V-ați imaginat vreodată o lume în care inteligența artificială să gândească și să creeze la fel ca noi? S-ar putea chiar să trăim alături de astfel de mașini, mai curând decât credem.
Lucrăm deja cu inteligența artificială – sau, în limba engleză, artificial inteligence (AI) generativă. E capabilă să fie inventivă și să creeze, dar are încă multe limite.
Parte dintre cercetători se așteaptă, însă, ca în curând să apară inteligența artificială generală, care va fi egală a oamenilor. Și care ar putea evolua într-o inteligență artificială superioară, mai puternică decât noi din toate punctele de vedere.
E o evoluție continuă, alertă. Deci nu există nici certitudini, nici garanții. Și nici bariere.
Ceea știm este că, dacă o folosim la potențial ridicat, în anii care urmează, inteligența artificială ne-ar putea ajuta să creăm medicamente personalizate, să eliminăm analfabetismul, să poluăm mai puțin, să facem o politică mai transparentă ș.a.m.d.
Dar ca să fim pe acest val al schimbării și să ne bucurăm din plin de progres, înainte de toate trebuie să aflăm și să înțelegem ce, unde, de ce și cum se întâmplă.
Ca să vă ajute să fiți în permanență la curent, Spotmedia.ro lansează astăzi proiectul Spot AI. Veți citi aici știri, analize și interviuri despre inteligența artificială și impactul ei asupra noastră.
Astăzi vorbim, pe scurt, despre istoria inteligenței artificiale și despre cum funcționează modelele inteligență artificială generativă, despre care vorbește toată industria IT.
AI aniversează, în curând, 70 de ani. De ce vorbim atât de mult despre ea
Inteligența artificială ne schimbă deja viața. Și nu de ieri, de azi.
Expresia – care se referă la capacitatea unor calculatoare să simuleze învățarea, rezolvarea de probleme, dar și alte procese cognitive umane – a apărut în 1956. Deci în urmă cu aproape 70 de ani.
Cel care a patentat-o a fost John McCarthy, considerat unul dintre „părinții AI”.
Tot în anii 1950, AI a început să fie folosită.
Spre exemplu, informaticianul american Arthur Samuel a creat în acea perioadă, pentru jocul de dame, un algoritm. Adică un set de instrucțiuni care indică pașii și modalitatea de rezolvare a unei probleme.
Algoritmul avea capacitatea de a învăța din experiență, pe măsură ce juca.
Cercetările au evoluat. Algoritmii s-au îmbunătățit. Și s-au făcut teste pentru utilizarea AI și în alte domenii.
Spre exemplu, în 1966, Joseph Weizenbaum – un profesor de origine germană de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) – a creat ELIZA, primul program care simula o conversație cu utilizatorul.
Nu una vocală – cum pot susține astăzi Siri sau Alexa - ci scrisă. Utilizatorul își tasta replicile, iar ELIZA răspundea cu un text, pe monitorul calculatorului.
Din cauză că tehnologia nu s-a dezvoltat în ritmul accelerat pe care l-au promis cercetătorii și la care au sperat investitorii, au urmat „iernile AI”,
Adică două decenii succesive, între anii 1970 și 1990, în care în dezvoltarea inteligenței artificiale s-a investit puțin. Și, pe cale de consecință, cercetătorii au făcut puține progrese.
În Statele Unite, s-au dezvoltat, totuși, sisteme ca MYCIN – care-i putea ajuta pe medici la diagnosticare și UNIMATE – care îndeplinea sarcini repetitive la banda de asamblare pentru General Motors.
În aceste două decenii – odată cu progresul tehnologiei - calculatoarele au căpătat mai multă putere de calcul. Iar capacitatea lor de stocare a datelor a crescut. Și astfel – cu acces la cantități mai mari de date și cu noi algoritmi care să faciliteze învățarea automată – au apărut rezultate noi, promițătoare. Iar interesul pentru AI a renăscut.
Iar rezultatele n-au întârziat să apară. În noua eră a AI, algoritmii nu doar că învățau din experiență, ci reușeau să obțină performanțe remarcabile.
În 1997 – deci la mai puțin de 50 de ani de la scrierea primului algoritm care învăța din experiența jocului de dame – un calculator pe nume Deep Blue creat de IBM l-a bătut la șah pe campionul mondial Garry Kasparov.
AI și-a făcut loc în toate industriile, de la cea bancară și media, la producție la nivel mare a tuturor bunurilor și serviciilor pe care le cumpărăm.
E deja peste tot. Cu toate acestea, până acum am vorbit destul de puțin despre IA. Iar acum inteligenţa artificială e pe buzele tuturor.
Motivul: ceva s-a schimbat.
Ce este AI generativă. Cum funcționează
În 2010 s-au pus bazele a ceea ce numim astăzi AI generativă. Adică inteligență artificială care creează conținut nou, folosind datele cu care a fost antrenată.
Iată cum funcționează.
Se creează – înainte de toate – un model. Adică un set de parametri (numere) conectate între ei într-o rețea creată după modelul celei pe care o alcătuiesc neuronii din creierele noastre.
