În Cali, Columbia, începe COP16, cea mai importantă întâlnire despre care nu vorbim. Și pentru că e despre mediu și asta nu e printre preocupările noastre. Vox explică importanța acesteia.
Acest eveniment este foarte important.
Cunoscută mai ales sub denumirea de summit-ul ONU pentru biodiversitate, COP16 este o întâlnire a oficialilor guvernamentali din întreaga lume, care încearcă să vadă cum să oprească colapsul ecologic.
COP, care înseamnă „conferința părților”, reunește lideri ai organizaţiilor de mediu și oficiali din țările care fac parte din Convenția privind diversitatea biologică, un tratat global în cadrul ONU pentru conservarea naturii.
Ei se întâlnesc o dată la doi ani pentru a promova o agendă de conservare.
La cel mai recent summit, cunoscut sub numele de COP15, desfășurat în 2022, aproape toate țările lumii au convenit asupra unui nou acord inovator, numit "Kunming-Montréal", pentru a opri pierderea biodiversității până în 2030.
Experții l-au catalogat drept Acordul de la Paris pentru natură, cu referire la tratatul global de combatere a schimbărilor climatice.
COP16, care se desfășoară între 21 octombrie și 1 noiembrie, nu va avea același tip de rezultat răsunător.
Cu toate acestea, este un moment important, pentru că țările își evaluează progresul către cele 23 de ținte stabilite și se trag reciproc la răspundere. Evident, sunt departe de obiectiv.
Ţările s-au angajat să prezinte până la COP16 o ”strategie naţională a biodiversităţii” care să le reflecte partea de eforturi în vederea respectării celor 23 de obiective mondiale stabilite, şi anume, între altele, protejarea a 30% dintre pământuri şi mări, restaurarea a 30% dintre ecosistemele degradate, reducerea la jumătate a pesticidelor şi a nivelului introducerii unor specii exotice invadatoare, mobilizarea a 200 de miliarde de dolari pe an destinate naturii.
Însă, până în prezent, doar 34 de ţări şi-au respectat angajamentul de a prezenta aceste strategii complete.
Alte 107 au prezentat ”ţinte naţionale”, adică angajamente privind toate sau doar o parte dintre obiective.
Un nou raport, de exemplu, a constatat că mai puțin de 3% din ocean este protejat eficient de activitățile dăunătoare, cum ar fi pescuitul excesiv. Subvențiile care dăunează naturii au crescut doar în ultimii ani, ajungând la trilioane de dolari.
Greenpeace este alarmist într-un raport pe care l-a prezentat luni şi estimează că, în ritmul actual, obiectivul protejării a 30% dintre oceane până în 2030 ar putea fi atins către sfârşitul secolului.
COP16 se va concentra câteva probleme majore.
- Cine profită de ADN. Una dintre problemele majore care trebuie să fie în centrul atenției la negocierile din această lună de la COP16 este cel mai bun mod de a gestiona ADN-ul de la plante și animale, care se găsește în bazele de date online. Aceste date genetice, denumite informații de secvență digitală sau DSI, sunt utilizate de o serie de companii pentru a crea produse precum vaccinuri și culturi tolerante la secetă.
- Gaură de 700 de miliarde de dolari. La Cali, liderii globali vor discuta despre cum să abordeze un deficit major de finanțare și cum să strângă fondurile necesare pentru conservare. Negocierile se vor concentra asupra rolului pe care guvernele și sectorul privat – companii și investitori – vor trebui să-l joace.
- Reduceri „catastrofale” ale populaţiilor de animale din întreaga lume. O altă parte importantă a summit-ului din acest an va fi o discuție despre modul de monitorizare a progresului către atingerea celor 23 de obiective din cadrul global de monitorizare. Se va stabili ce date trebuie folosite pentru a verifica dacă s-a conservat, să zicem, 30 la sută din tot pământul.
- SUA stă pe dinafară. Un context important de reținut este că, deși SUA au ajutat la negocierea Convenției privind diversitatea biologică – tratatul în temeiul căruia are loc COP16 – nu este un membru oficial al acordului. De fapt, SUA sunt singura țară, în afară de Vatican, care nu este parte la Convenție.