Blocați de incompetență și corupție: Un antreprenor se luptă cu autoritățile să facă viața românilor mai ușoară. În doi ani, România ar putea fi complet digitalizată, dacă nu s-ar opune din răsputeri clasa politică!

Blocați de incompetență și corupție: Un antreprenor se luptă cu autoritățile să facă viața românilor mai ușoară. În doi ani, România ar putea fi complet digitalizată, dacă nu s-ar opune din răsputeri clasa politică!

Există interese financiare care opresc dezvoltarea României. Și multă incompetență pe deasupra. Sunt grupuri de interese care reușesc să facă un lobby foarte agresiv în Parlament și din această cauză nu se poate modifica legislația”, ne-a explicat referitor la digitalizarea României deputatul USR Cornel Zainea, președintele Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor.

Imaginați-vă o secundă că toate informațiile din Sănătate ar fi interconectate, că dosarele din Justiție ar fi stocate inteligent, că ați putea vota electronic sau că ANAF-ul ar colecta TVA-ul instant, de la toată lumea. Pe scurt, imaginați-vă o Românie digitalizată.

În doi ani, acest lucru ar fi posibil, dacă nu s-ar opune din răsputeri clasa politică, înspăimântată de pierderile electorale și materiale pe care le-ar avea.

Noi încă suntem la stadiul în care pentru orice trebuie să completăm 1 milion de hârtii (...) De exemplu, încercăm să ne depunem candidaturile pentru alegerile locale și am completat la hârtii de am crezut că nu e adevărat.

O mulțime de copii, de semnături, declarații de avere cu o grămadă de câmpuri... Lucruri care s-ar putea rezolva online în câteva minute”, a declarat revoltat, pentru SpotMedia.ro, deputatul Cornel Zainea, specialist în IT și candidatul USR la Primăria Chiajna.

Foto: Facebook / Cornel Zainea

Digitalizarea Justiției, urgență de grad zero: ”Noi încă trăim în secolul hârtiilor. Modificările legislative se pot face într-o noapte” - Interviu cu judecătorul Cristi Danileț

Deputatul USR ne-a dat un exemplu foarte clar din care înțelegem cum stau lucrurile: Semnătura electronică.

”Am fost președinte al Comisiei de IT de la Camera Deputaților și am încercat din răsputeri să trecem legea semnăturii electronice, dar efectiv nu s-a putut.

Cei care s-au opus vor să se folosească doar semnătura calificată, care costă, și sunt firme care câștigă foarte mult în domeniul ăsta. În momentul în care s-ar deschide piața, ei practic și-ar pierde afacerile. Și atunci reușesc cumva să domine votul în comisie și astfel de legi să se tot amâne”, ne-a explicat deputatul USR.

Într-un dialog purtat în urmă cu doi ani, Cornel Zainea făcea o comparație între performanțele Estoniei în acest domeniu și lehamitea românească, așa că l-am întrebat din nou ce ne trebuie nouă, românilor, ca să facem și noi ce au făcut estonienii.

E nevoie, în primul rând, de oameni care să aibă o viziune. Să fie foarte bine documentați, să caute modele de succes din afară și să le adapteze foarte bine în România. Există foarte multă expertiză în România, avem foarte mulți specialiști în domeniul IT.

Dar oamenii aceștia nu reușesc deloc să își spună punctul de vedere, nu sunt ascultați, asta e problema.

Eu am cunoscut recent un antreprenor român care mi-a spus că poate pune la dispoziția statului Tehnologia Blockchain. A studiat modelul digital din Estonia, l-a adaptat și a zis că ar costa foarte puțin să fie implementat în România. Ar trebui doar o investiție în infrastructură, care se poate face cu fonduri europene. Dar, efectiv, merge pe la ușile miniștrilor și nu îl bagă nimeni în seamă”, ne-a dezvăluit deputatul USR.

