Dacă primești pe telefon o alertă de urs chiar atunci când trebuie să te duci să cumperi pâine, ce faci? Amâni drumul până când e sigur, alegi o rută poate mai lungă și mai anevoioasă, dar mai sigură, sau te duci direct în calea ursului pe ideea că e dreptul tău să cumperi pâine și să umbli pe străzi?
Da, e dreptul tău, dar e posibil ca ursului să nu-i pese, iar efectul să fie cu mult mai grav decât că nu ai pâine până a doua zi.
Așa și cu decizia CCR în privința vechimii necesare pentru DNA și DIICOT. Efectele ei sunt extrem de grave, pentru că au dat ocazia CCR să lege constituțional regula de vechime și gradul necesar pentru a fi procuror DNA și DIICOT.
Pe fond, speța era la limită. După ce legislația lui Dragnea ridicase vechimea necesară pentru procurorii DNA și DIICOT la 10 ani, cele două parchete au intrat în mare deficit de personal.
Proiectul de lege inițiat de USRPLUS și adoptat de Parlament scădea vechimea necesară pentru DNA și DIICOT la 7 ani, cu un an mai mare decât înaintea modificărilor PSD. ICCJ a atacat reglementarea la CCR, care a admis sesizarea.
Privită din perspectiva nevoilor sistemului judiciar, a imperativului luptei cu un anumit tip de criminalitate, corupție sau crimă organizată, decizia este cu mult prea dură și arată clar că o majoritate din CCR se folosește de orice detaliu pentru a face rău Justiției.
Privită strict din perspectiva principială, da, există o logică în faptul că procurorii din două direcții specializate ale PICCJ să îndeplinească condițiile pentru a funcționa în cadrul PICCJ: "Ar fi paradoxală plasarea celor două direcții specializate la cel mai înalt nivel ierarhic și compunerea acestora din procurori aflați la început de carieră a căror vechime nu le permite nici măcar promovarea în funcția de procuror la parchetul de pe lângă tribunal".
Este cu atât mai delicat cu cât dacă pentru vechima de 10 ani de la PICCJ nu se ia în considerare perioada de INM, este vechime efectivă, pentru DNA și DIICOT ar fi fost 7 ani cu tot cu stagiul INM, deci în fapt vreo 4. Un ecart foarte mare.
Cât de amplu va fi efectul deciziei de miercuri vom vedea în motivarea ei. Nu este exclus, maximal, ca actele procurorilor DNA și DIICOT cu o vechime mai mică de 10 ani să fie vulnerabile, adică un dezastru.
Deci răul ar putea fi cu mult mai mare decât simpla respingere a unei modificări legislative. Și asta pentru că actuala putere, în frunte cu ministrul Justiției, s-au dus în calea ursului.
Știau că CCR este ostilă în majoritate. Am scris despre CCR probabil mai mult decât oricare alt jurnalist încă de pe vremea când 90% dintre cei acum furioși credeau că CCR ne eliberează de Securitate și restabileşte drepturile omului.
Știau depre Corina Corbu, președintele ICCJ, că are un trecut controversat cu DNA, care a trimis-o în judecată, a fost suspendată și în final achitată după niște ani. Cine este Corina Corbu, care a fost acuzația, în ce condiții a fost achitată am tot scris, dar e un fapt că domnia sa este acum președintele ICCJ și unul dintre cei mai influenți magistrați din sistemul judiciar.
Faptele pe care le ignori nu dispar.
Când proiectul privind vechimea a fost discutat la Senat, relatează surse politice prezente, dna Corbu a spus clar că în forma actuală îl va ataca la CCR. Era momentul când ar fi trebuit să înceapă discuțiile pentru găsirea unei soluții care să fie acceptată de toată lumea.
Una care să rezolve măcar parțial problema DNA și DIICOT, dar să evite riscul CCR. Adică să nu mergem în calea ursului CCR.
Dacă altceva nu puteai livra, decât să ajungi la urs și la efectul previzibil, mai bine stăteai cu deficit la DNA și DIICOT până la schimbarea componenței CCR. Doi dintre cei care au votat pentru decizie, dna Pivniceru și dl Dorneanu, vor pleca anul viitor împreună cu dl Morar, care s-a abținut pentru că avea vechime de 8 ani când a venit la DNA.
Vor rămâne dl Deliorga și dl Stan, dar vor deveni minoritari, dacă actuala majoritate va face niște alegeri corecte pentru noii judecători CCR. Este, fără noi abureli, singura reformă realistă a CCR, cel puțin într-o primă fază.
Era esențial, absolut esențial, ca în această perioadă, cu majoritate problematică și CCR ostilă, să se corecteze ce se poate corecta fără riscul de a produce pagube mai mari.
Așa e și cu SIIJ. Vechimea la DNA și DIICOT este o mostră despre ce se va întâmpla dacă proiectul de desființare a SIIJ va ajunge la CCR în forma maximală a Ministerului Justiției. Ba ne vom trezi cu o motivare care va face Secția și mai greu de desființat.
A fi principial nu înseamnă să fii prost. Nu înseamnă să te duci în calea ursului flămând.
Sigur că există presiunea promisiunilor făcute. Sigur că așteptările au fost umflate dincolo de realizabil și acum publicul începe să fie dezamăgit. Dar asta nu înseamnă să acționezi atât de prost încât să provoci pagube și mai mari decât cele deja făcute de PSD.
Și în așteptarea aerisirii CCR de anul viitor, pe de-o parte, pot fi inițiate corecturi parțiale negociate atent, pe de altă parte, pot fi analizate niște chestiuni problematice dincolo de legislația în sine.
Spre exemplu, din 2.429 de procurori români, 1.514, peste 60%, au o vechime efectivă, fără stagiul la INM deci, mai mare de 10 ani. Ar trebui să fie bază de selecție pentru DNA și DIICOT. Și totuși nu e.
A fost un mare scandal pentru că România a alocat doar 15 procurori pentru EPPO. Doar că până acum nu s-au ocupat decât 6 posturi din 15. A mai fost o selecție zilele trecute, s-au prezentat vreo 4 candidați, au fost selectați 3 și urmează să fie validați sau nu de EPPO.
De ce procurorii cu vechime mare nu vor să muncească? Ce în sistem favorizează acest tip de demobilizare?
Sunt întrebări la care Ministerul Justiției ar trebui să caute răspuns și soluție. Pe cât posibil fară a călca într-o nouă strachină.
Mai multe informații relevante pe subiect:
