Expertul silvic Radu Vlad, coordonator de proiecte regionale pentru păduri al WWF România, vorbește pentru SpotMedia.ro despre problema defrișărilor de păduri din țara noastră și ultimele modificări la Codul Silvic ce vor fi discutate în Parlament.
Expertul spune că, pentru a scăpa pe infringementul pe păduri pe care România îl are de la Comisia Europeană, statul ar trebui să schimbe modul în care monitorizează tăierile ilegale.
Datele de la Ministerul Mediului din 2019 arătau că în România se taie neautorizat într-un an aproximativ 38,6 milioane de metri cubi de lemn.
„Sistemul de combatere a exploatărilor ilegale, instituit prin lege, are nevoie de o schimbare radicală. Trebuie să trecem de la paza a miliarde de arbori în pădure și identificarea cioatelor demarcate în 7 milioane de hectare la valorificarea volumului de lemn ce iese din pădure.
De fapt, acesta este modelul european: monitorizarea și controlul la prima clasare pe piața lemnului. Trebuie să renunțăm la marcarea arborelui, care la noi de zeci de ani stă la baza sistemului de control”, spune Radu Vlad pentru SpotMedia.ro.
Modificările repetate la Codul Silvic sunt făcute superficial, fără să rezolve problema de fond a tăierilor ilegale, mai susține expertul.
„Este a nu știu câta modificare a Codului Silvic în ultimii 5 ani și se pare că factorul politic nu este în stare să-și asume această responsabilitate. Marcarea arborilor nu garantează nimic în legătură cu volumul lemnului care rezultă din tăierea arborilor.
Noi vindem astăzi un număr de arbori din pădure care rezultă cu un volum aproximat al acelor arbori, iar în final silvicultura românească nu mai verifică cantitățile ce ies din pădure”, arată Radu Vlad.
Acesta susține că statul trebuie să-și asume eficientizarea controalelor la tăierile de lemn prin soluția europeană, adică prin monitorizarea și verificarea transporturilor de la locul de recoltare la ieșirea din pădure.
„De asemenea, când realizăm controalele trebuie să le prioritizăm pe criterii obiective și transparente. Trebuie instituite sancțiuni proporționale cu gravitatea și care să descurajeze fenomenul.
Propunerea de modificare a Codului Silvic pedepsește transporturile de peste 10 metri cubi care nu au documente care să ateste proveniența legală, dar acesta nu este altceva decât un tigru pe hârtie, această prevedere, pentru că proveniența legală înseamnă locul de recoltare, adică îți spune dacă a existat un drept de tăiere, nu și volumul lor”, explică Radu Vlad.
”O perdea de fum”
Expertul silvic spune că propunerea de modificare a Codului Silvic pe care România ar trebui să o facă în urma procedurii de infringement de la Comisia Europeană nu va soluționa controversa legată de tăierile ilegale.
„Noi vrem să tragem un semnal că modificările din Codul Silvic nu aduc pe calea normalității, pe calea europeană, combaterea tăierilor ilegale în România.
Atât timp cât nu se fac modificări de substanță asupra modului în care ne păzim pădurile și asupra modului cum facem controalele, restul sunt o perdea de fum. Atât timp cât toată lumea fuge de responsabilitatea măsurării lemnului la locul de recoltare și nu instituim sancțiuni proporționale cu gravitatea faptelor care să descurajeze acest fenomen, nu vom schimba lucrurile.
Noi propunem un cubaj tehnic al materialelor lemnoase transportate care se poate realiza prin soluții tehnice moderne, rapide și ieftine, care elimină subiectivitatea operatorului”, ne-a mai explicat Radu Vlad.
Soluția presupune inteligența artificială
Propunerile expertului WWF pentru modificarea Codului Silvic:
- Schimbarea modului în care ne vindem lemnul din pădure pentru că realitatea este că nu știm cât lemn se taie de fapt în România. În prezent, lemnul e vândut „pe picior”, direct în pădure, iar plata se face în avans, pe baza unor estimări care nu pot garanta oficial erori mai mici de 20% și care lasă loc furtului cu acte în regulă. WWF spune că plata pentru lemnul tăiat ar trebui făcută după ce acesta a fost măsurat sub formă de bușteni, lemn de foc sau tocătură, adică după ce știm cu exactitate ce cantitate vindem.
- Verificarea transporturilor de lemn la ieșirea din pădure. În prezent, doar 1% din transporturile de lemn sunt verificate la ieșirea din pădure și aceste verificări sunt făcute fără o strategie clară și transparentă, care să țină cont de zonele de risc unde ar putea avea loc exploatări ilegale. WWF propune introducerea amprentei grafice digitale unice și a sistemului de măsurare digital. Acestea sunt sisteme moderne care detectează imediat transporturile multiple sau supraîncărcarea camioanelor. Ele presupun o scanare a transportului de lemn ce criptează modul unic în care lemnul este așezat în camion utilizând inteligența artificială.
- Introducerea de sancțiuni proporționale cu gravitatea faptelor, care să-i descurajeze pe cei ce fac să dispară lemnul din pădure. În prezent, nu se consideră infracțiune dacă faci fraudă în acte și declari că transporți mai puțin lemn decât ai de fapt în camion.
Citește și:
DNA-ul Pădurilor a trecut de Parlament și merge la promulgare. Doar UDMR nu a votat
Reacția USR după ce Orban a spus că DNA-ul Pădurilor este o ”nebunie”