Să porți cu tine o sticlă reutilizabilă pare un gest simplu. O iei la școală, la facultate, la serviciu, în gară, în aeroport sau în parc. În loc să cumperi încă o sticlă de plastic, o reumpli.
Dar acest gest simplu are nevoie de ceva în spate: cișmele funcționale, puncte de reumplere, apă testată și sigură, mentenanță, reguli clare și instituții care își asumă responsabilitatea.
Altfel, alegerea „sustenabilă” rămâne mai mult o intenție bună decât o soluție reală. Dacă nu ai unde să îți umpli sticla, cumperi apă îmbuteliată. Dacă punctul de apă nu funcționează, revii la plastic. Dacă nu ai încredere că apa este sigură, alegi varianta pe care o consideri mai sigură, chiar dacă înseamnă încă o sticlă de unică folosință.
De aici pornește campania Sete de Soluții, inițiată de GEYC – Group of the European Youth for Change: de la o problemă foarte concretă, pe care mulți o recunosc imediat, dar care rareori ajunge prioritate publică – lipsa accesului gratuit la apă potabilă în spațiile publice.
Iar această poveste ilustrează perfect una dintre ideile proiectului special spotmedia.ro dedicat Zilei Mondiale a Mediului: protecția mediului nu depinde doar de alegerile personale, ci este nevoie de sisteme integrate care să le facă posibile.
Poți să vrei să consumi mai puțin plastic. Poți să ai o sticlă reutilizabilă. Poți să fii atent la risipă. Dar orașul trebuie să te ajute să faci asta.
De la o problemă din aeroport la o campanie națională
Campania Sete de Soluții a pornit de la Aeroportul Henri Coandă, într-un moment în care problema accesului la apă potabilă a devenit imposibil de ignorat.
În vara anului 2024, pe fondul caniculei, al aglomerației și al întârzierilor frecvente, lipsa accesului gratuit la apă potabilă în aeroport a devenit o problemă de confort, dar și de sănătate publică. Tinerii implicați în proiectele internaționale ale GEYC au semnalat, din experiențele lor de călătorie, că nu găseau apă gratuită în aeroport, în timp ce în multe alte țări europene accesul la apă potabilă în spații publice este tratat ca normalitate.
De aici a venit o cerere simplă și ușor de înțeles: instalarea de urgență a cel puțin 10 fântâni cu apă potabilă în Aeroportul Otopeni.
Campania nu s-a oprit însă la o postare sau la o nemulțumire publică. GEYC a lansat în iulie 2024 o scrisoare deschisă, semnată de peste 50 de organizații, și a început un dialog constant cu autoritățile și cu Compania Națională Aeroporturi București, inclusiv prin solicitări de informații în baza Legii 544/2001.
Pas cu pas, subiectul a avansat. În 2024 nu existau sume aprobate în buget pentru asigurarea apei potabile pentru călători. Ulterior, au fost discutate soluții tehnice și administrative. În 2025, documentația pentru acces la apă potabilă a fost depusă la Ministerul Transporturilor. În februarie 2026, a fost anunțat accesul pasagerilor la apă potabilă, atât din puțurile proprii, cât și prin fântâni cu apă potabilă.
A fost obiectivul inițial al campaniei. Și a fost atins.
De ce contează pentru mediu
Apa gratuită în spații publice nu este doar o problemă de confort.
Când nu există puncte de reumplere, oamenii cumpără apă îmbuteliată. Când cumpără apă îmbuteliată, crește consumul de plastic de unică folosință. Iar plasticul înseamnă producție, transport, deșeuri și emisii.
GEYC dă un exemplu simplu: în 2025, Aeroportul Otopeni a avut peste 17 milioane de pasageri. Dacă doar jumătate dintre aceștia ar fi cumpărat o sticlă de apă de 0,5 litri, ar însemna aproximativ 8,5 milioane de sticle PET folosite. Potrivit estimării GEYC, această cantitate ar genera aproximativ 703,8 tone de CO₂.
Este un calcul orientativ, dar arată dimensiunea problemei: în locurile prin care trec milioane de oameni, un punct de apă nu este un detaliu. Poate schimba comportamente repetate de mii sau milioane de ori.
Asta este miza reală. Nu doar să existe apă, ci să existe alternativa corectă la îndemână.
Pentru că oamenii își schimbă mai ușor comportamentul atunci când alegerea bună este și cea simplă. Dacă ai apă gratuită și sigură la îndemână, nu mai cumperi automat o sticlă nouă. Dacă orașul, aeroportul, gara, școala sau universitatea îți oferă infrastructura necesară, sticla reutilizabilă devine utilă, nu doar simbolică.
Ce trebuie să existe în spatele unei cișmele
Pentru un cetățean, gestul este simplu: își reumple sticla. În spate, însă, trebuie să existe un sistem.
Sunt necesare puncte de acces la apă potabilă amplasate în locuri circulate: cișmele moderne, dozatoare sau stații de reumplere. Acestea trebuie conectate la surse sigure de apă, testate constant și întreținute. Trebuie să existe responsabilitate clară: cine le instalează, cine verifică apa, cine le repară, cine le curăță, cine răspunde dacă nu funcționează.
Tinerii implicați în campanie au arătat că nevoia este mare mai ales în spații intens folosite: școli, universități, cămine studențești, spitale, instituții publice, gări, aeroporturi, parcuri, locuri de joacă și stații de transport.
În București, de exemplu, o observație făcută în cadrul unui proiect de cercetare aflat în derulare a arătat că pe traseul dintre Parcul Pantelimon și Piața Delfinului au fost identificate peste 40 de locuri de joacă. Niciunul nu avea fântână cu apă potabilă accesibilă.
Aici se vede foarte bine legătura majoră dintre responsabilitatea individuală și infrastructura publică. Nu poți cere oamenilor să reducă plasticul, dacă spațiile publice nu le oferă alternative. Nu poți vorbi despre orașe mai prietenoase în timpul verilor tot mai fierbinți, dacă apa rămâne o resursă pe care trebuie să o cumperi.
Tinerii care au transformat o lipsă într-o temă publică
Sete de Soluții nu a rămas o campanie despre un aeroport. În martie 2025, inițiativa a devenit proiect Erasmus+ de participare a tinerilor și s-a extins în mai multe comunități.
Peste 700 de tineri au fost implicați în proiectul Sete de Soluții / Water4EU. Campania a ajuns la peste 300.000 de persoane în social media. Au fost vizate 8 comunități, iar peste 50 de parteneri din societatea civilă, mediul educațional și autorități publice s-au alăturat în diverse etape ale proiectului.
Prin Caravana Dunării, GEYC a mers în Călărași, Fetești, Brăila și Galați, pentru a înțelege ce dificultăți legate de sustenabilitatea urbană și accesul la apă potabilă au tinerii din aceste zone. Peste 230 de tineri au fost puși față în față cu factori de decizie: primari, viceprimari, membri ai consiliilor locale.
Au fost organizate și două Fellowship-uri Europene de Dezvoltare Sustenabilă, prin care a fost formată o rețea de ambasadori Sete de Soluții. În total, 35 de tineri au fost implicați ca ambasadori, iar rețeaua națională activă a ajuns la 27 de tineri din comunități diferite.
Ei au organizat evenimente locale, au documentat probleme, au trimis solicitări către instituții, au făcut sondaje, petiții și acțiuni publice.
La Cluj-Napoca, ambasadorii au cerut informații despre accesul la apă potabilă în gară. La Oltenița, au realizat un sondaj privind nevoia de apă potabilă în spații publice. La Dorohoi, au organizat un eveniment de tip manifest cu peste 100 de participanți chiar în fața primăriei, de Ziua Europei.
Acțiunile ambasadorilor au ajuns în comunități precum București, Galați, Călărași, Dorohoi, Pitești, Oltenița, Cluj-Napoca și Suceava. În funcție de problemele locale, tinerii au vizat spații diferite: de la Calea Victoriei, gări și parcuri, până la școli, licee, zone pietonale sau spații publice din apropierea universităților.
Când o comunitate mică schimbă o instituție
Un exemplu relevant vine de la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, unde studenții au pornit de la o problemă foarte concretă: nu aveau acces liber la apă potabilă în spațiile în care își desfășurau cursurile. Dozatoarele erau rezervate personalului, iar alternativa pentru studenți era cumpărarea apei de la automate – o soluție mai scumpă și care producea, inevitabil, deșeuri din plastic.
Demersul a început simplu, cu discuții între colegi. Studenții au vrut mai întâi să vadă dacă lipsa apei gratuite era o problemă comună, nu doar o nemulțumire izolată. Apoi au strâns aproximativ 150 de semnături, într-o facultate cu circa 400 de studenți, și au dus cererea în Consiliul Facultății.
Răspunsul nu a venit imediat. Deși conducerea facultății s-a arătat deschisă, procesul a fost încetinit de lipsa fondurilor și de ceea ce studenții au descris drept un „vid de responsabilitate instituțională”. Au urmat mailuri către decanat, discuții cu profesorii din consiliu și presiune constantă pentru ca problema să nu fie uitată.
După aproape un an, cișmeaua a fost instalată.
Rezultatul pare mic doar la prima vedere: o sursă de apă potabilă într-o facultate.
De fapt, arată cum o comunitate poate schimba o instituție atunci când observă o problemă, indică soluții, adună susținere și perseverează până când soluția e pusă în practică.
INFOBOX | Ce trebuie să existe ca să ne putem reumple sticla
- Puncte de apă potabilă în locuri circulate: școli, gări, aeroporturi, parcuri, spitale, universități.
- Apă testată și sigură pentru consum.
- Informații clare despre calitatea apei.
- Mentenanță regulată.
- Instituție sau autoritate responsabilă.
- Buget dedicat pentru instalare și întreținere.
- Hărți actualizate cu punctele de apă funcționale.
- Posibilitatea ca cetățenii să semnaleze rapid problemele.
De la Sete de Soluții la Water4EU
După succesul campaniei din România, GEYC a dus tema la nivel european prin Water4EU, un manifest care cere ca accesul gratuit la apă potabilă în spații publice să fie tratat ca drept și ca parte a rezilienței climatice.
Pe 5 iunie, de Ziua Mediului, la Palatul Parlamentului a avut loc conferința Water4EU: Accesibilitate la Apă Potabilă și Justiție Climatică. Evenimentul a reunit 70 de participanți – elevi, studenți, reprezentanți ai societății civile, experți și reprezentanți ai instituțiilor.
Discuția a pornit de la o realitate simplă: Europa vorbește tot mai mult despre apă, climă și reziliență, dar între strategiile mari și ce se întâmplă în spațiile publice există încă un decalaj foarte mare.
Manifestul Water4EU cere instituțiilor europene, statelor membre și autorităților locale să trateze accesul la apă ca pe o prioritate concretă.
În paralel, GEYC a depus un proiect european pe linia Erasmus+ dedicată cooperării și dezvoltării de politici publice, alături de parteneri din alte cinci state membre sau țări asociate, cu scopul de a duce modelul Sete de Soluții la nivel european și de a testa soluții adaptate în contexte naționale diferite.
Printre propunerile din manifest se află un program pilot de tip Water4EU Voucher, inspirat de modelul WiFi4EU: 1 milion de euro pentru 100 de municipalități, cu vouchere de 10.000 de euro pentru instalarea, renovarea sau întreținerea fântânilor publice de apă potabilă.
Manifestul mai cere ca accesul la apă, hidratarea publică și echitatea climatică să devină priorități în programe europene pentru tineri, precum Erasmus+ și Corpul European de Solidaritate, dar și integrarea unei garanții de acces la apă în fondurile de coeziune și dezvoltare urbană.
O altă propunere este o „etichetă albastră” europeană pentru orașele care asigură cel puțin o fântână publică de apă potabilă la 10.000 de locuitori, cu densitate mai mare în zonele aglomerate sau vulnerabile la căldură.
De ce nu avem deja apă gratuită în mai multe spații publice
Blocajele nu țin de un singur lucru.
Uneori nu există buget dedicat. Alteori nu este clar cine răspunde de instalare, testare și întreținere. În multe cazuri, subiectul este tratat ca o dotare secundară, nu ca serviciu public esențial. Iar fără presiune din partea cetățenilor, rămâne ușor în zona de „ar fi bine”, nu în zona de „trebuie făcut”.
GEYC arată că în România există obligații legate de calitatea apei potabile, dar nu există încă o regulă generală care să impună explicit puncte gratuite de apă în toate spitalele, școlile sau instituțiile publice.
Subiectul a început să ajungă și pe agenda legislativă. Potrivit GEYC, din 2025 au fost depuse trei inițiative care vizează accesul la apă potabilă în spațiile publice: L94/2026, L567/2025 și L455/2025, ultima fiind respinsă de Senat. Pentru organizație, aceste demersuri arată că problema nu mai este doar una semnalată civic, ci începe să fie tratată ca temă de politici publice.
