Energia atomică în Ungaria: verde, ieftină, independentă?

Energia atomică în Ungaria: verde, ieftină, independentă?

Guvernul ungar este convins că energia atomică reprezintă calea spre un viitor verde. Cu ajutorul unui bloc reactor nou de fabricaţie rusească, Budapesta vrea să garanteze emisii şi costuri reduse.

În timp ce Germania vrea să renunţe la energia atomică şi numeroase state ale UE se descurcă deja de pe acum fără ea, altele mizează tot mai mult pe energia nucleară în lupta contra schimbărilor climatice. Pe lângă preţul ieftin al curentului şi independenţa energetică sporită, şi emisiile reduse de noxe sunt argumente invocate adesea. Dar poate fi energia atomică drumul de ieşire din criza energetică?

Energia atomică scindează UE

Guvernul ungar spune că da şi nu este nici pe departe singurul. "Pentru a câştiga lupta pentru climă avem nevoie de energia atomică", se arată în declaraţia comună a 10 state ale UE, între care şi Finlanda, Cehia şi Polonia, publicată la mijlocul lunii octombrie.

Principalul autor al declaraţiei a fost Franţa, o susţinătoare a energiei atomice, care investeşte în prezent în reactoare de tip nou din producţie proprie. Concomitent, şi Ungaria vrea să-şi extindă centrala nucleară de producţie rusească. Aceasta se află în orăşelul Paks de pe Dunăre, în sudul ţării, la nici două ore de mers cu maşina distanţă de capitala Budapesta. Pe lângă cele patru blocuri de până acum vor fi construite alte două - Paks II.

Benefică pentru mediu şi consumatori?

Dacă se caută motivele extinderii capacităţilor nucleare, guvernul ungar evidenţiază aspectele ecologice şi economice: "Nu există protecţia climei, nu există viitor verde şi nici costuri de întreţinere reduse fără energie atomică", a precizat pentru DW ministerul responsabil special pentru Paks II. În Ungaria, mai ales din cauza condiţiilor geografice, energia atomică este singura tehnologie pentru producţia de curent care funcţionează la scară industrială, este fiabilă şi nu poluează. În plus, garantează un preţ redus al energiei şi o acoperire pe termen lung a necesarului de energie, a mai comunicat aceeaşi sursă.

Dar în privinţa avantajelor pentru mediu oferite de energia atomică există o mare controversă. Făcând abstracţie de urmările catastrofale ale unor eventuale accidente survenite în reactoare şi de chestiunea nerezolvată a depozitării adecvate a deşeurilor atomice, nici emisiile reduse de noxe nu sunt garantate. O cercetare făcută în 123 de ţări, publicată anul trecut în revista ştiinţifică Nature, a ajuns la concluzia că emisiile nocive propriu-zise nu sunt semnificativ mai reduse în ţări cu energie atomică, comparativ cu ţări care nu dispun de astfel de capacităţi.

Nou bloc în zonă activă seismic

Centrala atomică de la Paks are în plus şi efecte asupra florei şi faunei din vecinătatea directă, subliniazăAndrás Perger, expert în materie de climă şi energie al Greenpeace Ungaria. Prin deversarea în Dunăre a apei din sistemul de răcire a reactoarelor, temperatura fluviului poate creşte, mai ales dacă nivelul apei este scăzut şi toate reactoarele sunt în funcţiune. "Deja de pe acum apa de răcire este principalul efect asupra mediului", a subliniat Perger. Prin lege este permisă o temperatură maximă de 30 de gradev Celsius pe o lungime de 500 de metri în aval de centrală. În august 2018, apa Dunării a ajuns temporar, potrivit operatorului centralei, la valoarea critică de 29,8 grade Celsius. Însă măsurători neoficiale, realizate de centrul de studii Energiaklub, au arătat temperaturi care au depăşit plafonul legal.

Perger subliniază de asemenea că noile blocuri vor fi construite într-o zonă activă seismic. Iar el pune la îndoială că locul a fost ales cu respectarea tuturor normelor în vigoare. Părerea este împărţită şi de Oficiul Federal pentru Mediu din învecinata Austrie, care a scris într-o expertiză întocmită în vara acestui an că locul ales pentru construcţia Paks II este "nepotrivit". Dar guvernul ungar insistă că toate cercetările necesare au fost realizate şi că zona a fost calificată în 2017 drept nepericlitată de cutremure.

