Este o eră a vitezei, iar tehnologiile sunt în continuă schimbare și transformare. Însă, chiar dacă prezentul este marcat de o digitalizare excesivă, iar industriile au cunoscut o dezvoltare uriașă, de la cea auto până la cea de construcții, aceste aspecte au adus la „pachet” și efecte negative. Iar efectele sunt resimțite atât în rândul oamenilor, cât și în mediul înconjurător. De altfel, toate aceste aspecte au legătură directă cu schimbările climatice.
Schimbările climatice sunt declanșate, mai înainte de toate, de activitățile poluante ale oamenilor. Totul a pornit de la Revoluția Industrială. În urma activităților întreprinse de oameni, a fost determinată creșterea treptată, dar semnificativă, a nivelului de gaze cu efect de seră.
Există o multitudine de cauze care au participat la schimbările climatice. În cele ce urmează, vei descoperi mai multe detalii legate de ce reprezintă, de fapt, aceste schimbări, care sunt cauzele principale, cum este afectată sănătatea, dar și ce măsuri ar putea fi aplicate, pentru diminuarea efectelor negative.
Cuprins
1. Ce reprezintă schimbările climatice?
Schimbările climatice pot fi observate în toate părțile lumii. Toată transformarea a debutat odată cu Revoluția Industrială, în 1740. Totuși, chiar dacă a fost marcată o creștere economică, iar Revoluția a adus în prim-plan noi modalități de producție și o dezvoltare a urbei și a științei, toate aceste aspecte și-au revărsat o serie de efecte negative asupra oamenilor și a mediului înconjurător.
Există o multitudine de efecte negative care au venit la „pachet”, odată ce oamenii au dezvoltat societățile și au pus accent pe industrializare. Apariția mașinăriilor, a diverselor fabrici și a altor domenii de activitate nu au adus doar beneficii societății, ci și un cost uriaș, și anume cel al sănătății.
Revoluția Industrială a adus, însă, și o serie de situații neplăcute. De exemplu, muncitorii care au trăit în perioada respectivă au avut condiții de trai improprii, dar și o alimentație deficitară. Revoluția Industrială a participat activ la creșterea economică, însă nu toți cetățenii s-au putut bucura de o viață mai bună. Deși au lucrat cot la cot, pentru a ridica standardele traiului zilnic, muncitorii din perioada Industriei Revoluției s-au izbit de o problemă majoră, și anume cea a unei alimentații sărace. Într-un studiu efectuat în anul 1832 de James Phillips Kay, un medic și reformator social, s-au expus condițiile grele pe care le-a îndurat clasa muncitoare. A fost expusă malnutriția și bolile care au fost declanșate în urma dietei sărace. Reformatorul social a explicat faptul că muncitorii aveau probleme digestive frecvente și erau mereu palizi. Dieta muncitorilor era formată, în majoritatea timpului, din ceai, cafea, pâine, cartofi fierți, unt sau fulgi de ovăz.
Totodată, tot în perioada respectivă, muncitorii își puneau viața în pericol. Deși se clădea, încet și sigur, o societate „mai bună”, clasa muncitoare era pusă în situații de risc la fiecare pas. De exemplu, un ziar contemporan relata cum mulți dintre muncitori aveau răni pe corp, în special pe membre, în urma activității pe care o desfășurau. De altfel, au avut loc și tragedii, precum accidentele din minele din epocă sau muncitorii care și-au pierdut viețile, după ce au fost prinși între utilajele din fabrici. Tot în perioada respectivă, copiii erau trimiși la muncă. Atât băieții, cât și fetele trebuiau să muncească ore întregi în fabrici.
Acest aspect a adus în atenție alte două probleme, și anume înfiorătoarele experiențe pe care le-au trăit cei mici, dar și exploatarea care nu era condamnată la vremea aceea. Pe lângă toate aceste aspecte negative ale Revoluției Industriale, se mai adaugă unul. Faptul că, încă din perioada aceea, s-a utilizat cărbunele sub formă de combustibil pentru fabrici, aspect care a dăunat mediului înconjurător. De altfel, în orașele industriale începuse să crească nivelul de poluare a aerului. Acest aspect a atras, în sine, declanșarea unor boli respiratorii. De asemenea, rata de deces s-a aflat în continuă creștere. În Nature Journal a fost publicat, în 2016, un studiu prin care se arată că schimbările climatice și cauzele sale au fost provocate de activitatea umană încă de la începutul celui de-al XIX-lea secol.
Aceste schimbări climatice pot transforma total viața umană, iar experții trag un semnal de alarmă. Sănătatea va fi influențată negativ și, mai mult decât atât, randamentul culturilor se va diminua, iar riscul apariției secetei va scade. Biodiversitatea este afectată, iar multe zone ale globului se vor confrunta cu valuri de căldură excesivă și incendii forestiere. De altfel, se va diminua bazinul de apă potabilă.
Însă, la o urmărire atentă a informațiilor care apar în spațiul public, se poate observa faptul că în anumite părți ale lumii aceste efecte sunt, deja, instalate. Printre acestea se numără incendiile devastatoare din Australia și Grecia, dar și inundațiile întâmpinate de populație, în Italia, Libia sau SUA. În cele ce urmează, vei descoperi mai multe informații legate de cauzele acestor schimbări climatice.
2. Care sunt cauzele acestor schimbări climatice
Dezvoltarea fabricilor și alte activități ale oamenilor au condus la creșterea concentrațiilor de gaze cu efect de seră. În principal, a dioxidului de carbon, a hidrofluorocarburilor și a protoxidului de azot. Cauzele schimbărilor climatice sunt multiple. Clima Pământului este influențată în mod direct de către o multitudine de situații și activități umane.
Schimbările climatice au debutat odată cu Revoluția Industrială, aspect precizat anterior, însă perpetuarea acestor activități umane au contribuit la degradarea treptată, dar sigură, a calității aerului și a mediului înconjurător.
În acest mod și-a făcut apariția și conceptul de încălzire globală. Activitățile umane, defrișarea pădurilor, dar și arderea combustibililor au condus către generarea unor gaze cu efect de seră. Aspect care a contribuit, la rândul său, la creșterea temperaturilor pe glob. De exemplu, în anul 2019, potrivit experților, temperatura medie globală era deja cu 1,1 grade Celsius mai mare. O dată la zece ani, temperatura medie crește cu 0,2 grade Celsius. Iar acest aspect este unul negativ pentru mediul înconjurător și, implicit, pentru natura umană.
Pe de altă parte, gazele cu efect de seră contribuie activ la creșterea temperaturii medii, pentru că acestea captează căldura soarelui și o rețin. În prezent, dioxidul de carbon este eliberat în aer în cantități uriașe, în urma fabricilor și a activităților întreprinse de oameni, mai ales în zonele industriale. De altfel, emisiile au crescut prin arderea continuă a gazelor, cărbunelui și a petrolului.
Totodată, schimbările climatice au și cauze naturale, fiind legate de intensificarea creșterii animalelor. De pildă, în mediul înconjurător sunt propagate cantități considerabile de metan de către ovine și vite, în timpul digestiei. Pe listă sunt incluse și gazele fluorurate, dar și utilizarea îngrășămintelor care au azot. De asemenea, schimbările climatice au și alte cauze și efecte. Printre acestea se numără și manipularea apei uzate, dar și depozitarea pe pământ a deșeurilor și incinerarea lor.
Încălzirea globală aduce, de asemenea, alte aspecte negative pentru mediu. Printre acestea se numără creșterea nivelului mării și a oceanului, salinizarea, dezghețarea permafrostului, dar și diminuarea calotei glaciare. De altfel, vremea a devenit din ce în ce mai imprevizibilă. Multe zone ale globului au fost afectate de furtuni violente, inundații, dar și incendii forestiere. De altfel, se poate sesiza, chiar și la momentul actual, diferențele de temperatură înregistrate în decursul unei singure zi.
3. Cum afectează sănătatea cauzele schimbării climatice
De altfel, cauzele schimbării climatice vin la pachet cu efecte care afectează sănătatea umană și întregul ecosistem. În primul rând, prima amenințare socială este la adresa sănătății umane. De altfel, și sănătatea florei și faunei este afectată. Aceste schimbări climatice și, implicit, încălzirea globală și nivelul ridicat de gaze cu efect de seră pot declanșa diverse probleme de sănătate, de la boli respiratorii până la cancer. De altfel, rata mortalității este în creștere. Perioadele de alternanță între caniculă și temperaturi scăzute diminuează imunitatea și destabilizează funcțiile organismului. De aceea, potrivit unor studii medicale, multe persoane au identificat probleme respiratorii, amețeală, probleme digestive sau dureri de cap frecvente. De altfel, se adaugă și altfel de simptome, precum oboseala excesivă sau chiar iritarea.
Totodată, schimbările climatice aduc și modificări ale unor boli, dar și o creștere a riscurilor de accidente din cauza fenomenelor meteorologice. Acest aspect a putut fi văzut și în anul 2023, când omenirea s-a confruntat cu incendii violente, dar și cu inundații care au furat multe vieți, în Libia, Italia sau SUA.
De asemenea, sănătatea este influențată și de modificările speciilor alergene (în mare parte de polen). Specialiștii arată că probleme au apărut și în rândul animalelor sau a plantelor. Din cauza acestor schimbări climatice, multe zone de pe glob se confruntă cu o secetă extremă, agricultura suferind o diminuare masivă a culturilor. Totodată, calitatea aerului este degradată, oamenii începând să sufere de diverse boli respiratorii.
De altfel, nu doar sănătatea este afectată negativ de efectele schimbărilor climatice. De exemplu, o altă amenințare socială se propagă la ocuparea forței de muncă. Explicația este simplă - printre consecințele schimbării climatice se numără și afectarea regimurilor de precipitații care ar putea scădea productivitatea unor sectoare economice. Totodată, piața forței de muncă este afectată și de deteriorarea sănătății indivizilor - dacă oamenii se îmbolnăvesc, atunci există posibilitatea ca unele dintre sectoarele economice să înregistreze un declin financiar și de productivitate.
Impactul schimbărilor climatice mai poate fi sesizat și în infrastructură sau domeniul construcțiilor. Odată cu schimbările climatice globale, clădirile pot deveni vulnerabile. Structura de rezistență se poate degrada din cauza alunecărilor de teren, a inundațiilor și a avalanșelor.
4. Măsuri care ar pot reduce efectele schimbării climatice
Există o serie de măsuri care ar putea contribui la diminuarea efectelor schimbării climatice. Efectele schimbării climatice pot fi resimțite zilnic și pun în pericol viețile oamenilor, ale animalelor și ale plantelor. Pentru a diminua aceste schimbări climatice se pornește de la definiție, în primul rând. Ce sunt schimbările climatice? Practic, tiparele meteorologice care există dintotdeauna (temperatura, precipitațiile, nivelul oceanului, de exemplu) sunt transformate în urma unor factori umani. Acești factori umani se referă la activitățile zilnice pe care le întreprind și care emană în atmosferă gaze cu efect de seră și poluanți.
Pentru a diminua aceste schimbări climatice globale, sistemul uman trebuie să implementeze o serie de soluții pentru a proteja cât mai mult mediul înconjurător. Despre schimbările climatice se cunoaște, deja, faptul că destabilizează sănătatea și pun în pericol întregul ecosistem. Practic, efectele sunt palpabile și vizibile. Însă, pentru a scade treptat aceste efecte, trebuie să se pună în aplicare un plan care să fie „eco friendly” și care să îmbunătățească sănătatea planetei.
Și în România există modificări climatice actuale, precum alternanța agresivă a temperaturilor, într-o singură zi, sau apariția unor fenomene meteorologice în perioade în care nu ar fi trebuit. De exemplu, s-au înregistrat ninsori pe timpul verii. Iarna, pe de altă parte, s-au înregistrat temperaturi ridicate cu mult față de nivelul normal al perioadei. De altfel, în perioada în care apa Mării Negre ar fi trebuit să fie rece, experții au constatat că s-a menținut la peste 20 de grade. Aspect care poate influența lumea acvatică – de la plante și pești, până la mamifere.
Există certitudinea că aceste schimbări climatice au diverse cauze și efecte care participă la degradarea bunăstării omenirii, însă cum ar putea să fie diminuate? Este o întrebare pe care și-au adresat-o și experții și care au venit cu o serie de soluții. De altfel, astfel de soluții vor fi implementate în Europa și, implicit, în România.
