Sonda Voyager 1 a înregistrat un misterios "zumzet" în spaţiul interstelar

Sonda Voyager 1 a înregistrat un misterios "zumzet" în spaţiul interstelar

La 44 de ani după ce a fost lansată în spaţiu, sonda Voyager 1, care a părăsit deja Sistemul Solar, îşi continuă observaţiile ştiinţifice şi a înregistrat în premieră un misterios „zumzet” de fundal al spaţiului interstelar, transmite joi Live Science.

Voyager 1, lansată în 1977, a părăsit heliosfera în 2012. Heliosfera reprezintă bula formată din particule de energie ridicată emise de Soare, aflate în jurul sistemului solar. După ieşirea din heliosferă, Voyager 1 a transmis periodic spre Terra diferitele măsurători pe care le-a realizat asupra mediului interstelar.

Printre aceste date, cercetătorii au descoperit că Voyager 1 a recepţionat şi un semnal foarte discret, ca un "zumzet", complet diferit de puternicele vibraţii detectate în spaţiu atunci când, spre exemplu, Soarele emite o ejecţie de masă coronară ce agită plasma din spaţiul interstelar.


Acest "zumzet" are o intensitate mică, dar durează mult mai mult decât oscilaţiile care se produc după o ejecţie de masă coronară.

Conform unui nou studiu, publicat la 10 mai în jurnalul Nature Astronomy, un astfel de zumzet durează cel puţin 3 ani, oferind o bună oportunitate de a studia proprietăţile plasmei interstelare.

Cercetătorii sunt de părere că acest sunet de fond este produs de vibraţii ale plasmei din mediul interstelar, dar nu ştiu exact ce ar putea determina aceste vibraţii. Principala lor ipoteză consideră că acest sunet de fundal este produs de pierderea de electroni din cadrul plasmei, din cauza proprietăţilor lor termice de bază.

Voyager 1 se află în prezent la aproximativ 153 de unităţi astronomice faţă de Soare. O unitate astronomică este unitatea de măsură pentru calculul distanţelor din interiorul Sistemului Solar şi este egală cu distanţa medie de la Pământ la Soare - aproximativ 150 de milioane de kilometri.

Această sondă, alături de geamăna sa, Voyager 2, au fost concepute iniţial pentru a culege date de pe orbitele giganţilor gazoşi ai Sistemului Solar, Jupiter, Saturn, Uranus şi Neptun, profitând de o rară aliniere a acestor planete care le-a permis sondelor să se folosească de gravitaţia fiecărei planete pentru a se propulsa spre următoarea, conform NASA.

În prezent ambele sonde transmit încă date din spaţiul interstelar (Voyager 2 a ieşit din heliosferă în 2018).


Sursa foto: nasa.gov

Află mai multe despre: