Pandemia a mobilizat o mulțime de oameni să facă tot ce le stă în putință să ajute. Aceasta este și povestea PlanB Project, un proiect în care peste 50 de oameni s-au implicat trup și suflet pentru a ajuta cadrele medicale cu echipamente alternative de protecție.
Totul a început în aprilie, când producătorii 3D și-au pus la bătaie echipamentele, câteva companii au donat materiale, iar medicii s-au oferit să testeze echipamentele open-source create de tineri cu mâna lor, totul pentru a găsi o cale de protecție în fața virusului care a găsit statul român cu mâinile goale.
”Timp de 2 săptămâni, o echipă UPU de la Spitalul Clinic Județean de Urgență din Brașov, implicată direct în triajul bolnavilor de COVID-19, a purtat doar masca de prevenție Plan B și niciun membru al echipei nu s-a infestat. Acesta a fost un moment important de câștigare a încrederii în echipamentele alternative Plan B”, povestește coordonatorul de comunicare al echipei PlanB, Ema Prisca, într-un interviu acordat SpotMedia.ro.
Astfel, ei au trimis echipamente în peste 50 de unități spitalicești răspândite în toată țara, totul cu o singură condiție: să primească înapoi feedback. Iar cel mai puternic feedback a fost că nimeni nu s-a infectat.
Deși statul român a luat în serios propunerile lor abia după cinci luni, echipamentele create de ei nu au scăpat neobservate la nivel european.
Pentru început, aș vrea să ne spuneți câteva lucruri despre voi și despre profesiile voastre, ale celor din PlanB.
Avem profesii diferite, iar diversitatea lor a crescut pe măsură ce inițiativa Plan B a devenit tot mai vizibilă și mai solicitată.
La început, la mijlocul lui martie, au fost medici implicați alături de Silviu Dovăncescu, liderul Plan B, care e inginer medtech, în etapa de creare a echipamentelor, apoi s-au adaugat ingineri cu expertiză în prototipare și materiale, apoi producători 3D, comunicatori când proiectul a depășit limita ajutorului dat prin relațiile directe, apoi oameni de inovație, project manageri care s-au ocupat de managementul cererilor și trimiterea echipamentelor, colectarea feedbackului de la utilizatori, oameni de transport și logistică. În total, peste 50 de oameni răspândiți în toată țara și în afara ei.
Cum s-a născut proiectul PlanB și ce v-ați propus să realizați?
Inițiativa a pornit de la Siviu Dovăncescu, inginer medtech, cu experiență în echipamente medicale, dobandită în companii din Germania. Pe Silviu l-a prins începutul pandemiei în Brașov.
Țările vestice sistaseră deja exporturile, iar în Asia, statele lumii concurau pentru stocurile de echipamentele ale producătorilor.
În consecință, prețurile creșteau, iar termenele de livrare erau de ordinul lunilor. Silviu și-a propus să ajute în baza experienței avute.
Pentru a contracara lipsa de echipamente, acestea trebuiau realizate în țară, rapid.
Din cele două nevoi majore conturate în martie: echipamente de protecție pentru cadrele medicale și ventilatoarele mecanice pentru un val de pacienți care ar fi ajuns în stare critică, Silviu s-a concentrat pe echipamentele de protecție.
Alături de medicul Romeo Boancă de la UPU, Spitalul Clinic Județean de Urgență din Brașov, si alți medici din țară au proiectat primele soluții: masca de prevenție și masca de oxigen pentru pacienți.
Pentru proiectarea si producerea adaptoarelor s-au strâns în jurul lor, ingineri, membri ai Institutului de Cercetare-Dezvoltare al Universității Transilvania din Brașov – Silviu Voinea și producatori 3D din Brașov, București - Alex Munteanu și Sibiu.
Cum ați reușit, din punct de vedere financiar, să susțineți prototiparea și realizarea concretă a echipamentelor? La ce resurse ați apelat?
Am fost foarte restricționați de resurse. Cererile au depășit putința noastră de producție. Noi n-am avut neapărat nevoie de bani ca să ajutăm, ci de materiale: măști de snorkelling și materiale plastice.