De exemplu, pe site-ul oficial al Administrației Prezidențiale din România, reprezentanții au încărcat un proiect de raport, care a fost lansat în dezbatere publică, care privește „Limitarea schimbărilor climatice și a impactului lor”. De altfel, există o listă cu măsurile care au fost propuse, tocmai pentru a îmbunătăți nu doar calitatea aerului, ci și a vieții oamenilor și a mediului înconjurător.
De pildă, punerea accentului pe o creșterea economică „verde” prin decarbonizarea sectorială a țării. Nu doar că se dorește dezvoltarea domeniului „eco” în țara noastră, ci și diminuarea și chiar stoparea emisiilor de dioxid de carbon. Nivelul se află într-o continuă creștere, aspect care îngrijorează. Iar pentru ca nivelul emisiilor de CO2 să se diminueze, trebuie să se adopte soluții inovatoare. Printre acestea se numără utilizarea și furnizarea energiei regenerabile. De altfel, se dorește ca, în viitor, să fie elaborate parteneriatele pentru climă cu mediul de afaceri, pentru reducerea gazelor cu efect de seră.
De asemenea, se dorește și implementarea unor proiecte ce conțin spațiile verzi. Practic, ar avea în plan să formeze cât mai multe spații naturale (parcuri și păduri urbane) care să ajute la reducerea poluării și atenuarea stresului termic.
Totodată, o altă măsură pentru combaterea schimbărilor climatice reprezintă amenajarea sau acordarea unor spații mult mai mari pentru pietoni și bicicliști, dar și limitarea accesului autovehiculelor în anumite zone. Există țări care au devenit mai „prietenoase” cu natura, iar calitatea vieții s-a îmbunătățit, cetățenii fiind implicați în diverse campanii de curățare a orașelor sau a propagării importanței reciclării. Iar aici intervine sustenabilitatea, mai cu seamă o componentă importantă a activității economice care reutilizează și reintegrează în circuit resursele și materiile prime.
Pe de altă parte, o altă soluție (implementată în anumite zone) reprezintă interzicerea accesului vehiculelor care funcționează pe bază de motorină și benzină în anumite zone centrale. De asemenea, la fel de importantă este și informarea corectă și promptă a cetățenilor. Pentru a exista o schimbare reală pe planetă, oamenii trebuie să se mobilizeze și să înțeleagă, mai înainte de toate, cât de mult poate fi influențată negativ viața, dacă nu sunt conștientizate aceste probleme actuale.
De altfel, există și o importanță a adaptării la schimbările climatice, în special pentru viitorul agriculturii. Diminuarea acestor efecte negative nu va fi vizibilă imediat, ci abia după câteva decenii. Însă, până când societățile existente vor deveni „eco friendly” în totalitate, agricultura trebuie să se adapteze la condițiile actuale. Sectorul agricol este afectat îndelung de inundații, secetă sau infertilitatea solului. De aceea este esențial să se găsească metode prin care să fie protejate cât mai mult culturile.
Deși multe țări implementează, deja, soluții pentru diminuarea gazelor cu efect de seră, a poluanților și exploatează resursele regenerabile, efectele pozitive vor putea fi simțite și văzute abia peste ani.
Schimbările climatice reprezintă una dintre cele mai mari amenințări pe care omenirea le întâlnește în prezent și în viitor. Cu toate că fenomenele naturale pot contribui la variații pe termen scurt în condițiile meteorologice, există dovezi copleșitoare că activitățile umane, în special emisiile de gaze cu efect de seră rezultate din utilizarea combustibililor fosili, au condus la o creștere semnificativă a temperaturilor globale. Acest fenomen a avut un impact devastator asupra ecosistemelor, a biodiversității și a condițiilor de viață pentru oameni din întreaga lume.
Acestea nu reprezintă doar o problemă ecologică, ci și una socială și economică. Este imperativ să lucrăm împreună la nivel global, să adoptăm politici de mediu inteligente și să consacrăm resurse pentru cercetare și dezvoltare în domeniul sustenabilității. Prin eforturi comune și angajament pe termen lung, putem spera să reducem impactul schimbărilor climatice și să protejăm planeta pentru generațiile viitoare.
Sursă foto: Pexels.com