De când Jinnet Paola Pedraza (Pao_la_Periodista) a descărcat pentru prima oară TikTok în 2019, aceasta a devenit unul dintre cei mai înfocați promotori ai site-ului platformei sociale și unul dintre cei mai populari utilizatori ai săi. Videoclipurile sale scurte despre protestele în masă din 2021 din Columbia au devenit virale în comunitatea globală TikTok.
Pedraza a decis să instaleze TikTok deoarece fiica ei îi vorbise mult despre cât de distractivă este aplicația. Pedraza, în vârstă de 37 de ani, cercetătoare în domeniul jurnalistic originară din Columbia și care acum trăiește în Spania, a dorit să afle mai multe despre conținutul disponibil, astfel că a apelat la fiica ei.
Nișa de știri
Atunci când întreaga lume era supusă restricțiilor de deplasare din cauza pandemiei de Covid-19, cele două au utilizat aplicația pentru a posta scurte videoclipuri despre cum se adaptau vieții în interior.
Apoi, odată cu izbucnirea protestelor din Columbia legate de creșterea impozitelor, schimbările în sănătate și alte aspecte, Pedraza a găsit o nișă: postarea de actualizări din Spania în legătură cu protestele publice din țara ei de origine.
„Am descoperit că TikTok este un instrument valoros care ar putea ajuta la transformarea societăților, dincolo de dansurile, tendințele și provocările aferente”, a spus ea.
Atunci când Pedraza a înregistrat primul ei videoclip, avea 100 de urmăritori. Astăzi, aproape 25.000 beneficiază de actualizările ei zilnice.
Pedraza împărtășește cunoștințele ei ca parte a unui nou proiect de cercetare finanțat de UE în legătură cu impactul TikTok asupra Generației Z: „zoomerii” care au crescut înconjurați de platformele sociale.
Inițiativa este coordonată de dr. Paolo Gerbaudo, sociolog cultural la Scuola Normale Superiore, un centru de învățământ italian înființat de Napoleon în anul 1810. Proiectul, denumit „TikTok și Generația Z” sau TKTKGEN, a fost lansat în ianuarie 2022 și se va derula până la sfârșitul acestui an.
Prin analiza site-urilor platformelor sociale și a unor focus-grupuri din Europa și China, de unde provine TikTok, Gerbaudo își propune să înțeleagă mai bine aceste platforme de a doua generație caracterizate prin distribuirea de videoclipuri.
Acesta se axează pe motivele și modul în care tinerii folosesc TikTok.
Energie pozitivă
Unul dintre motivele pentru care aceștia au renunțat la platformele sociale tradiționale, precum Facebook și Twitter, în favoarea TikTok este conținutul său mai pozitiv, potrivit lui Gerbaudo.
Spre deosebire de schimburile febrile caracteristice Twitter, TikTok s-a prezentat încă de la început ca o forță în slujba binelui, prin algoritmul său unic capabil să facă predicții precise în legătură cu tipul de conținut care ar putea să îi placă unui utilizator.
Gerbaudo crede că această abordare probabil că rezonează mai bine cu Gen Z, care ar fi în căutarea unor materiale mai exaltante.
„Gen Z a crescut într-o lume afectată de crize succesive – de la schimbările climatice la Covid-19 – ceea ce i-a modelat, inevitabil, atitudinile și părerile”, spune acesta. „TikTok poate fi o prismă prin care să încercăm să înțelegem cultura tinerilor și se pare că această generație are o viziune realmente diferită asupra lumii, mai puțin orientată spre confruntare”.
Oare un exces de energie pozitivă și de mesaje motivaționale nu ar putea să ducă și el la acumularea unor probleme pentru tineri?
Gerbaudo caută să înțeleagă mai bine impactul „pozitivității toxice” a platformei (presiunea permanentă de a afișa fericire și de a împărtăși numai aspectele pozitive ale vieții) asupra sănătății lor mentale.
Există totodată și unele îngrijorări legate de dependența de ecrane. Deși, deocamdată, nu se cunosc prea multe despre modul în care TikTok afectează utilizatorii, experții avertizează că algoritmul unic al platformei și videoclipurile de 15–30 de secunde ar putea avea consecințe majore asupra stării de spirit a oamenilor pe termen lung.
