Postul de televiziune britanic BBC relatează despre planul biologilor români de a salva de la dispariție aspretele, cel mai rar pește din Europea, care e considerat a fi o fosilă vie.
„Pe o mică porțiune a râului Vâlsan din România trăiește unul dintre cei mai rari pești din Europa – și poate din întreaga lume. Aspretele, care e aproape neschimbat de 65 de milioane de ani, a fost descoperit pentru prima dată de un student la Biologie, în anul 1965, iar timp de câteva decenii s-a crezut că a dispărut”, se arată în reportajul BBC.
Aspretele, care e un pește nocturn ce se ascunde printre pietrele râului, are un viitor incert și se confruntă cu numeroase amenințări. În prezent, estimările arată că mai sunt între 10 și 15 indivizi ai acestei specii, care trăiesc în râul Vâlsan, pe o fâșie de doar un kilometru.
Asta în condițiile în care la începutul anilor 2000 erau peste 200 de exemplare din această specie, cunoscută sub denumirea științifică de Romanichthys valsanicola.
Însă o echipă de specialiști români au conceput un plan s-o salveze, fiind încurajați de o descoperire recentă în râu.
Astfel, pe la finalul lunii octombrie, biologul Andrei Togor monitoriza speciile din Vâlsan când a descoperit 12 specimene: „Să ai în fața ta un asprete este fantastic. E una dintre cele mai mari satisfacții ale unui biolog”, a mărturisit acesta pentru sursa citată.
Deși aspretele e considerat a fi o fosilă vie - adică nu s-a schimbat aproape deloc timp de câteva milioane de ani - în doar 60 de ani, oamenii aproape au reușit să aducă această specie în pericol de extincție.
Construirea barajelor pentru hidrocentrale, începute în anii 1960, reprezintă cel mai mare pericol pentru această specie rară. Înainte de asta, estimările arătau că aspretele habita Vâlsanul pe o distanță de 30 de kilometri, dar și Argeșul și Râul Doamnei. Acum nu mai e cazul.
Alpinistul și conservaționistul Alex Găvan a dus o campanie de protejarea speciei. ”Mi-am petrecut copilăria în Vâlsan și pe atunci auzeam tot felul cde legende despre acest pește”, mărturisește acesta pentru BBC. Așa că, în primăvara lui 2020, el a pus la cale un plan de salvare a peștelui preistoric, împreună cu biologul Nicolae Crăciun și alți specialiști.
Cercetările au fost finanțate din surse proprii și din donații.
Pe lista amenințărilor la adresa aspretelui se numără fragmentarea râului, degradarea habitatului, pescuitul ilegal, deversarea gunoaielor și îndepărtarea de pe albie a rocilor și pietrelor.
Deși se află pe lista speciilor protejate, statul român pare că nu ia suficiente măsuri pentru a-i asigura condițiile necesare pentru înmulțire. Contactată de BBC, compania Hidroelectrica - deținută de stat, care gestionează barajele pentru hidrocentrale - nu a acordat un răspuns oficial, deși mai multe documente oficiale constată faptul că nu este eliberată suficientă apă din baraje în aval, lucru ce ar veni în beneficiul faunei.
„Așa ceva e inacceptabil, iar noi vom schimba asta, eu și echipa mea”, a susținut Alex Găvan.
Printre măsurile pe care conservaționiștii vor să le ia pentru a proteja aspretele se numără restaurarea bazinului râului Vâlsan, o campanie de promovare și un centru de conservare și înmulțire a speciei.
„Să avem câteva exemplare de asprete în captivitate ar putea fi o soluție de rezervă pentru eventualitatea în care s-ar întâmpla un dezastru pe râu”, spune Nicolae Crăciun. La rândul său, Alex Găvan estimează că acest plan de salvare are nevoie de o finanțare substanțială, de câteva milioane de euro.