Cât de independentă este energia atomică?

Noile blocuri de reactor nu sunt doar sigure, ci garantează Ungariei şi o independenţă energetică sporită, se arată pe pagina de internet a companiei de stat MVM. Dar experţii nu sunt convinşi în totalitate că noile blocuri vor micşora volumul relativ mare de energie importată de Ungaria, fiindcă atât tehnologia, cât şi carburanţii provin din Rusia. Ţinând cont de asta, energia nucleară este în cele din urmă de import, ceea ce face ca trei sferturi din necesarul de energie al Ungariei să provină din afara graniţelor ţării, se arată într-un studiu întocmit în 2020.

Decizia guvernului ungar de a miza în continuare pe energie atomică rusească a fost luată din mai multe motive, a explicat Dr. András Deák, unul din autorii studiului. În principiu este adevărat că Ungaria nu dispune de cantităţi notabile de materii prime, spre deosebire de Polonia, de exemplu. "De-a lungul istoriei nu au existat în ţară surse de energie", a evidenţiat Deák, şi de aceea s-a impus în anii 1970-1980 construirea unei centrale atomice sovietice. Şi după sfârşitul perioadei comuniste a existat un consens în favoarea energiei atomice.

Energie ieftină, ca promisiune electorală

Pentru formaţiunea naţionalistă conservatoare Fidesz, a premierului Viktor Orbán, ar putea să fi jucat un rol şi promisiunile din campania electorală. Politica energetică este de mai mult timp o temă centrală a partidului. "În 2014, Fidesz s-a concentrat puternic pe diminuarea costurilor de întreţinere suportate de populaţie şi în acest scop a fost necesară asigurarea unor preţuri reduse la gaz din partea celui mai mare furnizor, care este Gazprom", a declarat Deák. Încheierea unui contract cu concernul atomic rusesc de stat Rosatom poate să fi fost un factor favorizant în acest sens, a mai afirmat el.

Din perspectiva guvernului ungar, decizia a fost luată din cauza reactoarelor de fabricaţie rusească existente deja. Nu vrem în acelaşi loc două tehnologii diferite, fiindcă asta creează numai probleme, a declarat Orbán în Parlament, pentru a-şi justifica hotărârea. "De aceea, dacă vrem energie atomică, aceasta trebuie să fie obligatoriu rusească", a subliniat el.

Lipsa transparenţei

Încredinţarea contractului Rosatom, fără licitaţie, a stârnit critici din partea partidelor de opoziţie şi a unor organizaţii civice, la fel ca şi finanţarea proiectului printr-un credit de peste 10 miliarde de euro, oferit de Rusia. Dobânda relativ mare de 4-5 la sută, precum şi devalorizarea monedei ungare ar putea face ca până la urmă contribuabilul să plătească pentru Paks II cu mult peste limita de 12,5 miliarde de euro fixată.

Criticii sunt de asemenea nemulţumiţi că guvernul a declarat contractul ca fiind o chestiune de securitate naţională şi îl poate ţine secret timp de 30 de ani, în baza unei legi votate special în acest scop. Cinci organizaţii neguvernamentale au cerut Curţii Constituţionale din Ungaria să poată studia contractul, dar solicitarea le-a fost respinsă. Instanţa, căreia i se reproşează periodic lipsa imparţialităţii, a decis că legea în cauză nu încalcă disproporţionat libertatea de informare.

Slabe speranţe pentru adversarii energiei atomice

Spre deosebire de Germania sau Austria, în Ungaria nu există o mişcare puternică pentru interzicerea energiei atomice. Totuşi, diverse sondaje, mai ales după accidentul de la Fukushima, din 2011, au arătat că majoritatea este în Ungaria mai degrabă sceptică în privinţa prelungirii perioadei de exploatare şi a extinderii centralei de la Paks.

Dar obstacolele în calea rezilierii contractului pentru Paks II sau a renunţării la energia atomică sunt foarte mari. Pe lângă creşterea preţurilor energiei la consumator ar trebui plătite şi Rusiei despăgubiri considerabile.

Ferenc Gaál

În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