Social-democrații, ecologiștii și liberalii au acum mai multe lucruri care îi separă decât îi unesc – și nu sunt nici bani de ajuns pentru a compensa divergențele. Dar noul an ar fi putut începe și mai rău.
Lucrurile fierb în FDP de luni de zile. Cel mai mic partener de coaliție din guvernul federal a suferit eșec după eșec, în alegerile regionale din 2022 și 2023. Liberalii au ratat chiar accesul în trei parlamente de land.
Politicienii locali dau vina pentru această situație pe mersul politicii federale. Potrivit sondajelor de opinie la nivel național, trei sferturi dintre germani sunt nemulțumiți de activitatea celor trei partide care formează majoritatea în Bundestag – SPD, Verzii și FDP. Mulți liberali ar prefera ca partidul lor să părăsească coaliția mai degrabă astăzi decât mâine. Pentru a exercita presiuni asupra conducerii FDP, un grup de politicieni regionali și locali au inițiat un sondaj intern: 48 la sută dintre membrii de partid au votat pentru ieșirea de la guvernare și au fost înfrânți la limită.
Sondajul nu era obligatoriu din punct de vedere juridic, dar conducerea FDP nu l-ar fi putut ignora. Între timp, probabil că la Berlin, la sediile centrale ale celor trei grupări politice care formează coaliţia-semafor (numită astfel după culorile identitare ale partidelor, roșu social-democrat, galben liberal și verde ecologist) s-a răsuflat ușurat.
Acum, micuța majoritate favorabilă rămânerii este prezentată de liberali drept un succes. ”FDP vrea să poarte și să modeleze responsabilitatea pentru țara noastră”, a anunțat secretarul general al FDP, Bijan Djir-Sarai. ”Membrii partidului vor să vadă semne clare ale liberalismului în politica guvernamentală”.
Sondaje îngrijorătoare
În SPD și la verzi sunt unii care privesc evoluțiile din tabăra liberală ca pe o amenințare. Vor fi și mai puțin dispuși la compromisuri, într-un an electoral care ar putea fi cel mai dificil pentru această guvernare? Alegerile europene au loc pe 9 iunie, iar parlamentele de land din Saxonia, Turingia și Brandenburg vor fi realese în septembrie. De asemenea, urmează și alegeri locale în nouă din 16 landurile federale.
În Saxonia, Turingia și Brandenburg, cea mai puternică forță politică a devenit Alternativa pentru Germania (AfD), pe care Oficiul pentru Protecția Constituției o clasifică parțial drept extremistă de dreapta. Doar creștin-democrații din CDU mai pot ține pasul. Partidele coaliției-semafor (SPD, Verzii și FDP) au pierdut dramatic suflul. În Saxonia, la începutul anului a fost publicat un sondaj conform căruia SPD și FDP nici măcar nu ar mai ajunge în parlamentul de land, iar verzii cu mare efort, la limită.
Olaf Scholz, cancelarul nepopular
Lucrurile arată sumbru și la nivel federal. De la un total de 52% înregistrat la alegerile federale din 2021, coaliția de guvernare a scăzut la 33% în sondajele de opinie.
Mulți oameni sunt nemulțumiți, a admis cancelarul Olaf Scholz (SPD) în discursul său de Anul Nou. Dar lumea se schimbă ”cu o viteză uluitoare”, de aceea și Germania trebuie să se schimbe.
Până la urmă, nu e clar dacă schimbările sunt cele care au îndepărtat alegătorii sau este felul în care Guvernul abordează numeroasele crize: războiul de agresiune al Rusiei asupra Ucrainei, urmat de o criză energetică, de creșterea vertiginoasă a prețurilor și de o prăbușire a economiei germane. Mulți cetățeni nu mai au încredere că administrația federală mai poate face față problemelor.
Cancelarului nu poate să-i fi scăpat faptul că și el personal stă din ce în ce mai rău în sondaje. Acest lucru se datorează și stilului de comunicare și conducere al avocatului în vârstă de 65 de ani. Olaf Scholz nu reușește să-și explice politica și să îi atragă astfel pe oameni.
