Costurile reale ale tranziției energetice pun în pericol obiectivul UE de „zero net” emisii. Cazul României

Costurile reale ale tranziției energetice pun în pericol obiectivul UE de „zero net” emisii. Cazul României
un proiect spotmedia.ro
realizat cu sprijinul
Konrad Adenauer Stiftung

Infrastructura energetică europeană are nevoie de investiții de 2,5 trilioane de dolari pentru a atinge obiectivele climatice ale UE până în 2050 și pentru a menține Europa competitivă la scară globală, arată grupul de lobby „Masa rotundă europeană pentru industrie” (ERT)

Ambiția UE de a fi un bloc neutru din punct de vedere al carbonului până în 2050 necesită investiții masive în infrastructura energetică, inclusiv extinderea rețelei de transport energie electrică, stocarea energiei electrice și infrastructura pentru obținerea de hidrogen cu emisii scăzute de carbon și captarea bioxidului de carbon, a spus ERT, într-un nou raport, citat de OilPrice.com.

ADVERTISING

„Transformare fundamentală a industriei”

„Aceasta nu este o simplă modernizare, ci o transformare fundamentală pentru a ne îndeplini obiectivele climatice și a rămâne competitivi la nivel global”, arată grupul, menționând că pentru a realiza acest lucru, Europa va avea nevoie de 800 de miliarde de euro până în 2030 și până la 2,5 trilioane de euro în investiții în infrastructura energetică până în 2050.

„Dincolo de capacitatea actuală, avem nevoie atât de infrastructuri naționale, cât și de infrastructură transfrontalieră pentru rețelele electrice, hidrogen și CO2. Această infrastructură va juca un rol crucial în gestionarea surselor de energie regenerabilă volatile, funcția de stabilitate a sistemului energetic fiind în prezent asigurată de combustibilii fosili”, se arată în raport.

ADVERTISING
FĂRĂ SCURTĂTURI. Ajungem departe

Dacă decalajul dintre investițiile necesare și cele reale persistă, sistemul energetic european nu va putea integra pe deplin resursele de energie cu emisii zero, iar costurile sistemului vor crește, potrivit grupului ERT, care a elaborat raportul cu sprijinul Boston Consulting Group (BCG).

Nevoile de investiții ar putea să se accelereze după 2030 pentru a cuprinde o pondere în creștere a surselor regenerabile, în timp ce în țările în care ponderea energiei fotovoltaice este mare, acumularea necesară de stocare a energiei va fi, de asemenea, mare pentru a compensa variațiile din sistemul energetic, a remarcat ERT.

ADVERTISING

Rețelele de transport din UE nu sunt pregătite pentru a prelua producția

O nouă analiză a Think-tankului pe probleme energetice Ember a constatat că mai multe țări din Europa s-ar putea confrunta în curând cu blocaje în rețelele lor naționale de transport energie, deoarece se va genera mai multă energie solară și eoliană decât au capacitatea de absorbție a actualelor rețele, scrie Statista.com

După cum se vede în grafic, Spania, Franța și Polonia sunt doar câteva dintre țările care vor avea rețele energetice care nu depășesc obiectivele de politică energetică pentru 2030 pentru capacitățile noi de energie eoliană și solară.

Din cele 26 de țări studiate de Ember în această comparație, 11 nu vor avea suficientă capacitate pentru majorarea producției de energie eoliană și solară preconizată.

image-33

România ar trebui mai mult decât să-și dubleze capacitatea de transport de energie

Acest model nu se repetă însă la nivel european: s-au constatat că mai multe planuri de rețea sunt strâns corelate cu obiectivele de energie regenerabilă și, în patru țări, acestea au fost și mai ambițioase (Croația, Danemarca, Finlanda și Țările de Jos).

Potrivit autorilor raportului, acestea din urmă au adoptat o „abordare rațională care pregătește mai bine rețelele de transport pentru a face față potențialelor progrese viitoare ale nivelurilor de programe naționale”.

Analiștii Ember spun că necorelarea dintre planurile de extindere a rețelelor și obiectivele de politică este cauzată probabil de un decalaj în timp dintre crearea politicii naționale și dezvoltarea planurilor pentru rețele, adăugând că lipsa actuală a capacităților de transport se datorează obiectivelor politice anterioare.

Deficitul de capacitate este problematic, după cum explică autorii raportului: „Deoarece este nevoie de mult mai mult pentru a crește capacitatea rețelei decât pentru a implementa proiecte eoliene și solare, rețelele s-ar putea să nu fie pregătite pentru a face față creșterilor viitoare”.

Acest lucru va îngreuna atingerea obiectivelor politicii energetice.

Citeşte integral analiza Costurile reale ale tranziției energetice pun în pericol obiectivul UE de „zero net” emisii până în 2050: lista problemelor structurale pe Curs de Guvernare


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