La începutul verii din turbulentul an 1990, sătenii dintr-o comună de munte, aflată la 60 de kilometri nord de Pitești, au început să strângă, să ordoneze și să citească rapoarte ale Securității, poliția politică a regimului comunist, dar și a nou înființatului SRI (Serviciul Român de Informații).
Un transport de documente secrete, organizat și avizat de Virgil Măgureanu, primul director al SRI, un apropiat al lui Ion Iliescu, a fost descărcat într-o râpă și, parțial, incendiat, pe raza localității Berevoiești, județul Argeș.
82 de saci cu rapoarte ale Securității din perioada Ceaușescu, dar și unele mai noi, ale SRI, au fost găsite de săteni care au alertat presa.
Jurnaliștii cotidianului „România Liberă”, conduși de Petre Mihai Băcanu, au ajuns primii la fața locului și au pus pe picioare un adevărat șantier arheologic pentru a recupera, reconstitui și analiza miile de documente, parțial distruse.
Atunci, opinia publică a aflat că, în ciuda promisiunilor făcute de noua administrație de la București, de a spune adevărul și de a da publicității abuzurile și violența poliției politice, în realitate, timp de jumătate de an s-au desfășurat operațiuni de sortare a informațiilor din arhive, de distrugere a documentelor compromițătoare și de îngropare a adevărului.
Virgil Măgureanu, director SRI în funcție din data de 26 martie 1990, nu demisionează și conduce serviciul secret până în 1997.
SIE indică Rusia
De la acel episod care a compromis credibilitatea SRI au trecut aproape 35 de ani, iar în spațiul public n-au mai apărut rapoarte secrete SRI sau SIE până în seara zilei de 4 decembrie 2024 când Klaus Iohannis, președintele în funcție, dă publicității mai multe rapoarte ale serviciilor de informații prin desecretizare.
În urma acestor rapoarte, alegerile prezidențiale sunt anulate printr-o decizie a CCR, iar România intră într-o criză politică fără precedent, acuzând interferențe ale unor entități străine în procesul democratic.
De atunci, au trecut trei săptămâni. S-a constituit o nouă majoritate politică, a fost investit un nou guvern, condus de Marcel Ciolacu, liderul PSD, iar opinia publică n-a aflat ce s-a întâmplat, care au fost greșelile și cine sunt responsabilii pentru „suspendarea democrației” din România.
Rapoartele serviciilor secrete sunt importante pentru că aduc sub ochii oamenilor informații asumate, strânse prin procedurile și tehnologia acestor instituții, care au în spate zeci de note, înregistrări și documente inaccesibile publicului larg.
Mai mult, informațiile respective pot fi puse în context și analizate în raport cu evenimentele trecute și viitoare momentului în care au fost desecretizate.
Raportul SIE este important din această perspectivă pentru că este singurul dintre cele cinci, desecretizate, care indică faptul că Rusia a jucat un rol important în ce privește implicarea în procesul democratic din țara noastră.
Un titlu și 4 observații
Documentul emis de spionii români se intitulează: „Analiza unor riscuri la adresa securității naționale generate de acțiunile unor actori cibernetici statali și non-statali asupra unor infrastructuri IT&C, suport pentru procesul electoral”.
Sub acest titlu apare specificarea: „Extras neclasificat din Nota nr. 0654 din 28 noiembrie 2024”.
Pornind de aici, se pot trage câteva concluzii interesante, nediscutate în spațiul public:
- SIE recunoaște existența unor riscuri la adresa securității naționale despre care, până atunci, niciun beneficiar politic al rapoartelor serviciilor de informații n-a vorbit, n-a pregătit populația și n-a acționat pentru îndepărtarea lor;
- Riscurile la adresa securității României sunt generate de actori cibernetici statali. Adică pe teritoriul țării acționează persoane, grupuri și organizații aflate în subordinea unor guverne străine, care au drept obiectiv vulnerabilizarea sistemului politic și democratic al României.
- Pe lângă „actorii statali”, apar și entități non-statale, adică persoane și organizații, despre care se sugerează că sunt în legătură cu primii, având același scop.
- O altă informație interesantă este că documentul SIE desecretizat este doar un „extras” dintr-un raport mult mai extins care a fost prezentat și pus la dispoziția Guvernului și președintelui la ședința CSAT din data de 28 noiembrie.
Strategie de provocat crize politice
Primul cuvânt cu care începe extrasul SIE e „Rusia”, venind ca un răspuns indirect în ce privește întrebarea: Cine e actorul statal care a zdruncinat România în asemenea hal încât alegerile prezidențiale au fost anulate?
„Rusia are o istorie de a interfera în procesele electorale din alte state. Dacă în spațiul ex-sovietic Rusia a fost și este cvasi-prezentă prin acțiuni ostile de influență, în Occident, implicarea a devenit mult mai evidentă începând cu scrutinul prezidențial din SUA, din 2016”, se arată în documentul realizat de SIE.
Oricum ar fi interpretat și analizat raportul realizat de spionajul românesc, Rusia este indicată ca actor statal care are o strategie de intervenție în procesele electorale ale statelor democratice pentru a provoca o serie de crize politice.
„La ordinul Kremlinului, au fost realizate cercetări sociologice detaliate ale statelor-țintă (trenduri în opinia publică, perspectivele politice ale anumitor partide/candidați, măsuri luate de autorități împotriva interferențelor electorale străine) și a fost studiat cadrul legislativ al statelor-țintă pentru a identifica breșe/vulnerabilități și capacitatea de răspuns”, se arată în documentul analizat.