Antreprenorul respectiv se numește Cosmin Mirișan. Este un tânăr investitor în sisteme integrate de Blockchain, CRM și e-guvernare, care, într-un interviu acordat pentru cititorii SpotMedia.ro, a vorbit cu foarte mult entuziasm despre munca depusă și propunerea făcută guvernanților pentru digitalizarea Sănătății, dar totodată cu mare dezamăgire în glas atunci când ne-a prezentat concluzia la care a ajuns:

Sunt oameni care nu înțeleg și neînțelegând nu pot accepta așa ceva, și oameni care înțeleg noile tehnologii, dar înțeleg și cât de mult are de pierdut tot sistemul politic dacă se implementează așa ceva”.

Foto: Facebook / Cosmin Mirișan

Ce s-ar putea face, dacă ar exista voință politică

Dle Cosmin Mirișan, spuneți-ne mai întâi, pe scurt, care a fost propunerea dvs și cu care dintre guverne ați discutat-o.

Chiar cu actuala guvernare, din păcate. Discutăm de vreo 6-8 luni, de la începutul anului.

Noi lucrăm nu doar cu tehnologie Blockchain, lucrăm și cu softurile și hardurile care sunt implementate în Estonia, practic toată structura de acolo.

Am făcut tot planul de implementare pentru Ministerul Sănătății (cu soft, cu hardware, cu tot), de la ce înseamnă autorizație de STS, servere la minister, CNAS, DSP-uri, medici de familie, spitale, absolut tot, până la interfețele pentru pacienți și cele pe care lucrează sistemul medical (sunt diferite).

De ce ați ales tocmai Ministerul Sănătății?

Pentru că exact în momentul în care ne-am apucat noi să lucrăm erau problemele cu cardurile de sănătate și am vrut să vedem ce putem să facem noi.

În momentul de față, în MS sunt vreo 6-7 variante de soft, unele chiar sunt bune, sunt părți de soft pe care le putem utiliza. Dar ele nu conlucrează, nu există interoperabilitate.

Digitalizarea făcută pe bune (nu ce fac ei acum) trebuie să aibă o structură în spate, exact ca la transporturi - degeaba faci străduțe și le asfaltezi, dacă nu ai autostrăzi.

Nu doar Sănătatea suferă, ci și Justiția. Magistrații au birourile ticsite cu sute de dosare, sunt oameni care așteaptă ore în șir în instanțe să vină o hârtie care nu mai vine. Ce s-ar putea face?

Da, dosarele ar putea fi stocate, criptate și pot ajunge de la un tribunal la altul în câteva secunde.

Vă dau un exemplu: Am fost acum două săptămâni la Timișoara, așteptam să intru la cineva, și am văzut 3 oameni lângă mine care trebuiau să pună în ordine vreo 360 de dosare, mari toate. Aveau o masă de 12 persoane. Când am intrat eu, erau pe la nr. 5, iar când am ieșit eu (după vreo oră jumătate), erau pe la numărul 50 și ceva.

Justiția fărâmițată în foi legate cu sfoară sau Justiția întregită prin digitalizare?

Se fac primii pași în lupta cu munții de dosare din instanțe. Cum se va face digitalizarea Justiției - Interviu cu ministrul Cătălin Predoiu

Foto: Judecător Cristi Danileț
Sistemul propus de dvs ar putea fi implementat și în Finanțe sau în Economie?

Gândiți-vă ce ar însemna să fie implementată o astfel de tehnologie în ANAF. Ce ar însemna ca fiecare factură emisă de ORICINE să ajungă în sistem în două secunde.

Foto: Facebook / Dan Mazilu

Gândiți-vă ce înseamnă ca în momentul în care se stabilește o dată de colectare a TVA el să fie colectat instant de la toată lumea. Gândiți-vă ce ar însemna să scădem TVA-ul de la 19 la 10%, pentru că noi avem acum 19%, dar rata de colectare e pe la 30%. Noi am putea să scădem TVA la 10% și să-l încasăm instant PE TOT, și am ieși pe plus în economie.

Un alt exemplu: Noi avem sisteme de vot electronic care permit să votezi cu amprenta și cu CNP-ul. Adică oamenii ar putea vota astăzi în format electronic. Ar dura sub 3 secunde și ar fi mai securizat decât e votul pe hârtie.