Efectele ecranelor
Profesorul Anders Grøntved de la Syddansk Universitet deschide noi perspective prin unul dintre cele mai aprofundate studii referitoare la impactul timpului mai îndelungat petrecut în fața ecranelor.
Acesta a coordonat un proiect care s-a întins pe șase ani și și-a propus să examineze efectele utilizării ecranelor digitale asupra sănătății mentale, a somnului și a activității fizice. Denumit SCREENS, proiectul finanțat de UE s-a încheiat în luna ianuarie a acestui an.
Dacă în urmă cu circa 15 ani cercetătorii se bazau pe chestionare pentru a determina timpul petrecut de oameni în fața ecranelor, întrebându-i, de obicei, cât timp petrec în fața computerului sau a televizorului, astăzi este nevoie de o nouă abordare.
Echipa SCREENS a dezvoltat aplicații pentru a monitoriza utilizarea smartphone-urilor și a măsura mișcările oamenilor, calitatea somnului și nivelurile de stres. Deși timpul petrecut în fața ecranelor a crescut, în mod evident, implicațiile asupra sănătății sunt mai greu de cuantificat, potrivit lui Grøntved.
Totuși, prin combinarea datelor colectate de la aproape 400 de persoane din Danemarca și grație contribuțiilor din domeniul sănătății și al științelor comportamentale, echipa a reușit să facă lumină în legătură cu modul în care timpul petrecut online afectează societatea, îndeosebi copiii.
Pauză de la ecrane
Rezultatele proiectului arată că, atunci când timpul petrecut în fața ecranelor a fost redus la o oră pe zi, activitatea fizică în rândul copiilor și al tinerilor a crescut substanțial.
În cursul săptămânii, activitatea fizică a crescut, în medie, cu 45 de minute în fiecare zi, iar în weekend, cu 73 de minute.
„Chiar nu ne așteptam la un efect atât de însemnat”, a spus Grøntved. „Trebuie să găsim opțiuni mai bune pentru ca tinerii să petreacă mai mult timp împreună față în față, nu în fața ecranelor”.
Date fiind aceste constatări, Grøntved lucrează acum cu școlile locale pentru a spori disponibilitatea activităților extrașcolare.
În cazul adulților, impactul pozitiv legat de activitatea fizică nu a fost atât de evident, întrucât aceștia tindeau să înlocuiască o activitate sedentară – statul în fața ecranelor – cu alta. Aceștia au semnalat însă o calitate mai bună a somnului și o îmbunătățire a dispoziției și a stării generale de bine.
Pe scurt, proiectul a confirmat unele dintre provocările preconizate aduse de utilizarea mai intensă a platformelor sociale și a contribuit la o mai bună concentrare mentală.
„Există avantaje ale acestor tehnologii, însă trebuie să ținem mai bine în frâu efectele imediate și pe termen lung pe care acestea le au”, a spus Grøntved.
Reguli de familie
În opinia sa, ar fi nevoie de un control sporit asupra utilizării platformelor sociale, mai ales în familie.
Un pas practic pe care îl sugerează părinților ar fi stabilirea unor reguli pentru limitarea timpului petrecut în fața ecranelor acasă, nu doar pentru copii. Datele proiectului arată că, cu cât părinții petrec mai mult timp în fața ecranelor, cu atât mai mult timp vor petrece și copiii lor.
De asemenea, cu cât părinții sunt mai dependenți de smartphone-urile lor, cu atât sănătatea mentală a copiilor lor este mai precară. Atunci când se stabilesc limite în familie, oamenii sunt mai activi și, în general, mai fericiți.
Grøntved a încercat acest lucru acasă cu cei trei copii ai săi, iar rezultatele au fost uimitoare.
„A fost o experiență benefică pentru familia mea și ne-a oferit mult mai mult timp petrecut împreună acasă”, a spus acesta. „I-aș sfătui și pe ceilalți să încerce”.
Articol scris de Andrew Dunne
Cercetările menționate în acest articol au fost finanțate prin Consiliul European pentru Cercetare (CEC) al UE și prin acțiunile Marie Skłodowska-Curie (MSCA). Articolul a fost publicat inițial în Horizon, revista de cercetare și inovare a UE.
Mai multe informații