Cea mai mare investiție în Plan B a fost munca voluntarilor. Vorbim de peste 9.000 de ore de muncă voluntariate. Dacă înmulțim cu 27,7 euro cât e prețul mediu al orei de muncă în Uniunea Europeană obținem aproape 250.000 de euro.
Producătorii 3D și-au pus la bătaie echipamentele, iar câteva companii ne-au ajutat cu donații de materiale.
De la Decathlon am primit donație la sfârșitul lui martie măști de snorkelling care au stat la baza a trei echipamente create de Plan B, iar compania BAC România ne-a ajutat cu donații financiare.
Cum au fost pentru voi lunile martie-aprilie?
Au fost luni pline de incertitudine și pe alocuri de disperare. Să nu uităm că pandemia a prins sistemele medicale descoperite în ceea ce privește mijloacele de protecție.
Cadrele medicale au căzut victime ale virusului în număr foarte mare. După ce am lansat pagina noastra de facebook, pe 31 martie și la două săptămâni și site-ul, inboxul a fost inundat de cereri de echipamente.
Pe lângă încercarea de a răspunde căt mai repede cererilor cadrelor medicale și a le oferi și transporta gratuit echipamentele Plan B, am fost foarte preocupați să testăm viabilitatea echipamentelor.
Primul test mai serios l-am realizat la Brașov, la Spitalul Clinic Județean de Urgență, secția UPU.
Medici de la secția UPU a acestui spital participaseră la crearea echipamentelor.
Timp de 2 săptămâni, o echipă UPU de la Spitalul Clinic Județean de Urgență din Brașov, implicată direct în triajul bolnavilor de COVID-19, a purtat doar masca de prevenție Plan B și niciun membru al echipei nu s-a infestat. Acesta a fost un moment important de câștigare a încrederii în echipamentele alternative Plan B.
În paralel, am dezvoltat tot felul de soluții care să răspundă diferitelor nevoi ale cadrelor medicale. Vorbim aici de o cabină de protecție la intubare, de un filtru special – FANNY FILTER - care să asigure o respirație mai comodă a măștii de prevenție.
Ne-am simțit de multe ori și orbi în țara surzilor. În aprilie, am propus un sistem de ventilație non-invazivă pentru a preveni agravarea stării respiratorii a bolnavilor de COVID-19.
L-am numit “Oxigen prevenție” și am vorbit despre el fără mare succes. Am crezut și credem că bolnavi cu o deficiență respiratorie medie pot fi ajutați preventiv ca sa nu ajungă la intubare.
Ca susținători ai prevenției, ce propuneam de fapt era o utilizare pentru contextul medical COVID-19 a unui sistem existent CPAP (Continous Positive Airway Pressure) sau BiPAP (Bilevel Positive Airway Pressure).
La 5 luni distanță, Spitalul Victor Babeș - Timișoara ia în calcul această soluție și o integrează în tratamentul bolnavilor de COVID-19.
Câți au apelat la ajutorul vostru? Cine sunt ei?
Avem înregistrate pe platforma noastră peste 4.000 de cereri de echipamente în intervalul 15 aprilie-15 iunie. Toate au venit de la cadre medicale, nu de la instituții.
Am trimis echipamente în peste 50 de unități spitalicești răspândite în toată țara. Harta interactivă de pe site-ul nostru oferă o imagine clară a locurilor de unde au venit cererile și a celor spre care s-au îndreptat echipamentele noastre.
Convenția pe care am avut-o cu toți solicitanții a fost să ne ofere feedback privind utilizarea echipamentelor.
Sunt echipamente open source, neomologate, iar imbunătățirea lor nu se poate realiza fără această informație de la utilizator. Niciun utilizator nu s-a infestat.
Iar ce a fost foarte important este că aceste echipamente i-au făcut pe lucrătorii sanitari să simtă mai puțin vulnerabili în fața bolii.
Faptul că se simțeau mai protejați se regăsește în toate feedbackurile lor.
