În timp ce 373 de milioane de alegători sunt așteptați să voteze la alegerile europene în această săptămână, un torent de dezinformare se îndreaptă către ei. Dezinformarea rusă inundă continentul, folosind inteligența artificială și falsurile pentru a semăna neîncrederea și nemulțumirea.
Uniunea Europeană vrea să le interzică șoferilor repararea mașinilor vechi. Tot Uniunea Europeană plănuiește limitarea numărului de zboruri prin introducerea „pașaportului de carbon”. Ba chiar ar putea să impună o „carantină climatică”, pe modelul celei din timpul pandemiei de Covid.
Niciuna dintre aceste teorii vehiculate în UE nu este adevărată, dar în timp ce 373 de milioane de oameni sunt așteptați să aleagă în această săptămână un nou parlament european, un torent de dezinformare inundă continentul, scrie CNN.
UE și mai multe state membre au înființat agenții de investigație pentru a contracara dezinformarea înaintea alegerilor europene, iar acestea își concentrează eforturile asupra campaniilor lansate din Rusia.
Acuzațiile despre dezinformarea rusă în preajma alegerilor nu reprezintă o noutate - au perturbat profund scrutinele și structurile democratice din SUA, Marea Britanie și UE, iar Rusia a negat întotdeauna că ar fi orchestrat asemenea campanii. Însă tacticile sale devin tot mai sofisticate și se preling de pe rețelele de socializare în parlamente și în dezbaterea publică.
Inteligența artificială și deepfake-urile devin rapid instrumentele preferate ale celor care doresc să răspândească teorii false, a declarat Morgan Wright, consilier șef de securitate pentru compania americană de securitate cibernetică SentinelOne.
Alături de grupul independent de cercetare al UE, DisinfoLab, SentinelOne a acționat pentru a descoperi o rețea de influență cu sediul în Rusia, care operează în Europa încă din 2022, numită "Doppelgänger" ("Sosia").
Războiul și criza climatică, rampe perfecte pentru teoriile false
Rețeaua construiește site-uri clonate ale unor organizații media europene cunoscute, inclusiv publicații importante precum The Guardian și Bild, ca vehicule de răspândire a conținutului înșelător și fals.
Se pune accent pe povești false pentru a influența atitudinile cu privire la subiecte precum războaiele din Ucraina și Gaza. Însă în ultimul an criza climatică a fost al doilea cel mai vizat subiect, conform Observatorului European Digital Media (EDMO).
O astfel de poveste, publicată pe un site care îl imita pe cel al ziarului german Bild, spunea cum o tănără care mergea pe bicicletă a murit pe stradă, după ce iluminatul public a fost stins pentru a economisi energie. Articolul fals susținea că guvernul german a decis să oprească iluminatul, din cauza crizei energiei alimentate de sancțiunile impuse Rusiei, ca urmare a invadării Ucrainei. Povestea a fost dezmințită de mai multe publicații germane, dar a continuat să se răspândească pe Facebook.
Deloc întâmplător, trolii ruși au trecut apoi la dezinformarea climatică.
Răspândirea unor narațiuni false pe această temă se potrivește cu obiectivele geopolitice ale Rusiei, deoarece sectorul profitabil al petrolului și gazelor din țară a fost lovit de sancțiuni și de interzicerea importurilor de către UE, arată Paula Gori, secretarul general al EDMO.
"Este destul de ușor pentru ruși să răspândească dezinformarea că UE are probleme din cauza sancțiunilor, iar cetățenii europeni o duc greu, pentru că nu există gaz din Rusia", a spus ea.
Au apărut, de asemenea, povești false conform cărora sursele regenerabile de energie nu au nicio contribuție la securitatea energetică a UE, adaugă Gori. Statisticile oficiale arată, însă, altceva: în 2022, sursele regenerabile au reprezentat 23% din energia consumată în UE. Unele țări europene folosesc acum mai multă energie regenerabilă decât combustibili fosili.
DisinfoLab a descoperit alte povești care susțineau în mod fals că turbinele eoliene generează poluare.
Scopul pare să fie acela de a semăna confuzie și dezbinare, mai degrabă decât de a aduce o schimbare în politica climatică, a spus Morgan Wright. "Rusia a fost foarte oportunistă. Caută controverse, gâlceavă și orice probleme actuale pe care le poate exploata. Scopul este ca oamenii să se lupte între ei. Nu le pasă de politica climatică", a adăugat el.
Rusia are un alt interes în subminarea mesajelor UE despre climă. În timp ce încearcă să-și consolideze relațiile în Sudul Global, în special în Africa și Asia, unde concurează cu Occidentul pentru afaceri și influență, Moscova încearcă să arate că politicile climatice ale Europei exploatează țările mai sărace și le oprește din industrializare, a spus Gori.
Această idee de a folosi dezinformarea pentru a lărgi divergențele existente este extrasă chiar din vechiul manual de propagandă al Moscovei, arată Wright: "Dacă ne întoarcem în 1917, la crearea CEKA, prima organizație de informații a Rusiei, ei au fost maeștrii dezinformării în ultimii 100 de ani. Au folosit aceleași tactici decenii la rând, este instrumentul care produce schimbarea, acum sunt inteligența artificială și social media."