Fără emoții, fără carismă
Limbajul lui Scholz are ceva robotic. Deseori își răsucește propozițiile până devin de neînțeles și la final rămâne doar un mesaj vag. Cei care îl cunosc profesional spun că nu l-au văzut niciodată supărat sau vocal, dar nici exuberant sau însuflețit. Emoțiile îi sunt străine. Unii îl numesc netulburat și calm, alții îl socotesc arogant, pretențios și căpos.
Când FDP și Verzii se ceartă - și a fost adesea cazul în 2023 - cancelarul SPD pare să fie un lider prea slab. Scholz se justifică spunând că nu are obiceiul de a da cu pumnul în masă. Pentru compromisurile importante este nevoie de discuții și lupte. Dar, a recunoscut Scholz în discursul de Anul Nou, ”m-aș fi putut descurca fără unele dintre dezbaterile aprinse din ultimele săptămâni și luni”.
Trucul cu fondul special
Cu siguranță vor fi dezbateri aprinse și în noul an. Coaliția este o alianță între două partide de stânga și unul economic liberal. SPD și Verzii se bazează pe un stat puternic și au nevoie de mulți bani pentru politicile sociale și pentru protecția climei. FDP, pe de altă parte, insistă pe responsabilitatea personală a cetățenilor și pe un stat rentabil.
Pentru a deveni cancelar, Olaf Scholz, pe atunci încă ministru federal de Finanțe, în 2021, a consolidat alegerile federale câștigate de SPD-ul său cu o mișcare politico-financiară: a transferat autorizațiile de credit aprobate în 2021 de Bundestag și neutilizate din cauza pandemiei de coronavirus, în valoare de peste 65 de miliarde de euro, într-un fond special aflat în subordinea guvernului său.
Cu acest buget special alocat proiectelor politice ale SPD și ale Verzilor, suficient pentru câțiva an, ministrul federal de Finanțe a reușit să întocmească planul de cheltuieli al statului evitând noi datorii publice. Schema a funcționat până de curând, când Curtea Constituțională a considerat că această construcție contravine principiilor legii fundamentale. Aceasta înseamnă că bază financiară pentru afaceri a coaliției șubrezește, ceea ce va deschide și mai mult loc pentru ciocniri de-a lungul diviziunilor politice și ideologice.
Litigiu pe limitarea datoriei publice
Unde se pot face economii, ce cheltuieli sunt esențiale? În fața colegilor din SPD, Scholz a spus că Germania ar putea fi nevoită să ofere mai mulți bani pentru Ucraina, ”dacă alții vor da mai puțin”. O aluzie evidentă la situația politică din Statele Unite, înainte de alegerile prezidențiale de peste Ocean. Prin urmare, trebuie să existe decizii din partea germană ”pentru a putea face acest lucru”.
Scholz se referea la frâna de îndatorare ancorată în legea fundamentală, pe care FDP dorește neapărat să o respecte din nou, după câțiva ani de criză în care a fost suspendată. SPD și Verzii vor contrariul și cer o reformă a limitării datoriilor publice. Argumentul lor este că se pune, astfel, frână viitorului; investițiile trebuie să poată primi finanțări prin credite.liderul FDP Christian Lindner
Frica unește
Cancelarul l-a convins pe ministrul său de Finanțe Lindner că va exista cel puțin o altă discuție despre suspendarea frânei datoriilor în acest an, dacă se va dovedi că sprijinul militar și financiar pentru Ucraina nu este suficient. Ceea ce nu înseamnă că FDP va fi de acord. Cu atât mai mult este relevant sondajul intern care a dovedit că, acum, 48 la sută dintre membri doresc încetarea coaliției. Dar procentajul ar putea crește.
Cu toate acestea, pentru liderii tuturor partidelor, o ruptură este o spaimă mai mare decât oricare alta. În cazul unor noi alegeri, există riscul pierderii puterii guvernamentale iar mulți parlamentari s-ar vedea puși în situația de a nu mai obține noi mandate în Bundestag. Așa că aproape toată lumea vrea să continue coaliția, de facto ruptă. Frica de colaps politic este aproape singurul lucru care mai ține împreună SPD, Verzii și FDP.
Autor: Sabine Kinkartz