Votul prin corespondență – O soluție ideală pe timp de pandemie, dar imposibilă în România

Costuri vs beneficii

Revenind la propunerea dvs pentru Ministerul Sănătății, spuneți-ne care ar fi costurile cu implementarea. Poate că de la acolo vine această reticență din partea guvernanților.

Costurile calculate erau undeva la 22 de milioane de euro și am găsit inclusiv linie de finanțare pe fonduri europene speciale pentru asta, în valoare de 35 de milioane de euro. Deci practic e gratis!

Iar mentenanța softului pe an ar fi de câteva sute de mii de euro, dar reducerile de costuri pe care le face în MS un astfel de soft (numai cu resursa umană, ca să nu mai vorbim de banii sifonați) ar fi de milioane de euro în fiecare an.

Și cât ar dura implementarea sistemului?

Cam doi ani de zile, dacă îl implementăm noi. Dacă vrea să îl implementeze statul român, le mai trebuie undeva la 3-4 ani ca să formeze oamenii și să îl pună la punct.

Ce înseamnă ”noi” ?

Firma mea de IT. Noi lucrăm în privat cu astfel de softuri și am zis să fac și pentru Stat, dar se pare că Statul nu vrea, nu ne bagă nimeni în seamă. Răspunsurile tipice sunt următoarele: ”Nu există voință politică” sau ”Vă sunăm noi”.

Cât timp ați muncit ca să puneți sistemul la punct?

Cam un an și jumătate, dar cel mai mult ne-a luat să pregătim oamenii – aproape 4 ani și am plătit o grămadă de freelanceri și alții. 

Prima tehnologie Blockchain a apărut prin 2008-2009 – Bitcoin. De atunci, ea s-a dezvoltat foarte mult, dar noi nu lucrăm cu criptomonede, ci cu tehnologia din spate, care e cu totul altceva.

Ca să vă faceți o idee, la MIT se predă Blockchain doar din 2017. O să scoată sistemul de învățământ din România oameni care să știe să lucreze în Blockchain?! Cred că peste vreo 10 ani o să putem vorbi despre așa ceva.

Iar noi acum lucrăm să îl utilizăm pentru Educație, suntem undeva la 65% la pregătirea implementării, dar sistemul nostru poate fi implementat în toate ministerele.

Foto: Facebook / Laura Suzeanu - Coadă la Înmatriculări Auto Oltenița

Cine sunt cei care se opun digitalizării și de ce o fac?

Să vorbim și despre blocaje. Cum vă explicați atitudinea guvernanților? Pentru mine e de neînțeles. Pentru mine, ca pacient, ar fi extrem de util ca un asemenea sistem să funcționeze, mi-ar ușura viața. Cu cine ați discutat, concret?

Nu aș vrea să dau nume, dar pot să vă spun că am vorbit direct cu consilieri sau secretari de stat din Sănătate până la secretari de stat în Telecomunicații. Și mai mulți la număr, nu unul.

Nu am primit răspunsul ad-litteram, dar vă spun sincer ce am observat: Beneficiile sunt doar pentru pacienți. Pentru mediul politic, pentru cei din instituții – NU.

Gândiți-vă ce înseamnă să putem afla în timp real informații despre fiecare aspirină vândută în țară. Și nu vorbim doar despre aspirine, vorbim și de trimiteri, de intervenții chirurgicale, de tot bugetul de la CNSAS etc. Gândiți-vă doar ce înseamnă să nu mai poată fi controlat de ei bugetul de la CNAS...

Nici eu nu mi-am dat seama decât după ce m-am apucat de treabă. Abia după ce am stabilit tot și ne-am pregătit, mi-am dat seama că nu avem șanse din punct de vedere politic să implementăm așa ceva.

În primul rând, pentru că, după calculele noastre, din MS ar trebui să zboare undeva la 30% personal administrativ – nu vorbim despre medici sau asistenți, ci despre cei care împing hârtii aiurea. Gândiți-vă că acolo e nucleul electoral al partidelor, mulți dintre ei sunt puși politic acolo.

De ce alte țări pot și noi nu?

V-ați gândit să vindeți acest sistem sau să îl promovați într-o altă țară, mai dispusă la modernizare decât România?

Sincer? Am fost contactați de cei din Croația ca să implementăm așa ceva, acum vorbim cu ei.

Dar să știți că tehnologiile pe care vrem noi acum să le implementăm mai sunt implementate în Estonia, Finlanda, Germania (în ianuarie a ieșit ministrul Sănătății și a vorbit despre genul acesta de tehnologii), Spania. Franța incepe să implementeze sisteme de genul ăsta, mă refer la sisteme interoperabile între toate țările.

Dacă s-ar implementa și la noi, atunci când un pacient se mută în altă țară care are un astfel de sistem, să zicem Estonia, nici nu ajunge omul la aeroport și toate documentele lui medicale se transmit în sistemul de acolo.

Dvs știți ce au estonienii și nu avem noi, românii, deși ne lăudăm că suntem mai deștepți decât alții?

Vă spun ce avem noi și nu au estonienii: CORUPȚIE.

Oare de ce nu au și ei corupție, cum avem noi?

Nu știu. Au ieșit din fostul bloc sovietic și au vrut să o ia de la zero. Au vrut democrație în adevăratul sens al cuvântului, să și-o creeze. La noi e o simulare de democrație.

Există soluții?

Urmează alegeri la care participă cam aceleași partide, cam aceiași politicieni obtuzi. Pe cine ar trebui să votăm, care ar fi soluțiile ca România să înceapă o digitalizare reală?

Sincer? Vă spun că primul drum la București l-am făcut prin ianuarie și până a început pandemia am tot fost pe drumuri. După aceea, am fost mai mult pe videoconferințe. Iar acum o lună am cedat pur și simplu, din cauza răspunsurilor astea – ”Da, da, vă sunăm noi” sau ”Nu există voință politică”.

Am cedat și am zis că ies în presă. Vreau să le arăt oamenilor ce se poate face, pentru că oamenii nu știu. Și să pună oamenii presiune pe EI, pentru că eu singur se pare că nu am capacitatea asta.

Cu premierul Orban ați vorbit? I-ați scris vreodată președintelui Iohannis?

Nu, nu am ajuns până acolo.

La partidele mai tinere USR și PLUS ați încercat?

Am vorbit cu dl Zainea, care este președintele Comisiei de IT. Și mi-a spus că înțelege ce fac eu (el a lucrat în IT, e specialist în domeniu), dar mi-a spus și ”Gândește-te că eu fac un proiect de lege și mă duc cu el în Comisia de IT unde sunt rugbiști, sculeri matrițeri sau lăcătuși. Cum pot să le explic ce e Blockchain-ul?! ”.

Foto: Facebook / Vasile Cîtea (PSD) - vicepreședintele Comisiei IT din Camera Deputatilor este absolvent al Facultătii de Educație Fizică și Sport
Ați mai încercat să găsiți sprijin și în altă parte, la alte instituții?

Am trimis toate prezentările noastre și la Autoritatea pentru Digitalizarea României, dlui președinte Sabin Sărmaș. Nu mi-a dat absolut niciun răspuns.

Am vorbit cu oameni de la el din partid (PNL - n.red.), care sunt deasupra lui ca funcție. Nici până în ziua de azi nu am primit vreun răspuns.

Foto: Facebook / Sabin Sărmaș

Am mai vorbit cu un secretar de stat de la Telecomunicații care a terminat facultatea de IT în 1994. Mi-a zis că Blockchain-ul nu există... Am întors laptopul și i-am arătat cum funcționează!

Sunt oameni care nu înțeleg, cum sunt cei care cred că 5G-ul curentează când mergem pe stradă... La nivelul ăsta suntem, din păcate.

De fapt, sunt două tipuri de oameni în sistem: Cei care nu înțeleg și neînțelegând nu pot accepta așa ceva, și oameni care înțeleg noile tehnologii, dar înțeleg și cât de mult are de pierdut tot sistemul politic dacă se implementează așa ceva.

Iar cei care înțeleg și sunt și de bună credință ...?

Ei nu au putere decizională. Sunt, în principiu, tineri.

Și cei mai mulți dintre ei pleacă din țară.

Exact.