Întocmai ca noi, și pădurea ar avea de câștigat de pe urma cafelei. Un experiment derulat de cercetători ai Universității Hawaii a arătat că ceea ce rămâne în urmă după ce cafeaua este recoltată este aur pentru pământ.
Concret, pielița și pulpa, care cel mai adesea sunt aruncate, sunt un agent fantastic de creștere, arată National Geographic.
Boabele de cafea nu cresc ca vița de vie sau ca fasolea. Acestea au piele și pulpă, iar în interior se află boabele prețioase. Înainte să poată fi fermentate în apă, sunt trecute printr-o mașină care extrage boabele, ”deșeurile”, pulpa și pielița fiind aruncate.
Însă, în cadrul unui experiment, acestea au fost folosite în Costa Rica (țară care a tăiat o mare parte din pădurile sale tropicale în scop agricol) pe unele terenuri epuizate din punct de vedere agricol.
„Zona tratată cu un strat gros de pulpă de cafea s-a transformat într-o mică pădure în doar doi ani”, a declarat unul dintre cercetătorii implicați în studiu, Rebecca Cole, se arată într-un raport publicat de jurnalul Ecological Solutions and Evidence.
Cercetătorii au adus 30 de camioane pline cu pulpă de cafea pe un teren de 35 pe 40 de metri de pe Reserva Biológica Sabalito, în comitatul Coto Brus din Costa Rica. Terenul, care făcea parte dintr-o plantație de cafea, este în curs de reîmpădurire.
Înainte de a răspândi pulpa de cafea într-un strat de jumătate de metru grosime, cercetătorii au măsurat nutrienții din sol. De asemenea, ei au catalogat speciile care trăiesc în apropiere și au luat în calcul dimensiunea tulpinilor lemnoase prezente.
La sfârșitul celor doi ani, zona de control (care nu fusese tratată cu acest îngrășământ natural) avea păduri care acopereau peste 20% din suprafața sa. În schimb, 80% din terenul tratat cu pulpă de cafea avea copaci de patru ori mai înalți decât cei din zona de control.
Cercetatorii au analizat nutrienții din sol si au găsit niveluri semnificative de carbon, azot și fosfor, toate substanțe nutritive vitale, pe terenul tratat cu pulpă de cafea.
Citește și 10 reguli pentru a planta copaci. Cum re-împădurim fără a dăuna
„Sunt necesare mai multe teste pentru a vedea dacă această strategie funcționează într-o gamă mai largă de condiții. Măsurătorile pe care le împărtășim sunt doar din primii doi ani. Monitorizarea pe termen lung ar arăta modul în care pulpa de cafea influențează solul și vegetația în timp”, a mai spus omul de știință.
De menționat e faptul că, începând cu anul 1950, Costa Rica s-a confruntat cu defrișări rapide, urmate de cultivarea cafelei și de agricultură, care au dus la o pierdere a 25% din suprafața părurilor, până în 2014.
Vezi și 38% din suprafaţa UE era acoperită cu păduri în 2020. Situația din România