănătate a președintelui, despre tratamentul care-l urmează sau despre gravitatea bolii.

Zece zile mai târziu a venit și vestea că Trump a fost testat și rezultatul a ieșit negativ, deci s-a însănătoșit.

La vremea respectivă, “Casa Albă a spus că președintele Donald Trump a primit un tratament experimental cu anticorpi după ce un test a arătat că este infectat cu SARS-CoV-2”, se arată într-un articol publicat de revista “Science”. 

“În acel moment, el ar fi avut simptome ușoare de COVID-19, inclusiv febră și congestie, și a fost transferat la Centrul Medical Militar Național Walter Reed. Mai târziu, echipa medicală a președintelui a confirmat că a primit și remdesivir, un medicament antiviral care a demonstrat că ajută într-o mică măsură pacienții spitalizați cu COVID-19”, a descris publicația tratamentul lui Donald Trump. 

“…echipa președintelui a dezvăluit că i s-a administrat și un steroid rezervat în mod normal pentru cazurile severe de COVID-19, deși medicul său s-a arătat optimist în ce privește recuperarea”, se precizează în articolul citat.

În februarie, EMA autorizează folosirea noii soluții

Deci protocolul de tratament al președintelui SUA, asupra căruia medicii au intervenit imediat după ce a avut un test pozitiv, a fost: administrare de anticorpi monoclonali, remdesivir și steroizi.

Remdesivirul și steroizii fac parte din protocolul de tratament stabilit încă de la începutul pandemiei, fiind folosite pe scară largă și în România.

Donald Trump a fost tratat cu un cocteil de anticorpi “anti-spike” creați de laboratoarele Regeneron, care la acel moment se aflau în faza de testare.

În data de 26 februarie a acestui an, Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) a autorizat folosirea anticorpilor monoclonali realizați de Regeneron.

“Comitetul pentru medicamente umane… al EMA și-a finalizat analiza privind utilizarea anticorpilor monoclonali casirivimab și imdevimab pentru tratarea pacienților cu COVID-19”, se arată în documentul oficial publicat de agenția europeană.

“Această revizuire a fost întreprinsă pentru a oferi un aviz științific armonizat la nivelul Uniunii Europene pentru a sprijini luarea deciziilor la nivel național cu privire la posibila utilizare a anticorpilor înainte de autorizarea de introducere pe piață”, se precizează în document. 

“Agenția (EMA) a concluzionat că această combinație cunoscută și sub denumirea de REGN-COV2 poate fi utilizată pentru tratamentul COVID-19 confirmat la pacienții care nu necesită oxigen suplimentar și care prezintă un risc ridicat de a progresa la o formă severă de COVID-19”, se subliniază în comunicatul citat.

Câțiva pacienți din România au fost tratați cu anticorpi monoclonali împotriva Covid 19 REGN-COV2 înainte de autorizarea soluției de către Uniunea Europeană.

În data de 7 octombrie 2020, Institutul Matei Balș din București a primit cocteilul de anticorpi, fiind inclus într-un studiu clinic.

Ministerul Sănătății a avut nevoie de două luni ca să adauge anticorpii în protocolul de tratament

În luna aprilie 2021, la două luni după aprobarea de către FDA (agenția americană a medicamentului), și EMA, cea europeană, într-un ordin emis de Ministerul Sănătății prin care se adaugă actualizări la “protocolul de tratament al infecției cu virusul SARS-Cov-2” se stabilesc și procedurile folosirii anticorpilor monoclonali.

“…asemenea altor medicații antivirale, eficiența depinde de administrarea cât mai precoce după debutul bolii, nu mai târziu de primele 10 zile, când de multe ori replicarea virală a diminuat semnificativ și începe producerea de anticorpi specifici de către pacient”, se arată în ordinul ministerului. 

“Întrucât în cazul pacienților care evoluează spontan favorabil asumarea riscurilor legate de utilizarea lor nu se poate justifica, este necesar să fie identificați pacienții cu risc important de evoluție severă, aceștia fiind cei care ar putea avea un beneficiu din administrarea acestui tratament”, se precizează în document.

“Se consideră în prezent că indicația de utilizare este pentru pacienții cu forme ușoare sau medii care au factori de risc semnificativi pentru evoluția severă a COVID-19, de preferat în primele 3 zile de la debutul simptomelor”, se subliniază în protocolul de tratament emis de Guvern.

De la aprobarea protocolului de tratament și până la intrarea în țară a primilor anticorpi monoclonali au trecut șase luni.

“În afara studiului clinic de anul trecut, niciun alt pacient nu a mai fost tratat până acum cu anticorpi monoclonali anti-spike”, a declarat pentru SpotMedia.ro medicul infecționist Adrian Marinescu, de la Institutul Matei Balș din București. 

De asemenea, un medic de la Spitalul Floreasca din București, dar și unul de la un spital Covid din țară au confirmat pentru SpotMedia.ro că nu au folosit și nu au avut niciodată la dispoziție un astfel de tratament. 

Spitalul de Boli Infecțioase din Timișoara a anunțat prin medicul Vasile Musta că tratamentul va fi disponibil pentru pacienții din acest oraș, începând cu luna noiembrie.

Primii bani aprobați de Guvern pentru achiziția de anticorpi monoclonali, la șapte luni de la autorizarea tratamentului

În data de 29 septembrie, când impactul valului 4 de pandemie începuse să facă ravagii, Guvernul României a aprobat primele fonduri pentru achiziția de anticorpi monoclonali și alte medicamente din protocolul de tratament.

“Fondurile ne vor da posibilitatea de a achiziționa cantitățile suficiente până la sfârșitul anului de Tocilizumab, Remdesivir și anticorpi monoclonali. Necesarul a fost stabilit de comisia de boli infecțioase a Ministerului Sănătății”, a declarat atunci ministrul interimar al Sănătății Cseke Attila.

Suma aprobată a fost de 77 de milioane de euro.

Comisia Europeană a semnat până acum două contracte cadru pentru achiziția de anticorpi monoclonali “anti-spike”, unul cu compania Glaxo Smith Kline, în data de 27 iunie 2021, iar cel de-al doilea, cu compania Eli Lilly, în data 21 septembrie 2021.

“În temeiul contractului-cadru de achiziție comună…, statele membre pot achiziționa produsul… dacă și atunci când este necesar, după ce produsul a primit fie o autorizație de introducere pe piață condiționată la nivelul UE din partea Agenției Europene pentru Medicamente, fie o autorizație de utilizare în situații de urgență în statul membru în cauză”, se arată în comunicatele Comisiei Europene.

Problema a fost că reprezentanții Guvernului n-au făcut nimic, cel puțin patru luni, pentru a folosi facilitățile puse la dispoziție de instituțiile europene pentru a achiziționa un tratament care dă rezultate la pacienții cu forme de manifestare a bolii de gravitate medie.

Cele 5.206 de fiole cu anticorpi monoclonali pot trata 2.603 pacienți, fiecare bolnav având nevoie de tratament intravenos cu două fiole de substanță, conform informațiilor publicate de Ministerul Sănătății.

“Repartizarea (anticorpilor - n.red.) s-a realizat în conformitate cu deciziile comisiei de boli infecțioase și a ținut cont de rata de infectare la mia de locuitori din localitate, numărul de pacienți internați și cel al personalului medical specializat pentru administrare, disponibil în unitățile sanitare”, se arată în comunicatul Ministerului Sănătății.

Aici puteți consulta lista cu toate spitalele din țară care au primit anticorpi monoclonali și ce cantitate.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