“Vă mulțumesc din suflet, oameni minunați! Masca este ușor de purtat, asigură o siguranță maximă. Vă recomand cu drag. Mulțumesc că existați!”
Zalanyi Eniko, asistentă medicală la un serviciu de ambulanță județean
Spuneți-ne mai multe despre platforma pe care ați dezvoltat-o. Cum decurge procesul cerere-ofertă?
Platforma a fost dezvoltată pro bono în 2 săptămâni de Simon Vasilescu și echipa lui de coderi pe partea de development și Ema Prisca și Ștefan Dragomirescu – content plus design.
Harta interactivă a fost elementul cel mai dificil de realizat. Ne-am dorit un site care să simplice la maxim cererile de echipamente și ofertele de voluntariat și care să agrege și organizeze toate aceste interacțiuni.
Munca cea mai grea a constat în managementul cererilor și colectarea feedbackurilor de la utilizatori, de care s-a ocupat Ioana Hamza și micuța ei echipă de tineri voluntari brașoveni.
Procesul e simplu: iți faci cont pe site pentru că așa poți urmări interacțiunea cu noi, completezi un formular, Plan B iți răspunde și-ți spune în cât timp o să primești echipamentul și te anunță când echipamentul a plecat spre tine.
Apoi, tu, utilizator, spui cum ți se pare utilizarea echipamentului. Ce crezi ca e bine, ce crezi că nu e bine. La transport, am primit ajutor de la FAN Curier.
În ce situație ne aflăm acum? A scăzut cererea de echipamente necesare în lupta împotriva Covid-19 sau, din contră, a crescut?
Cererile de măști de prevenție au scăzut pe măsură ce spitalele au primit echipamente de protecție omologate.
În schimb au crescut alte tipuri de cereri, din alte zone medicale care nu fac parte din prioritățile statului. De pildă, de la medici stomatologi.
Medicii stomatologi fac parte din categoria cadrelor medicale cele mai vulnerabile în fața bolilor infecțioase.
Motivul principal este expunerea la aerosoli infecțioși, care apar atunci când aceștia lucrează în gura deschisă a pacientului.
Pentru ei am creat un adaptor care, cuplat la aspiratorul chirurgical, are scopul de a crea un flux de aer ce reduce răspândirea aerosolilor din gura pacientului spre exterior.
În luna septembrie sunteți prezenți la Romanian Design Week, pentru a demonstra cât de important este designul pentru un viitor mai bun. Ce putem vedea acolo?
Suntem foarte bucuroși de prezența la Romanian Design Week. A fost o ocazie și pentru noi, voluntarii, de a ne cunoaște între noi. Am lucrat luni de zile, oameni care nu se cunoșteau în carne și oase.
În expoziția din care facem parte numită “Antifragile” – ce conține design realizat în pandemie, puteți vedea un rezumat al activitații noastre din martie și până în prezent și patru echipamente realizate de Plan B și oferite gratuit cadrelor medicale din România: masca de prevenție Plan B, masca oxigen Plan B, FANNY Filter de care pomeneam mai devreme și echipamentul vedeta Fresh Air, care a câștigat în mai locul 2 în categoria “Protecția cadrelor medicale” la hackatonul european organizat de Consiliul European al Inovației.
Ce proiecte mai aveți în desfășurare?
În ultima perioadă, iulie-septembrie, ne-am concentrat alături de Facultatea de Psihologie – Universitatea Transilvania din Brașov asupra realizării unui studiu național privind efectele stresului cauzat de pandemie asupra cadrelor medicale. Suntem în ultima fază a colectării datelor.
Menirea studiului este ca pe baza datelor obținute să creăm programe de ajutor pentru cadrele medicale.
Totodată, ne-am orientat pentru ajutarea pacienților pozitivi COVID-19, izolați la domiciliu.
Pentru acest obiectiv cooperăm cu Direcția de Sănătate Brașov și distribuim aparate de măsurare a semnelor vitale pentru cei bolnavi și izolați la domiciliu.
Citește și: