Banca Mondială a analizat șansa României de a-și tripla veniturile, dacă ține cont de schimbările climatice. Miniștrii lui Ciolacu spun ce pot face (Video)

Banca Mondială a analizat șansa României de a-și tripla veniturile, dacă ține cont de schimbările climatice. Miniștrii lui Ciolacu spun ce pot face (Video)
un proiect spotmedia.ro
realizat cu sprijinul
Konrad Adenauer Stiftung

Stadiul de dezvoltare în care se află la acest moment România oferă șansa de a implementa măsuri care să fie în acord și cu obiectivele globale de combatere a efectelor climatice, sporind, astfel, pe termen scurt și mediu, impactul asupra bunăstării cetățenilor.

Acestea sunt, în rezumat, concluziile Raportului de ţară privind Clima şi Dezvoltarea pentru România (RTCD) realizat de experții Băncii Mondiale și lansat marți, în cadrul unui eveniment la Cotroceni.

Documentul arată că România îşi poate creşte venitul naţional de aproape trei ori în următorii 30 de ani, dacă va implementa măsuri pentru îmbunătăţirea rezilienţei la schimbările climatice şi pentru reducerea emisiilor de carbon.

În acest sens, investiţiile necesare doar pentru dezvoltarea unui sector energetic decarbonizat sunt estimate la 356 de miliarde de dolari, până în 2050, echivalentul a circa 3% din PIB.

Datele centralizate în analiza Băncii Mondiale arată că ţara noastră şi-a redus, deja, emisiile cu 53%, în perioada 1990 - 2018: „Cu toate acestea, îndeplinirea angajamentului său de neutralitate a emisiilor de carbon până în 2050 va necesita acţiuni politice şi finanţare substanţiale şi coordonate”.

ADVERTISING

„Pentru a atinge net zero emisii până în 2050, România trebuie să implementeze un program masiv de electrificare, care să înlocuiască consumul direct de combustibili cu energie generată din surse regenerabile. RTCD demonstrează că nivelul costului suplimentar al dezvoltării unui sistem de energie electrică mai verde şi bazat pe energie electrică regenerabilă nu creşte substanţial nevoile de investiţii. Creşterea eficienţei energetice a clădirilor, în special printr-o izolare mai bună, este, de asemenea, evidenţiată ca o investiţie esenţială", se subliniază în documentul citat.

Raportul Băncii Mondiale oferă o cale sugerată către neutralitate climatică până în anul 2050, cu accent pe alte câteva domenii prioritare, pe lângă decarbonizarea sectorului energetic.

Acestea includ: decarbonizarea sectorului transporturilor, optimizarea utilizării resurselor de apă, precum şi investiţia în capitalul uman şi în competenţe.

„Oamenii sunt cheia succesului unei tranziţii verzi. Schimbarea majoră de la sectoarele poluante la cele verzi nu poate fi realizată fără o forţă de muncă formată în mod adecvat. Prin urmare, România ar trebui să investească în eliminarea decalajelor de competenţe cu care se confruntă forţa de muncă actuală şi să-şi adapteze sistemul de educaţie pentru a pregăti următoarea generaţie pentru noua economie şi noile locuri de muncă", subliniază Anna Akhalkatsi, manager de ţară al Băncii Mondiale pentru România.

ADVERTISING
FĂRĂ SCURTĂTURI. Ajungem departe

În acelaşi timp, raportul remarcă rolul critic al sectorului privat nu numai în efortul de decarbonizare, ci şi în finanţarea investiţiilor relevante, în special în sectoarele transporturilor şi energiei electrice, dar şi că o consolidare a cadrului existent de parteneriat public-privat (PPP) ar putea contribui la mobilizarea finanţării private.

Tranziţia verde va genera oportunităţi fără precedent de creştere, dezvoltare şi tehnologizare, pornind de la punctele forte existente ale României şi, potenţial, urcând în lanţurile valorice. Finanţarea publică, inclusiv din partea UE, nu va fi suficientă pentru îndeplinirea obiectivelor verzi ale României. Este necesară implementarea unor stimulente pentru mobilizarea capitalului privat la scară largă", a apreciat Ary Naim, manager pentru Europa Centrală şi de Sud, Corporaţia Financiară Internaţională.

Iohannis: Costurile acţiunii amânate sunt enorme

În cadrul evenimentului a susținut un discurs și președintele Klaus Iohannis, acesta insistând ca „tranziţia climatică să fie echitabilă, incluzivă şi compatibilă cu creşterea economică".

„Una dintre concluziile-cheie ale raportului arată că în cazul României există potenţial pentru a îmbunătăţi semnificativ calitatea vieţii cetăţenilor noştri şi, în acelaşi timp, pentru a parcurge procesul decarbonizării, necesar atingerii neutralităţii climatice.

