Deși ideea de a adăuga alge marine fermentate în felurile de mâncare de acasă nu este apetisantă deocamdată, Ólavur Gregersen crede că va fi în curând.
În ultimul deceniu, Gregersen și familia sa din Insulele Feroe au experimentat cu toate tipurile de gastronomie inspirată de algele marine. Rezultatele variază de la unt din alge, până la noul său preparat preferat, pesto din alge.
Doza zilnică
„În fiecare zi, ne asigurăm că mâncăm o lingură de alge marine cu unele feluri de mâncare”, a spus Gregersen.
Fie că sunt presărate peste iaurt la micul dejun sau consumate ca salată la prânz sau alături de carne ori pește la cină, acesta crede că algele marine sunt gustoase și oferă beneficii majore pentru sănătate și mediu.
Algele marine sunt bogate în nutrienți esențiali, cum ar fi proteine și acizi grași omega-3, fiind bune pentru sănătatea oamenilor. În 2019, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară a făcut referire la reputația de „superaliment” a algelor marine și a menționat valoarea lor nutrițională mare.
Algele marine au o mulțime de avantaje și din punctul de vedere al mediului, deoarece absorb CO2 și nu necesită aditivi, îngrășământ sau apă dulce. Cultivarea algelor marine are potențialul de a oferi „multe” beneficii pentru mediu, inclusiv în lupta împotriva schimbărilor climatice, conform unui raport din 2023 al Organizației Națiunilor Unite.
Comisia Europeană a înțeles potențialul general al acestora și, în 2022, a publicat un plan de acțiune pentru creșterea producției de alge marine în Europa. Intensificarea cercetărilor constituie o parte centrală a strategiei, alături de îmbunătățirea legislației, sprijinul specific pentru afaceri și sensibilizarea socială sporită.
Algele marine pot fi cultivate în mare liberă sau în bazine pe uscat. În prezent, UE este unul dintre cei mai mari importatori de alge marine din lume, primind transporturi din China, Coreea de Sud și Chile pentru uz alimentar și industrial, cum ar fi îngrășământ.
Piața mondială a algelor marine valora aproape 14 miliarde de euro în 2021 și se estimează că va crește la peste 22 de miliarde în 2028, conform guvernului Țărilor de Jos.
Piața europeană a algelor marine ar putea valora 9 miliarde de euro în 2030 și se estimează că cererea în Europa va crește de la 270.000 de tone în 2019 la 8 milioane de tone în cursul acestei perioade, conform UE. Creșterea producției în Europa ar putea crea circa 85.000 de locuri de muncă.
Aliment, hrană și multe altele
Gregersen este antreprenor și cofondatorul Ocean Rainforest, care este deschizătoare de drumuri în domeniul cultivării algelor marine în largul Insulelor Feroe din 2010.
Acesta coordonează, de asemenea, un proiect european de cercetare care a primit finanțare UE pentru a dezvolta noi produse pe bază de alge marine. Denumită SeaMark, inițiativa se derulează timp de patru ani, până în 2026.
“Este posibilă eficientizarea procesului de cultivare a algelor marine" - Ólavur Gregersen, SeaMark
Gregersen vede un potențial neexploatat semnificativ în Europa pentru algele marine, care au fost un aliment de bază al bucătăriei asiatice timp de secole.
Vrea să demonstreze că acestea pot fi cultivate profitabil în Europa și că au utilizări multiple. Proiectul dezvoltă 12 produse, de la ingrediente alimentare și aditivi furajeri până la suplimente pentru sănătate și materiale de ambalare.
Printre exemplele specifice se numără fibrele pentru alimente, betaglucanii pentru îngrijirea pielii și compușii pentru ambalaje ecologice sub formă de pelete.
„Obiectivul Seamark este să demonstrăm că se poate eficientiza procesul de cultivare a algelor marine și să arătăm că există o piață mare în Europa pentru aceste produse”, a spus Gregersen.
O parte a proiectului urmărește să perfecționeze lactofermentarea algelor marine, pentru a le putea folosi în furaje.
Primele rezultate au arătat că, prin creșterea microflorei intestinale, porcii hrăniți cu alge marine au produs mai mult lapte și au avut nevoie de mai puține furaje. Se testează acum această constatare pe 500 de scroafe la o fermă din Danemarca.
Potențialul de creștere
În ceea ce privește cultivarea, algele marine care au atras atenția SeaMark sunt cele brune, denumite și varec (foto sus). Acestea arată ca foile de lasagna și au o aromă dulce.
Cunoscute și ca Saccharina latissima, cresc natural de-a lungul coastei nordice a Europei și până în sudul provinciei Galicia din Spania. Algele brune pot fi cultivate rapid, fiind ideale pentru producție atât timp cât costurile pot fi diminuate.
Un soi strâns înrudit este foarte folosit în gastronomia japoneză și este recoltat și vândut în Japonia sub numele „kombu”.
În Insulele Feroe, unde temperatura, nutrienții și lumina sunt optime pentru cultivarea algelor marine, echipa SeaMark a testat noi utilaje care accelerează echivalentul marin al plantării de rânduri de semințe într-un câmp.
Separat, proiectul testează utilaje pentru a accelera recoltarea de îndată ce biomasa este făcută.
