Urşii devin cameramani: Imagini filmate de pui pot fi urmărite pe social media (Video)

Urşii devin cameramani: Imagini filmate de pui pot fi urmărite pe social media (Video)

Imagini video surprinse în acest an cu ajutorul unor camere video montate pe doi pui de urs vor putea fi urmărite pe social media, transmite asociaţia World Wide Fund for Nature România.

Imaginile au fost surprinse în perioada august – octombrie. Cei doi pui sunt un mascul şi o femelă care au ajuns în 2020 la orfelinatul de urşi „Bear Again„. Abia au împlinit doi ani şi urmează să îşi croiască drum în sălbăticie, liberi, în pădurile din Carpaţi, începând din primăvara viitoare, transmite sursa citată.

ADVERTISING

Campania "Urşii devin cameramani" face parte dintr-un demers de monitorizare a speciilor de carnivore mari din România, derulat de WWF şi partenerii săi în cadrul proiectului LIFE EuroLargeCarnivores. În acest fel, pasionaţii de natură vor putea afla informaţii inedite despre urşi.

"Cadrele surprinse de aceşti urşi completează imaginea conturată de datele colectate de WWF în trecut. Clipurile video ce surprind activităţile puilor de urs prin Munţii Hăşmaş, acolo unde se află şi orfelinatul de urşi 'Bear Again', conţin informaţii despre specie şi modul în care interacţionează semenii între ei", menţionează sursa citată.

Mâncare de ursuleț

Ce faci când îți e foame, dar nu ai cum să îți comanzi mâncare? Mănânci ce găsești pe-acasă. Ursuleții de la Bear Again Rehabilitation Center for Orphan Bears ne prezintă astăzi prima delicatesă din seria „mâncare de ursuleț”. Știai că urșii au o dietă diversificată, constând în fructe de pădure, ciuperci, insecte, ghinde, miere, alte mamifere, dar și frunze și rădăcini? Toate acestea le oferă proteinele de care au nevoie. #EuroLargeCarnivores #Urși #CarnivoreMari #Conviețuire #UrșiiCameramani

Publicată de WWF-Romania pe Luni, 6 decembrie 2021
Cizmele urșilor cameramani

Când faci poze sau filmezi, inevitabil îți mai faci câte o poză clasică, a pantofilor. Și urșii cameramani și-au filmat „cizmele”, în timp ce căutau ceva. Încă nu știm ce, dacă v-ați prins voi, spuneți-ne în comentarii. Ce știm sigur este că urșii au două supersimțuri – cel al auzului și cel olfactiv. Pot detecta și sunete fine, chiar de la 300 de metri, te pot mirosi de la peste 3 km și vor ști ca ai fost în zonă și la câteva ore de la plecarea ta.#EuroLargeCarnivores #Urși #CarnivoreMari #Conviețuire #UrșiiCameramani

Publicată de WWF-Romania pe Joi, 2 decembrie 2021

Datele obţinute urmau să fie analizate şi comparate cu cele colectate de un urs aflat în sălbăticie, însă urmele acestuia s-au pierdut, subit, în Ucraina.

ADVERTISING

Ursul, un mascul de 3-4 ani, relocat primăvara trecută în Munţii Călimani de către Asociaţia de Vânătoare Turul şi colegii de la Asociaţia Grupul Milvus, a parcurs peste 500 km în România şi a străbătut peste 40 fonduri cinegetice, până să treacă graniţa în Ucraina.

O lună şi jumătate mai târziu, după ce a mai parcurs încă peste 300 km pe mai multe fonduri din ţara vecină, s-a pierdut semnalul transmis de camera acestuia, fie pentru că emiţătorul s-a defectat, fie pentru că ursul a fost braconat.

"Cercetările din teren, desfăşurate atât în România, cât şi în Ucraina, sugerează că cel mai probabil acesta a fost braconat, scenariu susţinut şi de către unii localnici din zona din care echipamentul de monitorizare a transmis ultimele date", a precizat Marius G. Berchi, manager proiect coridoare şi arii protejate la WWF România.

ADVERTISING

Ursul, rol cheie în menţinerea echilibrului în ecosisteme

Potrivit WWF România, ursul se află în vârful piramidei trofice, având un rol-cheie în menţinerea echilibrului în ecosistemele din care face parte, hrănindu-se cu cerbi, căpriori, mistreţi, dar şi mamifere mai mici ale căror populaţii odată crescute excesiv ar pune în pericol vegetaţia.

"Pentru că este omnivor şi se deplasează pe distanţe lungi, ursul are un rol important în răspândirea seminţelor de la diferite plante. Ursul este şi un sanitar al pădurii - consumând inclusiv cadavre ale sălbăticiunilor care n-au putut trece iarna", se arată în comunicat.

WWF România adaugă că dezvoltarea explozivă a aşezărilor umane şi infrastructurii în ultimii 100 de ani a restrâns dramatic habitatul carnivorelor mari şi a perturbat semnificativ viaţa şi activitatea speciilor.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