Acest paragraf e extrem de interesant pentru că indică și lipsa de pregătire a României în ce privește protejarea sistemului electoral, indirect sugerând că „breșele” identificate de Rusia nu au primit răspuns de la autorități, președintele și prim-ministrul fiind mai preocupați să folosească informațiile în interes politic propriu decât să protejeze România.
De ce n-au reacționat Iohannis și Ciolacu?
În realitate, acest lucru l-a înțeles Rusia, fiind principala breșă și metodă de a anihila capacitatea de răspuns.
Klaus Iohannis nu a acționat pentru că a crezut în strategia propusă de agenția Kensington „echilibru și verticalitate”, una care-l va împinge pe Nicolae Ciucă în finală.
Chiar dacă n-a știut exact ce se întâmplă, conducerea PNL a dat mesaje continue că „totul e sub control”. Numai că această campanie care a atins sute de milioane de utilizatori pe TikTok a fost deturnată printr-o operațiune simplă, ingenioasă și foarte scumpă.
„…au fost identificate materiale video în cadrul cărora, influenceri naționali au promovat un scenariu predefinit privind elemente ce trebuie îndeplinite de fiecare candidat. Materialele video în cauză au fost postate pe platforme multiple (TikTok, Instagram și Facebook), generând între 1.000 și 500 de milioane de vizualizări per video, toate acestea având hashtag-ul #echilibrusiverticalitate”, se arată în raportul Ministerului de Interne, desecretizat în data de 4 decembrie.
Cum s-a făcut deturnarea? Foarte simplu, e descrisă în raport al Ministerului de Interne prezentat în CSAT și, apoi, desecretizat: „În cadrul secțiunii de comentarii aferente fiecărui element de conținut au fost identificate o serie de mesaje de promovare a unui candidat la prezidențiale (n.a. Călin Georgescu). Analiza acestor conturi indică anomalii în constituirea acestora, existând indicii privind utilizarea unor conturi fictive create doar pentru distribuirea de astfel de comentarii”.
Deci PNL plătește din bani publici o uriașă campanie pe TikTok pentru a-l promova pe Ciucă, dar aceasta e piratată de Rusia, conform indiciilor date de SIE și MAI, prin bombardarea ei cu sute de milioane de comentarii (boți), care-l indică pe Călin Georgescu a fi cel „echilibrat și vertical”, nu Ciucă, cum și-au dorit liberalii.
Pe de altă parte, prim-ministrul Marcel Ciolacu n-a reacționat la rapoartele serviciilor de informații, fiind preocupat el însuși să influențeze procesul electoral prin scoaterea unui candidat extremist din cursă, e vorba de Diana Șoșoacă, pentru a-l ajuta pe George Simion, un alt candidat pro Rusia, să ajungă în finala prezidențială.
Fără apărare în fața războiului hibrid
Rusia „… a pus accentul pe agresiunea informațională, inclusiv propaganda, și folosirea inteligenței artificiale pentru crearea rapidă de conținut”, se mai arată în documentul SIE.
Dar acest lucru se petrece demult fără ca Guvernul României sau președintele să ia vreo măsură.
S-a discutat intens despre propaganda rusă din țara noastră, dar s-a făcut infim de puțin. Rețelele sociale au fost invadate de pagini false, de imagini false, de mesaje false.
Grupurile profesionale de pe Facebook și WhatsApp au fost deturnate, transformându-se în centre de propagandă pro Rusia, fără a exista cea mai mică reacție din partea instituțiilor statului.
Marea problemă e că nu a existat nicio strategie de apărare în ce privește războiul hibrid. Conceptul e menționat în marea strategie națională, dar nu există trecută nicio măsură și nicio responsabilitate în ce privește reacția și respingerea agresiunilor din această categorie.
„… Rusia a depus eforturi constante pentru accesarea unor categorii cât mai largi de audiență, prin extinderea infrastructurii online (portofoliu variat de canale de diseminare: vectori locali, formatori de opinie și rețele de troli) și diversificarea tehnicilor de răspândire a narativelor (pro-ruse), cu accent pe distribuirea lor la nivel local”, se arată în documentul SIE, care indică existența unor puternice rețele în țară care au promovat interesele Kremlinului.
În spatele cuvintelor scrise în documentul SIE se ascunde cu greu o mare nemulțumire care vine dinspre partenerii strategici ai României, cu care agenția colaborează, din cauza lipsei de reacție în ce privește apărarea în fața atacurilor hibride.
Klaus Iohannis, președintele în funcție, recunoaște el însuși, indirect, într-o declarație de presă că salvarea a venit a de la SUA, importantul partener strategic al României.
„…influența străină a fost găsită ulterior și trebuie să spun că aici am avut un sprijin semnificativ de la parteneri strategici, care au ajutat entitățile românești să găsească ce s-a întâmplat totuși”, a declarat Iohannis, într-o conferință de presă, în data de 18 decembrie.
În zilele următoare, vom continua analizarea amănunțită a documentelor agențiilor de informații, desecretizate în data de 4 decembrie, și punerea lor în context pentru a mai face câțiva pași timizi pentru aflarea adevărului, unul dureros, care a marcat destinul european al României.