România este țara contrastelor, inclusiv când vorbim de arhitectură. Dacă blocurile comuniste domină, spațiile verzi lipsesc iar noile clădiri se construiesc fără noimă, clădirile de birouri aleg calea sustenabilității în marea lor majoritate.
Fenomenul este interesant de urmărit, iar în spatele clădirilor verzi care încep să răsară în marile orașe stau oameni talentați și proiecte premiate internațional.
Am stat de vorbă despre aceste aspecte cu Adrian Pop, Vicepreședinte al Ordinului Arhitecților din România și cel care a coordonat construcția clădirii care a prmit titlul de ”Cel mai sustenabil proiect finalizat în 2020 în Centrul și Estul Europei”.
Să vorbim, pentru început, despre ”arhitectura verde” în România, o țară cu multe probleme legate de mediu și poluare. Cât de dezvoltat este conceptul de arhitectură sustenabilă la noi?
Foarte puțin dezvoltat. O foarte mare parte a fondului construit e alcătuit din locuințe. Locuințele construite în perioada comunistă au totuși unele calități în eficiența compartimentărilor și în densitate, însă nu mai răspund suficient de bine nevoilor prezentului.
Nu asigură confortul necesar, consumă foarte multă energie, instalațiile, și în general, echiparea clădirilor sunt într-o stare de degradare.
Noile dezvoltări imobiliare au scăpat de sub control. S-au realizat în lipsa unor planificări urbane.
De foarte multe ori, parcele agricole au fost introduse în intravilanul localităților și transformate în loturi de locuințe, fără profile stradale potrivite, fără circulații pietonale sau velo, fără vegetație, fără spații verzi și fără dotările necesare.
Din păcate, se pare că aproape orice se construiește, în rezidențial, se și vinde.
Există și exemple de bune practici, locuințe de foarte bună calitate, dar sunt într-o foarte mică pondere din totalul stocului de locuințe.
În alte segmente lucrurile stau însă mai bine. Clădirile de birouri sunt cele care au promovat încet, încet sustenabilitatea: reducerea consumurilor, condiții de confort tot mai bune, reducerea impactului asupra mediului.
În ultimii 1-2 ani, un interes foarte mare pentru clădiri mai sustenabile observ și din partea sectorului logistic sau al celui de retail.
Cum arată viitorul? Putem spera că vom vedea mai multe clădiri verzi în România? Ce estimări aveți?
În prezent, simt un interes tot mai mare pentru sustenabilitate.
Sustenabilitate în general, nu doar a clădirilor. Observ orientări ale unor administrații publice spre investiții în spații verzi, într-o corectă planificare a zonelor în care localitățile se pot extinde, în promovarea transportului public, a spațiului public și a circulației velo în detrimentul circulației cu mașina personală.
Observ legislația europeană și programele de finanțare care promovează tot mai mult concepte de sustenabilitate.
Avem și noi, ADP, colaborări cu parteneri care dețin portofolii mari de clădiri și care implementează la scară mare măsuri de optimizare a clădirilor existente și a celor pe care urmează să le construiască.
Pentru București se mai poate face ceva, având în vedere că majoritatea clădirilor sunt deja construite?
Desigur. Toate aceste clădiri trebuie întreținute, actualizate, renovate, reabilitate, reinventate. Mă feresc intenționat să spun că unele trebuie și demolate, pentru că e împotriva principiilor de reutilizare, dar și acesta e destinul unora dintre clădirile Bucureștiului.
Toate aceste procese se pot realiza într-un mod eficient, cu o amprentă de carbon redusă și cu țelul de a oferi spații mai bune, mai sănătoase, mai sigure și cu un impact pozitiv asupra mediului înconjurător (natural sau construit).
Revin la spațiu public și la urbanism. Vorbim mult despre „clădiri verzi”, dar la fel de interesant e să analizăm aceleași principii la nivelul localităților și a spațiului dintre clădiri, spațiul public.
