Muzeul Haifa din Israel avea de 50 de ani două mumii, iar în arhivele sale acestea figurau ca inimi omenești. O trecere prin registre și prin fiecare exponat i-a făcut pe oamenii de știință să ridice din sprâncene, mai cu seamă că acum 2.000 de ani, vârsta preconizată a celor două mumii, oamenii erau mumificați, de obicei, cu tot cu inimi.
Mai exact, după cum arată Live Science, inimia celui decedat și mumificat rămânea în cavitatea toracică, aceasta jucând un rol important în judecata din viața de apoi.
După scanarea mumiilor, oamenii de știință nu au descoperit în niciun caz inimi, ci un șoim conservat și o păpușă creată din pământ și semințe. Cea din urmă îl reprezenta pe Osiris, zeul vieții de apoi, dar și al vieții, morții și vegetației.
Cel mai probabil astfel de artefacte erau folosite în timpul festivalului dedicat acestei zeități pentru a simboliza legătura sa cu viața și cu moartea, odată cu încolțirea semințelor din interior.
Cât despre primul artefact, e vorba despre o reprezentare a zeului Horus, fiul zeiței Isis și al zeului Osiris. În interior, oamenii de știință au găsit un șoim, o trimitere la modul în care zeul era reprezentat. Păsării mumificate îi lipsesc unele organe interne și un picior.
Cee două artefacte urmează să fie datate cu carbon.