În fața inundațiilor recente din Dubai, ingineria urbană a picat un test important privind schimbările climatice. Într-o lume marcată de o posibilitate tot mai mare de a se produce evenimente meteorologice extreme, indiferent cât de mari și de moderne devin orașele lumii, ele nu pot gestiona o cantitate de apă așa mare cum s-a adunat în timpul ”potopului” din Emiratele Arabe Unite.
Dubai și alte orașe ca el construite pe terenuri anterior nelocuibile ilustrează ideile de dezvoltare urbană din secolul al XX-lea care au condus la blocarea sistemelor naturale de absorbție a apei. Numărul tot mai mare de locuitori și, pe cale de consecință, nevoia în creștere de metode de eliminare a deșeurilor, alături de provocarea pe care o reprezintă drenajul vor continua să afecteze marile orașe ale lumii care se confruntă cu ploi tot mai frecvente și masive, se arată într-o analiză CNBC.
Emiratele Arabe Unite au fost inundate săptămâna trecută, după ce o furtună a adus cea mai mare cantitate de precipitații pe care a văzut-o țara în mai bine de 75 de ani. A fost cu precădere afectat Dubaiului, unde străzile s-au transformat în râuri. Deși au existat speculații că vinovată pentru furtunile catastrofale a fost operațiunea de însămânțare a norilor, un proces care presupune modificarea structurii unui nor pentru a provoca ploaia, atât autoritățile, cât și experții au respins această posibilitate.
Dubaiul a fost construit pe nisip, un mediu natural care permite apei să se infiltreze foarte ușor în sol, însă, prin turnarea unor cantități masive de beton peste terenul natural al Dubaiului, dezvoltatorii au blocat solul să absoarbă apa, explică specialiștii.
"Avem locuri naturale de scurgere care aduc apa direct în straturile acvifere și apoi în interiorul rezervoarelor noastre de apă. Când pavăm, ele nu mai există", spune arhitecta Ana Arsky, CEO al start-up-ului de mediu 4 Habitos Para Mudar o Mundo.
O altă problemă o constituie deșeurile asociate cu creșterea rapidă a populațiilor pe fondul tendințelor globale de urbanizare. Produsele din plastic prezente în cantități masive în gropile de gunoi din întreaga lume nu absorb eficient apa, contribuind la blocarea sistemelor naturale de drenaj.
Chiar și orașele mai vechi, cu sisteme de drenaj bine puse la punct, se confruntă cu probleme similare, așa cum s-a întâmplat în New York toamna trecută, când au fost inundate școli, drumuri și case, iar metroul și trenurile nu au mai funcționat după o singură zi de ploi abundente. Fără pregătiri adecvate, canalele artificiale pline de deșeuri nu pot absorbi cantitatea mare de apă, ceea ce duce la blocaje și inundații.
"Sistemele de drenare a apelor pluviale nu sunt adaptate pentru fluxurile pe care le vedem în prezent din cauza schimbărilor climatice și a ploilor extrem de concentrate. Se ajunge la o saturare a sistemului de drenaj, care nu poate în niciun fel să dreneze cantitățile de apă care au căzut recent”, spune și Tiago Marques, co-fondator și CEO al Greenmetrics.AI.
Greenmetrics.AI instalează senzori și utilizează analiza datelor pentru a prezice impactul ploilor și pentru a ajuta la consilierea comunităților privind consumul de apă, lucrând în prezent cu autoritățile civile din șase orașe din Portugalia.
Sunt fenomene care se întâmplau o dată la 100 de ani. Acum au loc frecvent.
”Ceea ce obișnuia să se întâmple o dată la 100 de ani... începe să se întâmple la fiecare 10 ani. Apoi inundațiile care se întâmplau o dată la 10 ani acum încep să se întâmple la câțiva ani. Adaptarea la schimbările climatice înseamnă construirea tehnologiilor de reziliență", adaugă Marques.
Inundațiile recente din Dubai ne arată că ”schimbările climatice nu au o adresă specifică”, încheie Arsky.
C.S.