Echipamentele pot înlocui munca manuală îndelungată, diminua costurile de producție și deschide calea către un randament crescut, potrivit lui Gregersen.
Ocean Rainforest își extinde activitățile cu teste de cultivare în larg în Norvegia și cu agricultura terestră a algelor marine în Islanda.
Soiuri de alge marine
Pe coasta de vest a Irlandei, SeaMark se bazează pe expertiza unui specialist în alge de la Universitatea din Galway: dr. Ronan Sulpice.
“Există oportunitatea de a cultiva soiuri de alge marine care au fost selectate conform preferințelor producătorilor și consumatorilor" - dr. Ronan Sulpice, ASPIRE
Sulpice ajută la identificarea celor mai bune soiuri de alge marine pentru a cultiva varec și Ulva, cunoscută și ca „salată de mare”, care, pe lângă valoarea sa nutrițională, conține substanțe care pot fi extrase pentru produse farmaceutice. Obiectivul este asigurarea unor randamente mari și o calitate – mai ales privind conținutul de proteine – optimă.
Întâmplarea face ca Sulpice să coordoneze și un alt proiect de cercetare finanțat de UE pentru identificarea soiurilor de alge marine ideale pentru acvacultură.
Proiectul, denumit ASPIRE, se derulează timp de doi ani, până în septembrie 2024.
Pentru a găsi semințe pentru cultivare, fermierii de alge marine merg, de obicei, pe mare sau de-a lungul țărmului pentru a colecta soiuri sălbatice.
Dar această practică înseamnă că algele marine cultivate pot varia semnificativ de la un an la altul. Dat fiind interesul în creștere față de aceste culturi, Sulpice vrea să ajute fermierii să îmbunătățească selecția soiurilor și să stimuleze producția.
„În prezent, modul în care cultivăm semințele pentru alge marine în Europa se aseamănă un pic cu felul în care am cultivat terenuri acum 10.000 de ani – este foarte simplu, dar se dezvoltă”, a spus el. „Prin ASPIRE, există oportunitatea de a cultiva soiuri de alge marine care au fost selectate conform preferințelor producătorilor și consumatorilor.”
Teste în Portugalia și Irlanda
Sulpice a ajutat deja fermieri portughezi care cultivă Ulva (foto jos) prin selecționarea diferitelor soiuri trimise la laboratorul său din Irlanda.
Rezultatele au dezvăluit diferențe semnificative ale ratelor de creștere între soiurile cu cele mai bune și cele mai slabe rezultate; unele au produs de cinci ori mai multă biomasă. Aceste informații au ajutat o fermă din Portugalia să își dubleze productivitatea, potrivit Sulpice.
Însă proiectul ASPIRE se concentrează în principal pe alga marină brun-roșcată denumită Palmaria palmata. Aceasta este bogată în proteine, crește în Oceanul Atlantic din Suedia până în Portugalia și are gust de șuncă atunci când este prăjită.
Apetitul pentru Palmaria palmata este ridicat și o astfel de cultură poate aduce până la 250 de euro pe kilogram. Prin comparație, algele marine importate în anumite părți ale Europei au costat aproximativ 6 euro pe kilogram în 2020.
Sulpice crede că ASPIRE poate ajuta afacerile cu alge de mare din Europa, inclusiv operatorii din Irlanda, să exploateze acest potențial.
O astfel de întreprindere este Mungo Murphy’s Seaweed, o fermă de alge marine din districtul Connemara, din vestul Irlandei.
Din 2014, Mungo Murphy’s cultivă alge marine, inclusiv Ulva și Palmaria palmata, alături de specii de Haliotis și castraveți-de-mare în bazine terestre.
Aceasta formă de acvacultură este din ce în ce mai importantă în Irlanda, potrivit lui Cindy O’Brien, care a fondat compania și a construit ferma. Acum o administrează împreună cu fiica ei, Sinead.
Atragerea consumatorilor
Mungo Murphy’s speră ca prin colaborarea cu Sulpice să creeze oportunitatea perfecționării produselor cultivate.
„Această colaborare ne va permite să producem mai multă materie primă prin acvacultură și să nu depindem de recoltarea algelor marine sălbatice”, a spus Cindy O’Brien.
Algele marine cultivate la fermă sunt transformate într-o gamă de produse pentru consumatori. Acestea includ cosmetice, cum ar fi săculeți de baie și măști faciale cu alge marine, și alimente, cum ar fi condimente pentru supe, pâine, salate și chiar popcorn.
O’Brien spune că oamenii sunt deseori surprinși de polivalența algelor marine. Mungo Murphy recomandă moduri de folosire a acestora în preparate gastronomice și evidențiază întrebuințarea lor în bunuri de consum.
La jumătatea proiectului ASPIRE, O’Brien se așteaptă ca acesta să își îndeplinească rolul în creșterea atractivității generale a algelor marine.
„Ne va ajuta să realizăm produse mai sănătoase pentru consumul uman”, a spus ea.
Cercetările menționate în acest articol au fost finanțate de UE. Dacă v-a plăcut acest articol, vă rugăm să luați în considerare distribuirea lui pe platformele sociale.
Mai multe informații