Distanțarea socială din timpul pandemiei de Covid-19 ne-a făcut pe mulți dintre noi să tânjim după contactul uman. Atingerea unui braț, îmbrățișarea, toate acestea ne-au lipsit și unora dintre noi ne lipsesc încă.
A atinge și a fi atins este o nevoie de bază, chiar dacă nu aflată pe aceeași treaptă cu a mânca pentru a supraviețui, explică profesorul Kory Floyd, din cadrul Universității Arizona. ”Zilele acestea, mulți oameni recunosc că le lipsesc îmbrățișările, atingerea și e probabil singurul lucru pe care tehnologia nu a găsit o metodă să ni-l ofere încă”, explică omul de știință.
Floyd a vrut să afle cine a suferit și suferă cel mai mult în această perioadă de pe urma lipsei contactului uman, iar în concluzia lui o parte importantă o joacă genetica, arată IFL Science.
Cercetarea a arătat ceva foarte interesant: în cazul femeilor, nevoia de atingere este, în parte, influențată de genetică, în timp ce în cazul bărbaților lucrurile nu stau deloc așa.
Din studiul realizat pe gemeni identici și fraternali de ambele sexe, adulți, a reieșit că, în cazul femeilor, 45% din nevoia de atingere este ereditară, în timp ce 55% este dată de mediul în care trăiesc, relațiile anterioare, experiențele de viață, media etc.
În cazul bărbaților, însă, nu există nevoie de atingere care să se transmită ereditar, fiecare evoluând, din acest punct de vedere, în funcție de experiențele sale de viață.
Cercetările anterioare arătaseră deja că bărbații exprimă, în general, mai puțină afecțiune decât femeile.
”Când măsurăm tendința oamenilor de a exprima afecțiune și de a o primi, aproape fără excepție aflăm că femeile au un scor mai mare decât al bărbaților”, a explicat Floyd.
Există teorii conform cărora pentru femei un astfel de comportament este mai benefic sănătății decât în cazul bărbaților, că pe femei le ajută să-și gestioneze mai bine efectele stresului decât pe bărbați, mai explică autorul studiului.
Probabil asta e și explicația de ce femeile vin, evolutiv, cu această trăsătură genetică.
Totuși, dacă suntem ”programați” într-un fel nu înseamnă și că ne vom comporta automat așa cum genele se ”așteaptă”. Avem control asupra felului în care ne manifestăm, mai spune Floyd.
Când e somnul de mai bună calitate - când dormi singur sau cu partenerul de viață? (Studiu)