De ce anunță politicienii populiști că "vom mânca gândaci"
Campaniile care încep în mediul online se strecoară în parlamentele europene, unde politicienii populiști vântură povești false.
Politicieni din Franța și Italia au distribuit informații false că politicile climatice de reducere a poluării din agricultură îi vor obliga pe cetățenii UE să mănânce insecte. Iar oamenilor din Croația, Germania și Polonia li s-a spus că politicienii din Anglia le impun cetățenilor "o carantină climatică" și că restricții similare ar putea ajunge în țările lor.
Campaniile au consecințe în viața reală, în special asupra legislației Green Deal a UE, viziunea globală a blocului pentru acțiunea climatică.
UE este considerată un lider global în combaterea încălzirii planetei din cauza poluării, dar dezinformarea climatică ar putea submina obiectivul ambițios al blocului de a reduce emisiile de carbon cu 90% până în 2040, comparativ cu nivelurile din anii '90.
Acest obiectiv este deja amenințat. "Valul verde" care i-a adus la putere pe mulți politicieni axați pe climă la alegerile europene din 2019 pare să se încheie și se preconizează că partidele verzi vor suferi pierderi mari în această lună, ceea ce ar însemna mai puține voci progresiste în domeniul climei în Parlamentul European.
Alte povești false au țintit politicile agricole ale UE, folosind îndeosebi protestele fermierilor care au cuprins în acest an o serie de state UE, inclusiv Franța, Germania, Spania și Polonia.
Experții de la EDMO au găsit dovezi clare ale încercărilor de a deturna protestele. De exemplu, o poveste falsă, împărtășită pe scară largă, care susține că fermierii din Franța și Spania vor fi desproprietăriți pentru a face loc fermelor solare.
Fermierii au ieșit în stradă din multe motive, dar unele dintre efectele negative percepute ale propunerilor de agricultură ecologică au determinat Uniunea Europeană să renunțe sau să dilueze o serie de politici. Astfel, UE a renunțat la un plan de reducere la jumătate a utilizării pesticidelor până în 2030 și a amânat noile norme privind sănătatea solului și biodiversitatea. De asemenea, a renunțat la o cerință de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră care nu sunt legate de carbon în agricultură.
Folosind fermentul activ al protestelor, dezinformarea propagată de trollii ruși și-a atins obiectivul. "Protestele au fost legitime, desigur… dar au fost folosite și exploatate de Rusia pentru a împărtăși dezinformare care atacă instituțiile UE și provoacă polarizare", a spus Gori.
Iar arsenalul de teme pe care îl folosesc laboratoarele de propagandă ale Rusiei este vast. Clima e doar cea mai recentă dintr-o serie de probleme pe care unii politicieni de extremă-dreapta au vizat-o pentru a stimula divizarea. Înainte de climă, a fost migrația, arată Pallavi Sethi, expert în dezinformare la Institutul de Cercetare Grantham de la London School of Economics.
Alternativa de extrema dreapta pentru Germania (AfD), de exemplu, a folosit dezbaterea despre pompele de căldură. Atunci când guvernul de coaliție a propus dotarea treptată a locuințelor care funcționează pe gaz metan cu pompe de căldură, AfD a acuzat o "dictatură ecologică" și a făcut din această problemă o chestiune cheie a campaniei sale, în ciuda dovezilor științifice care arată beneficiile climatice ale acestui tip de încălzire.
Ce face UE contra dezinformării și de ce nu e de ajuns
Răspunsul UE la dezinformare a fost Legea privind serviciile digitale (Digital Services Act), care vizează în mod special conținutul ilegal, publicitatea înșelătoare și dezinformarea. Uniunea a folosit noua legislație pentru a forța marile companii de social media să-și facă ordine pe platforme.
Comisia Europeană a deschis recent proceduri oficiale împotriva Facebook și Instagram pentru dezinformarea care vizează alegerile europene. Iar luna trecută UE a impus sancțiuni împotriva Voice of Europe, cu sediul în Praga, un site pe care l-a acuzat că conduce o operațiune de influență pro-rusă.
Dar aceste eforturi nu pot rezolva ceea ce a devenit o problemă enormă. Climate Action Against Disinformation, o coaliție internațională de grupuri antidezinformare, a declarat că răspunsul companiilor de social media și al guvernelor a fost total inadecvat.
Ceea ce s-a întâmplat în Slovacia demonstrează că acțiunile împotriva dezinformării sunt cu un pas în urmă și că, odată făcut, răul nu poate fi mereu complet îndreptat. O înregistrare audio falsă, realizată cu inteligența artificială, a creat impresia că un candidat important din Slovacia spunea că va manipula alegerile parlamentare. Înregistrarea a fost lansată pe Facebook cu doar câteva zile înainte de un vot cheie din toamna trecută, relatează CNN.
În trecut, politica Facebook privind standardele comunitare viza doar videoclipurile, dar în aprilie a fost extinsă pentru a include conținutul audio.
În Slovacia, însă, răul a fost deja făcut. Candidatul vizat, un politician pro-occidental, a fost învins de un rival cu conexiuni la Moscova.
T.D.