Un segment de ADN asociat cu COVID-19 a fost moştenit de la omul de Neanderthal, arată un nou studiu.
Oamenii de ştiinţă nu ştiu încă de ce acest segment creşte riscurile de a dezvolta o formă gravă a bolii, dar descoperirea lor demonstrează că efectul încrucişărilor dintre Homo sapiens şi omul de Neanderthal, care au avut loc în urmă cu 60.000 de ani, continuă să ne influenţeze sănătatea, notează New York Times.
Acest segment de genom, care cuprinde şase gene din cromozomul 3, a avut un parcurs enigmatic de-a lungul istoriei umane, mai arată studiul. Varianta este comună astăzi în Bangladesh, unde cel puţin o copie poate fi întâlnită la 63% din populaţie, şi în Asia de Sud, unde a fost moştenită de aproape o treime dintre oameni.
Pe de altă parte, este întâlnită doar la 8% dintre europeni şi 4% dintre locuitorii Asiei de Est.
Explicaţia pentru această distribuire a segmentului de-a lungul celor 60.000 de mii de ani este „întrebarea de 10.000 de dolari”, la care oamenii de ştiinţă trebuie încă să răspundă, spun autorii studiului.
Ce au descoperit ei în urma cercetărilor este faptul că oamenii care au două copii ale variantei sunt de trei ori mai inclinaţi să facă o formă gravă a bolii.
Cercetătorii încearcă să înţeleagă de ce COVID-19 este mai periculoasă pentru anumite categorii de persoane decât pentru altele. Persoanele în vârstă sunt mai vulnerabile decât cele tinere, bărbaţii decât femeile.
Inegalitatea socială este un alt factor care influenţează gradul de gravitate a bolii. În SUA, de exemplu, persoanele de culoare prezintă un risc mai ridicat, parţial ca urmare a rasismului sistematic care marchează istoria ţării, care a avut ca efect o rată mai ridicată a bolilor cronice în rândul acestei categorii şi din cauza căruia se confruntă cu condiţii de trai mai proaste şi au joburi care o expun în mai mare măsură.
Citește și:
Coronavirusul actual este 3 până la 6 ori mai infecţios decât variantele iniţiale
C.S.