Un arhitect a folosit un program informatic automat pentru a afla cum se vor dezvolta metropolele lumii în următorul secol. Platforma bazată pe Inteligența Artificială a imaginat o dezvoltare urbană ce pare desprinsă dintr-un film SF.
Manas Bhatia, un arhitect și specialist în design computerizat din New Delhi, a prezentat într-o serie de imagini detaliate o viziune clară asupra viitorului: orașele vor avea zgârie-nori rezidențiali acoperiți de copaci, plante și alge care vor funcționa ca niște turnuri imense de curățare a aerului. Acestea nu sunt, însă, în întregime rodul imaginației sale, relatează CNN.
El a utilizat pentru proiectul său, „AI x Future Cities”, platforma Midjourney, bazată pe Inteligența Artificială (AI). Aceasta generează imagini pe baza descrierilor introduse în program, precum „turnuri futuriste”, „simbioză” și „material bioluminiscent”.
Midjourney a produs o serie de imagini digitale pe care Bhatia le-a ajustat în continuare, perfecționând instrucțiunile.
Arhitectul spune că fiecare imagine a fost creată în cel mult 20 de minute. El a prelucrat de aproximativ 100 de ori rezultatele, editând și adăugând text, până când a ajuns la rezultatele dorite, apoi a editat imaginile cu ajutorul Photoshop.
"Partea de încercări și erori a fost cea mai amuzantă. Folosim AI pentru a crea imagini, iar în acest proces AI învață și se îmbunătățește singură cu timpul", a explicat el.
Într-un alt proiect, denumit "Symbiotic Architecture", Bhatia a imaginat un viitor în care clădirile sunt construite din materiale naturale. Folosind termeni precum "uriaș" și "scobit", el a permis AI să creeze imagini ale unui viitor utopic, în care apartamentele sunt amenajate în interiorul unor copaci scobiți.
Pentru această lucrare, Manas Bhatia a fost inspirat de Hyperion, un arbore sequoia cu o înălțime de aproape 116 metri din California, considerat cel mai înalt arbore din lume, dar și-a folosit și experiența din munca de zi cu zi la firma lui de arhitectură Ant Studio, unde realizează proiecte de renovare a fațadelor clădirilor pentru a permite ventilarea naturală și reducerea consumului de energie.
"Ideea care m-a inspirat a fost un înveliș organic și inspirat al unei clădiri și modul în care are loc răcirea prin evaporare și transpirație, astfel încât turnurile să-și poată regla singure temperatura în timpul zilei", a explicat arhitectul.
"Dacă am putea crea materiale de construcție care să fie organice și să trăiască și să crească, clădirea s-ar putea ventila prin aceste procese naturale", a adăugat el.
T.D.