O hală uriașă, ridicată în deșert, la marginea Dubaiului, pare o imensă parcare supraetajată, numai că în locul mașinilor sunt plante. Acestea cresc într-un mediu controlat, în care frecvența udării și cantitatea de apă și îngrășăminte sunt monitorizate și reglate cu atenție. Este noul tip de agricultură care promite multiple beneficii.
Acum doi ani, la Dubai s-a deschis prima fermă verticală din lume. Unitatea de 31.000 mp acoperiți de la aeroportul internațional Al Maktoum este compusă din tăvi stivuite în turnuri în care plantele cresc cu apă și pământ calculate la minimum. Produce peste un milion de kilograme de verdețuri și legume cu frunze de înaltă calitate în fiecare an.
Însă acest mod de a face agricultură nu va rămâne unic pentru multă vreme. În cealaltă parte a orașului, denumită Food Tech Valley, se află în construcție o unitate și mai mare: "Gigaferma", o bază care se întinde pe 83.612 mp.
Proiectul GigaFarm, supravegheat de compania ReFarm, fondată în Emiratele Arabe Unite, nu este doar mai mare decât alte ferme verticale, ci funcționează și diferit, a spus Oliver Christof, CEO la Christof Global Impact, grupul din spatele ReFarm, pentru CNN.
Sistemele alimentare sunt responsabile pentru o treime din emisiile globale de gaze cu efect de seră, potrivit ONU. Sectorul de exploatare a pământului generează două treimi din această cotă. Producția cu îngrășăminte contribuie cu 39%, iar distribuția cu 29% din totalul poluării generate de utilizarea terenurilor.
Pentru a face agricultura mai ecologică, GigaFarm intenționează să folosească mai multe tehnologii care pot transforma fluxurile de deșeuri - cum ar fi resturile de alimente și reziduurile de canalizare - în produse agricole precum compost, hrană pentru animale, apă curată și energie.
Aducând fermierii mai aproape de consumatori și folosind metode de producție mai eficiente pentru a reduce utilizarea îngrășămintelor, sistemul promite reducerea amprentei de carbon a producției alimentare, oferind o recoltă de până la trei milioane de kilograme de verdețuri, plante și răsaduri de legume anual și înlocuind până la 1% din importurile de alimente din Emiratele Arabe Unite, spune Christof.
O altfel de "parcare" supraetajată
Soluția fermei verticale pe care o aplică GigaFarm e furnizată de IGS, o companie scoțiană fondată în 2013.
"Turnurile de cultivare" IGS seamănă cu o parcare supraetajată, numai că în locul mașinilor sunt plante. Acestea cresc într-un mediu controlat, în care frecvența udării și cantitatea de apă și îngrășăminte sunt monitorizate și reglate cu atenție.
Ferma folosește un sistem hidroponic, în care plantele sunt amplasate în tăvi cu un mediu absorbant, creat din compost organic sau din fibre de nucă de cocos, în loc de pământ. Benzi luminoase cu LED-uri oferă lumină artificială, iar senzorii, inclusiv camerele de supraveghere video, monitorizează creșterea plantelor, astfel că turnurile pot gestiona automat lumina, temperatura, umiditatea, apa și nivelurile de nutrienți.
Între 6 și 12 metri, turnurile modulare sunt ușor de extins. "Pune 200 din astea într-un loc și ai o Gigafermă", a spus Andrew Lloyd, CEO-ul IGS.
Grinzile montate în zig-zag susțin zeci de tăvi care pot fi mutate între turnuri. Fiecare modul turn e căptușit cu panouri groase din spumă izolatoare, care mențin interiorul controlat cu grijă. "Odată ce ai introdus aerul și ai umiditatea și temperatura sub control, nivelul de completare a acestora este incredibil de mic", a explicat Lloyd.
Agricultura verticală oferă numeroase beneficii față de cea convențională, inclusiv creșterea mai rapidă a culturilor, reducerea consumului de apă cu până la 98% și ocuparea a mai puțin spațiu. Fermele verticale pot fi construite în locuri în care solul a fost degradat și inutilizabil pentru agricultura tradițională. În plus,, fermele de interior nu sunt limitate de anotimpuri și climă.
Dar există și dezavantaje. Tehnologia inteligentă și infrastructura necesită investiții uriașe, iar costurile de funcționare sunt mari, cea mai mare parte a acestora constituind-o facturile uriașe la energia electrică, astfel că multe firme din această nișă au sucombat.
Locul în care gunoiul devine "aur"
Pentru a face ferma verticală mai sustenabilă, atât financiar cât și ecologic, trebuie să integrezi fluxurile de deșeuri și energia regenerabilă, spune Lloyd, iar ReFarm asta intenționează să facă.
Ferma va fi alimentată cu energie produsă din incinerarea reziduurilor solide, iar apa va fi asigurată de o tehnologie care implică insectele.
Larvele de muște-soldat negre mănâncă deșeurile alimentare și, la sfârșitul ciclului lor de creștere, sunt transformate în furaje pentru animale bogate în proteine, cu apa și compostul ca subproduse. GigaFarm se așteaptă să recicleze 50.000 de tone de resturi alimentare anual, iar apa generată din acest proces este suficientă pentru a exploata 100% ferma verticală, în timp ce compostul organic va fi folosit ca strat de cultivare a plantelor.
Hrana pentru animale este unul dintre numeroasele produse agricole pe care ReFarm intenționează să le producă și să le vândă fermelor.
De asemenea, va produce un îngrășământ bio despre care ReFarm susține că reduce cu 50% folosirea de îngrășăminte și un ameliorator care poate reface "solul sau nisipul epuizat" pentru a absorbi mai bine apa, microorganismele și îngrășământul, spune Christof. Instalația va procesa, totodată, apa uzată și va extrage amoniacul pentru a fi reutilizat în îngrășăminte.
Folosind GigaFarm pentru a furniza răsaduri celor 38.000 de ferme operaționale din Emiratele Arabe Unite – dintre care multe folosesc hidroponia sau sere de înaltă tehnologie – Lloyd spune că ReFarm poate juca un rol important în asigurarea securității alimentare.
"Aceasta nu este încă o fermă verticală, e ceva total diferit", a spus el, adăugând că modelul de reciclare poate fi aplicat în orice zonă urbană. "Oriunde se duc oamenii, vei găsi gunoi. Putem lua gunoiul și să-l transformăm într-o valoare, fie că valoarea este hrana pe care o cultivăm, fie că înlocuiește lucruri care se bazează mult pe hidrocarburi, cum ar fi îngrășămintele bio. Trebuie să facem asta, altfel vom rămâne fără planetă."
De ce produc țările arabe hrană în deșert
Agricultura tehnologică devine tot mai importantă pe măsură ce schimbarea climei pune în pericol securitatea alimentară. Emiratele Arabe Unite importă peste 85% din hrană, ceea ce face această țară vulnerabilă la sincopele din lanțurile de furnizare, fenomen cu care s-a confruntat în perioada pandemiei de Covid-19 și de la începerea războiului din Ucraina.
Guvernul Emiratelor urmărește să diversifice sursele de venit, pentru a nu fi dependent de industria petrochimică, îndreptându-se spre sectoare mai verzi, precum energia regenerabilă, transportul sustenabil și agricultura tehnologică și deschizând calea pentru companiile inovative precum ReFarm.
Nu doar Emiratele Arabe Unite sunt interesate de fermele verticale: Qatarul investește puternic în fermele inteligente, iar companiile agritech din Arabia Saudită se extind. Datele lui Rohit Sharma, cercetător doctorand la Universitatea Wollongong din Dubai, arată că valoarea acestui sector va atinge 6,22 miliarde de dolari până în 2030 în Orientul Mijlociu și Africa, pe fondul creșterii îngrijorării pentru securitatea alimentară și a creșterii populației urbane.
Va mai dura, însă, încă un deceniu înainte ca fermele verticale să se extindă pe scară largă și e nevoie de mai multe cercetări pentru a crește numărul culturilor care pot fi obținute în interior, subliniază Sharma.
Proiectul GigaFarm, cu o valoare de 326,7 milioane de dolari, va începe să funcționeze în cursul acestui an și va deveni complet operațional până în 2026.
T.D.