De aici vin și soluțiile propuse: obligații mai clare pentru instituții publice, linii de finanțare dedicate, hărți actualizate cu punctele funcționale de apă, mentenanță asumată și mecanisme prin care cetățenii pot semnala lipsurile.
Pentru că o cișmea nefuncțională bifată pe o hartă nu rezolvă nimic. Iar un punct de apă instalat fără responsabilitate clară poate deveni rapid încă o infrastructură uitată.
INFOBOX | Sete de Soluții / Water4EU – impact în cifre
- Peste 50 de organizații au semnat scrisoarea deschisă Sete de Soluții, prin care a fost cerut acces gratuit la apă potabilă în aeroporturi.
- Peste 700 de tineri au fost implicați în Sete de Soluții / Water4EU, prin activități, dialoguri și evenimente.
- 8 comunități au fost vizate prin acțiuni locale ale campaniei.
- 35 de ambasadori Sete de Soluții au fost formați prin cele două Fellowship-uri Europene de Dezvoltare Sustenabilă.
- Campania a ajuns la peste 300.000 de persoane în social media.
- 70 de participanți au luat parte la Conferința Water4EU de la Palatul Parlamentului.
- 3 inițiative legislative au fost depuse din 2025 pe tema accesului la apă potabilă în spații publice.
Ce poate face fiecare dintre noi
Un cetățean nu poate instala singur o rețea publică de apă. Dar poate face primul pas pentru ca problema să fie văzută.
Poate verifica dacă există puncte de apă în școală, facultate, gară, parc, spital, aeroport sau instituția pe care o folosește. Poate cere informații în baza Legii 544/2001. Poate trimite o sesizare către primărie, administrație, universitate sau instituția responsabilă. Poate întreba pe grupurile comunității dacă și alți oameni simt aceeași nevoie. Poate face un sondaj, o petiție sau poate susține inițiativele celor care cer astfel de soluții.
Sunt pași mici, dar pot face diferența atunci când sunt făcuți organizat și repetat.
Asta arată Sete de Soluții: accesul la apă potabilă în spații publice nu este un moft. Este o temă de sănătate, mediu, echitate și adaptare la schimbările climatice.
Mesajul de Ziua Mediului
Pentru GEYC, Sete de Soluții și Water4EU, mesajul de Ziua Mediului pornește de la un lucru simplu: apa potabilă gratuită în spațiile publice nu ar trebui să fie o excepție.
Ar trebui să fie normală în locurile prin care trecem, învățăm, muncim sau așteptăm: în școli, universități, gări, aeroporturi, parcuri, spitale și instituții publice.
O sticlă reutilizabilă ajută cu adevărat atunci când ai unde să o umpli. Iar reducerea plasticului devine mai ușoară atunci când orașul îți oferă alternativa corectă.
„Accesul la apă nu ar trebui tratat ca un privilegiu, ci ca o responsabilitate comună și un drept garantat, pentru că sănătatea și reziliența urbană încep cu cel mai simplu element al vieții, apa, care ar trebui să fie la fel de firească în spațiul public precum aerul pe care îl respirăm”.
Ana Todoran, Head of Sustainability la GEYC
Într-o lume în care vorbim tot mai mult despre reducerea risipei și a plasticului, apa potabilă gratuită în spațiile publice este una dintre cele mai simple soluții pe care încă nu le tratăm suficient de serios.
Nu rezolvă singură problema poluării. Nu înlocuiește politici mari de mediu. Dar schimbă ceva esențial: face alegerea bună mai ușoară.
Iar când alegerea bună devine ușoară, poate deveni obicei.
Acest articol face parte din proiectul editorial spotmedia.ro dedicat Zilei Mondiale a Mediului, prin care arătăm, cu exemple concrete, cum protecția mediului devine reală atunci când soluțiile companiilor, infrastructura și comportamentul de zi cu zi al oamenilor funcționează împreună. Prin acest proiect, punem în evidență companii care iau măsuri pentru reducerea impactului asupra mediului, dar și gesturile simple prin care fiecare dintre noi poate susține aceste eforturi: de la felul în care folosim resursele până la modul în care reducem risipa, returnăm ambalaje, reciclăm sau consumăm mai responsabil.