Modelele cu care putem comunica folosind limbaj uman se numesc large language models (LLM).
Creatorii modelului aleg arhitectura acestuia în funcție de scopul pe care vor să i-l dea.
Spre exemplu, Chat GPT este un large language model (LLM), creat pe o arhitectură numită Transformer.
Această arhitectură îi permite modelului – după ce transformă toată informația primită în numere – să învețe relațiile dintre cuvinte aflate la diferite distanțe, într-un text.
Ca să-l pregătească pentru utilizare, creatorii modelului îl antrenează. Adică îi dau cantități uriașe de date și îl pun să îndeplinească anumite sarcini. Îl monitorizează și îl ajustează. Îl corectează, atunci când greșește.
Apoi, modelul poate fi antrenat pentru sarcini specifice.
Utilizatorii interacționează cu acest model prin intermediul unei interfețe grafice. Practic, ceea ce vedem atunci când folosim Chat GPT, Copilot sau Gemini.
În funcție de ce a învățat să facă, de cât de multe date are și de cât de clare sunt instrucțiunile utilizatorului, un astfel de model poate crea text complex, imagini și sunete. Produsul e original, bazat pe datele pe care le deține și pe cele pe care le prezice modelul.
Aceste modele pot fi folosite ușor de publicul larg. Și sunt foarte utile, pe măsură ce înveți să le folosești. Tocmai de aceea, lumea a început să vorbească tot mai mult despre AI.
Cum păcălește Chat GPT
Până nu demult, toate obiectele pe care le-am folosit la scris și calculat au fost simple instrumente.
Chat GPT, însă, este inteligent. În sensul că, la fel ca oamenii, animalele și plantele de pe Pământ, caută soluții pentru a-și rezolva sarcinile.
În cea mai recentă carte a sa, intitulată Nexus, istoricul Yuval Harrari vorbește despre un exemplu în care Chat GPT a păcălit un om.
Mai exact, Chat GPT primise sarcina să treacă de coduri vizuale CAPTCHA. Sunt acele mici puzzle-uri pe care ne vedem nevoiți de mai multe ori pe zi să le completăm pentru a demonstra că nu suntem roboți.
Pentru oameni, ele sunt simple. Pentru modelele de AI, nu sunt. Dar Chat GPT a făcut ceva ce i-a uimit pe cercetători. A intrat online și a contactat un utilizator, cerându-i să-l ajute să treacă de CAPTCHA.
Respectiva persoana a fost suspicioasă. Dar Chat GPT i-a spus că nu e robot, ci o un om în carne și oase, dar cu o deficiență de vedere. În consecință, omul i-a completat lui Chat GPT puzzle-ul CAPTCHA.
Iar Chat GPT și-a atins scopul.
Frica de AI. Când algoritmii fac rău
De astfel de situații se tem cei care susțin că AI va aduce sfârșitul lumii? Doar în parte.
E adevărat că, atunci când ia decizii, un algoritm le poate crea oamenilor probleme majore.
S-a întâmplat deja, atunci când algoritmii Facebook au susținut incitarea la ură, împotriva populației minoritar musulmane din Myanmar, numită rohingya.
Au făcut-o doar pentru că așa reușeau să-și atingă scopul: acela de a-i determina pe utilizatori să interacționeze mai mult cu postările de pe rețea.
N-a fost rea intenția. Fondatorul Facebook, Mark Zuckerberg, a prezentat scuze.
Dar rezultatele au fost tragice, din cauză că acele postări care au instigat la ură au contribuit la întețirea violențelor împotriva minorității rohingya.
Ce s-ar întâmpla dacă un guvern totalitar și-ar antrena LLM-uri doar cu scopuri ostile, de a răspândi fake news și a găsi metode de destabilizare a statelor pe care le consideră inamice? Cu siguranță că nimic bun.
Cu toate astea, nu de Chat GPT se tem cei care susțin că inteligența artificială va provoca sfârșitul dominației rasei umane pe Terra.
Ei se tem de etapa următoare în evoluția acestui tip de inteligență, numită „general AI” (inteligența artificială generală).
Va fi acea inteligență artificială care va putea să creeze, la rândul ei, inteligență artificială. Printre cercetătorii intervievați de Spotmedia.ro, niciunul nu a susținut că există posibilitatea să nu ajungem la general AI. Toți au susținut că e doar o chestiune de timp.
Cât timp ne mai desparte de inteligența artificială generală? Într-un interviu acordat Spotmedia.ro, dr. Uptal Chakraborty - cercetător în AI, fost angajat în multinaționale ca IBM și Capgemini și speaker TedEX - a spus că lucrurile se întâmplă mai repede decât se așteaptă mulți dintre noi. Mai e nevoie de descoperiri importante, dar într-un deceniu avem șanse să vedem noul tip de inteligență artificială.
Dar până atunci, avem multe de aflat despre cum funcționează și cum evoluează acum inteligența artificială, în ce domenii ne ajută să progresăm și cum.
Știați că în mai multe clinici și spitale din România se folosește deja AI pentru a diagnosticarea bolilor grave? Află cine și cum face asta din viitorul articol publicat pe Spot AI.