ADVERTISING

De exemplu, raportul subliniază că persoanele deja defavorizate din punct de vedere socio-economic sunt mai expuse riscurilor climatice şi mai puţin reziliente în faţa acestora, atât în România, cât şi la nivel internaţional. Măsurile care vizează transformările climatice servesc interesului tuturor, iar costurile inacţiunii sau acţiunii amânate sunt enorme.

Prin urmare, trebuie să creăm instrumente financiare şi sociale noi, care să se concentreze mai eficient asupra cetăţenilor cu grad ridicat de vulnerabilitate în contextul schimbărilor climatice", a punctat Klaus Iohannis.

Ciolacu, absent. Miniștrii și-au prezentat planurile

Premierul Marcel Ciolacu nu a fost prezent la eveniment, fiind într-o vizită de lucru la Craiova.

Guvernul a fost reprezentat însă de miniștrii Fondurilor Europene - Adrian Câciu, Transporturilor - Sorin Grindeanu, și Energiei - Sebastian Burduja.

Câciu a anunțat că 41% din PNRR, respectiv 11,9 miliarde de euro, reprezintă investiţii care contribuie la îndeplinirea obiectivelor climatice ale Uniunii Europene, în timp ce contribuţia programelor finanţate din Fondul European de Dezvoltare Regională şi din Fondul de Coeziune este de 6,7 miliarde euro.

Grindeanu a spus că sunt vizate 62 de granturi electrice noi pentru calea ferată, ca parte din măsurile pentru decarbonizarea sectorului de transporturi prin migrarea transportului rutier către sistemele verzi.

„Trebuie să ne asigurăm că ne aliniem infrastructura la tranziţia către verde, că devenim parte a lanţurilor valorice globale verzi şi că ne angajăm cu succes în producţia de bunuri şi servicii verzi. România este pe deplin angajată în procesul de decarbonizare a transporturilor.

Acest lucru implică în continuare derularea unui mix de stimulente fiscale privind combustibilul, circulaţia şi înmatricularea vehiculelor, vizând şi piaţa de import second-hand, la pachet cu acţiunile de reglementare.

Decarbonizarea sectorului de transporturi se va baza şi pe migrarea transportului rutier către sistemele verzi, cum ar fi cel pe calea ferată sau naval.

Totodată, accelerarea investiţiilor, implementarea tehnologiilor existente şi încurajarea schimbărilor de comportament pot să contribuie la reducerea emisiilor din transporturi şi contribuie la punerea acestui sector extrem de important în economia fiecărui stat pe calea decarbonizării. În acest context, putem să vorbim în special de investiţii extrem de importante în infrastructura feroviară, în achiziţia de material rulant nou pentru calea ferată sau dezvoltarea porturilor", a susţinut Grindeanu.

Drumuri verzi

Şeful de la Transporturi a subliniat că absorbţia fondurilor europene în sector este foarte bună, fiind în contractare şi execuţie secţiuni importante de autostrăzi şi drumuri expres, care vor fi verzi după darea în folosinţă.

„Avem în execuţie şi în contractare secţiuni importante de autostrăzi şi drumuri expres care vor fi verzi după darea în folosinţă, fie că vorbim de parcări dotate cu priză de încărcare pentru autovehiculele electrice sau spaţii de servicii care vor beneficia de surse de energie alternative. S-au făcut investiţii majore în porturile Constanţa şi Galaţi. La Constanţa s-au refăcut, aşa cum bine ştiţi, toate liniile existente în incinta portului. De asemenea, lucrările de tip Quick Wins de la CFR Infrastructură, atât de necesare şi urgente, au beneficiat de sume consistente din PNRR", a arătat acesta.

Pe domeniul energiei, Sebastian Burduja a spus că „există toate premisele ca România să fie în 2029 prima ţară europeană sau poate printre primele ţări în lume care vor avea reactoare modulare de mici dimensiuni".

Ministrul a adăugat că bugetul de investiţii în acest domeniu este „generos" - de 1,6 miliarde euro din PNRR şi încă 16 miliarde euro din fondul pentru modernizare până în 2030.

„Ne pregătim să lansăm un apel de 500 de milioane de euro, jumătate de miliard de euro, pentru unităţi administrativ teritoriale, pentru energie verde, pentru autoconsum - solar şi eolian - în următoarele două săptămâni", a spus Burduja.

Evenimentul de lansare a Raportului de Țară privind Clima și Dezvoltarea pentru România

Evenimentul de lansare a Raportului de Țară privind Clima și Dezvoltarea pentru România

Publicată de Privesc.Eu pe Marţi, 24 octombrie 2023

În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