Organe printate 3D la Universitatea Politehnică din București, cu bani din fonduri UE

Organe printate 3D la Universitatea Politehnică din București, cu bani din fonduri UE

Universitatea Politehnică din București reușește să țină pasul cu noile tehnologii și cu aplicațiile acestora în viața de zi cu zi grație unor investiții de aproape 50 de milioane de euro, cofinanțate din fonduri europene. Printre lucrurile interesante și utile care se desfășoară în laboratoarele CAMPUS (Centrului de Cercetări Avansate pentru Materiale, Produse şi Procese Inovative) se numără și printarea 3D de organe.

Mihnea Costoiu, rectorul Universității Politehnica București, a explicat pentru Digi 24 cum funcționează această aplicație a tehnologiei în domeniul sănătății.

„Avem aplicații în zona chimiei nano-tehnologiilor, cu foarte multe legături cu zona medicală. Lucrăm pentru pentru medicină cu diferite aplicații, de la piele sintetică la organe realizate în Universitate. La aceste laboratoare producem, în acest moment, organe. Problema majoră nu este a producerii, pentru că am reușit acest lucru și le veți vedea, dar problema mare la care lucrăm în această perioadă - și colegii noștri vă vor explica - este compatibilizarea. Lucrăm în acest moment la a introduce ADN-ul uman care să compatibilizeze - complet, dacă se poate, sau cât mai mult - organul cu cu primitorul, cu pacientul. Pe de o parte, deci, avem aplicații în zona medicală.

De asemenea, e o intersecție între artificial intelligence, chimie și medicină, cu aplicații destinate persoanelor, copiilor în special, cu autism, cu aplicații, de asemenea, în protezare, o serie întreagă de lucruri pe care le veți vedea.

Suntem implicați în zona electronicii și turnării intrastraturi subțiri, cu aplicații foarte foarte frumoase.

Lucrăm pentru diferite structuri de securitate în România, recunoașterea facială și recunoașterea și transformarea vocii, cu foarte multe reușite, cu reușite extraordinare în plan național și internațional”, a spus rectorul Politehnicii București pentru sursa citată.

Atragerea de fonduri europene a venit grație unui plan de investiții pe termen lung și a unei echipe dedicate. Iar dincolo de reușitele tehnologice, astfel de proiecte au canalizat atenția tinerilor pentru domeniul cercetării. Astfel, în 10 ani, numărul profesorilor sub 40 de ani a crescut de la 6% la 40%.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