Chiar dacă nu stăm bine la capitolul poluare, am demonstrat că avem oameni capabili, premiați la nivel internațional. Cum sunt văzuți acești oameni peste hotare? (Știm că ați făcut parte din proiectul Solar Decathlon)
Da, am făcut parte din echipa PRISPA, prima participare a României la celebrul concurs universitar de arhitectură sustenabilă și energii regenerabile.
O parte din colegii din echipa PRISPA au format ulterior echipa EFdeN, cu care au mai participat de 3 ori la Solar Decathlon Europe și au mai dezvoltat o mulțime de alte proiecte în zona sustenabilității.
O noutate importantă e că echipa EFdeN va organiza noua ediție Solar Decathlon Europe, în București. E un foarte mare rezultat.
Vor gestiona energia a 20 de universități, care vor implica resurse umane și financiare enorme, în a cerceta soluții pentru o locuire cât mai sustenabilă, iar rezultatul acestei cercetări va fi prezentat în București, în fața Romexpo, o mare oportunitate pentru bucureșteni și pentru România, în general.
Care a fost cel mai ambițios proiect pe care l-ați dezvoltat?
Proiectul PENNY Otopeni a venit cu o țintă foarte înaltă încă de la început. Era pentru prima dată când de la începutul etapei de proiectare trebuia să abordăm toate cerințele standardului BREEAM cu obiectivul de a le implementa și obține punctele respective. A trebuiit să gestionăm foarte multe lucruri, de la alegerea amplasamentului, în toată etapa de proiectare și în cea de execuție.
Pe de altă parte, un alt proiect foarte ambițios a fost certificarea portofoliului CTP. Am pornit cu 34 de clădiri existente și 7 clădiri în curs de execuție, la care s-au adăugat încă 20 de clădiri existente și alte 6 clădiri în curs de execuție.
A fost o misiune care a necesitat o organizare specială pentru a reuși să finalizăm acest proces înaintea celorlalte echipe CTP, din celelalte țări și să obținem rezultate foarte bune. Am reușit să fim primii și mă bucur că această colaborare continuă, ridicând constant standardul și adăugând întotdeauna noi provocări.
Spuneți-ne mai multe despre proiectul din Otopeni care a câștigat titlul de ”Cel mai sustenabil proiect finalizat în 2020 în Centrul și Estul Europei”. Ce provocări a adus acest proiect?
Voi vorbi despre energie, apă, biodiversitate, poluare și mobilitate.
Strategia energetică are 3 pași: reducerea pierderilor de energie (reducerea transferului termic), prin asigurarea unei anvelope bine izolate și etanșe (etanșeitate verificată cu termografiere și test de presiune); reducerea consumului de energie, prin echipamente cu consum redus de energie și cu randament cât mai mare; producerea de energie cu ajutorul celor 120 de panouri fotovoltaice. În plus, pentru un bun management energetic, cu ajutorul unui sistem de management al clădirii s-au implementat o serie de automatizări și este monitorizat detaliat consumul de energie.
Cele 55 de tuburi solare aduc lumina naturală în interior, în sala de vânzare și în zona de depozitare/personal, reducând foarte mult consumul de energie pentru iluminat și asigurând, cu ajutorul unor senzori crepusculari, iluminat constant (când lumina naturală scade, crește invers proporțional iluminatul artificial, și invers).
Au fost introduse vitrinele frigorifice cu uși, reducând cu încă 12% consumul energetic și crescând considerabil confortul termic pentru clienți, evitând zona foarte răcoroasă din jurul vitrinelor.
Apa de ploaie este colectată și stocată într-un mare bazin de retenție, aflat sub parcare, de unde e folosită pentru irigații și toalete. Apa de ploaie de pe platformele carosabile este, desigur, filtrată cu ajutorul unui separator de hidrocarburi. Toate obiectele sanitare au debit minim, asigurând consum minim de apă.
Jumătate din acoperiș este înierbat, pe marginea clădirii au fost plantați copaci din diverse specii, arbuști și chiar legume, iar pe fațadele laterale cresc plante cățărătoare și există căsuțe pentru păsări. Aceste măsuri au fost atent analizate și alese pentru a crea un habitat bun pentru susținerea biodiversității și a faunei locale.
Nu există alimentare cu gaz, deci încălzirea nu se face prin ardere, reducând amprenta de carbon. Pentru răcire s-a folosit refrigerant pe bază de dioxid de carbon, cu potențial de încălzire globală de mii de ori mai mic decât refrigeranții obișnuiți.
Clădirea e accesibilă persoanelor cu dizabilități locomotorii. Am încercat să mergem mai departe și să realizăm măsuri și pentru persoane cu dizabilități de vedere. Există un marcaj colorat și profilat care conduce persoanele cu dizabilități de vedere de pe trotuarul străzii 23 August până la intrarea în magazin, unde personalul îi poate ajuta să-și facă cumpărăturile.
Mobilitate alternativă este susținută prin existența infrastructurii pentru biciclete (rasteluri) și mașini electrice (încărcătoare). Trecerile de pietoni, iluminatul și încetinitoarele de viteză fac fiecare traversare a carosabilului sigură.
A fost un proiect care a mers foarte repede. Provocările pentru noi au fost să gestionăm toate cerințele standardului BREEAM cu obiectivul de a implementa în proiect aproape tot.
Pentru asta, trebuie să intuim foarte bine care e momentul potrivit pentru fiecare subiect, să ne asigurăm că e clar explicat și adaptat proiectului, astfel încât orice măsură să poată fi bugetată și implementată.
Am avut o foarte bună susținere din partea departamentului de Construcții de la PENNY și am reușit să facem împreună un proiect foarte bun.
Ce planuri aveți pentru 2021?
Avem câteva proiecte foarte ambițioase, care se apropie de final. E vorba de CTP Clubhouse, birourile și dotările (restaurant, cabinet medical, zonă de relaxare) parcului industrial CTPark Bucharest West, respectiv noul sediu al Băncii Transilvania din Cluj.
Sunt proiecte foarte frumoase pe care abia așteptăm să le vedem finalizate și să le putem prezenta.
Pe de altă parte, ne interesează foarte mult clienții cu portofolii mari de clădiri, existente sau în curs de construire, împreună cu care putem realiza o politică de sustenabilitate.
Orice concluzie se aplică în masă, pe un număr semnificativ de clădiri, având un efect mult mai mare. Pe de altă parte, există o învățare continuă, de la un proiect la altul. Nu reluăm la fiecare proiect totul, ci adăugăm permanent teme și concepte noi.
Adrian Pop este arhitect și expert în sustenabilitatea construcțiilor, consultant Living Building Challenge, LEED Green Associate şi BREEAM International Assessor.
După ce a fost unul dintre primii angajați RoGBC, în 2008-2009, a fost Președintele Asociației Studenților Arhitecți din Cluj (AStA) și membru al echipei de conducere a proiectului PRISPA.
A reprezentat România în 2012 la Solar Decathlon (cel mai important concurs universitar de arhitectură sustenabilă și tehnologii aplicate din lume).
Din 2013 conduce propria firmă, ADP, concentrată pe proiectare de arhitectură și consultanță în domeniul sustenabilității clădirilor.
Este arhitectul proiectului CERC Boldești-Scăeni, un centru comunitar ecologic, proiect distins cu o serie de premii de arhitectură.
De asemenea, echipa lui a fost responsabilă pentru certificarea BREEAM a clădirii VOX Technology Park, care a primit cel mai mare punctaj din România, sau noul sediu central al Băncii Transilvania, cât și primele certificări BREEAM pentru reabilitări majore.
Citește și:
