Votul prin corespondență ar putea fi soluția optimă pentru niște alegeri organizate pe timp de pandemie, practic însă, această soluție e imposibil de aplicat în România anului 2020.
Nu avem cadrul legal și, chiar dacă l-am avea, riscul de fraudare ar fi mare, iar pe de altă parte Poșta Română nu s-ar descurca cu milioanele de plicuri care ar trebui expediate, iar alegătorul s-ar încurca în timbre și formulare, explică Septimius Pârvu, expert în procese electorale.
”Votează de acasă! Alege să votezi prin corespondență!” este îndemnul pe care îl vede oricine deschide în acest moment site-ul Autorității Electorale Permanente (AEP). Deși pare o idee foarte bună, din păcate, îndemnul nu se referă la alegerile locale programate să aibă loc în 27 septembrie, ci doar la alegerile parlamentare de la finalul anului și doar la românii din diaspora care îndeplinesc anumite condiții.
Și, totuși, trăim vremuri excepționale din cauza pandemiei de Covid-19, al cărei final nici măcar nu îl întrezărim. Am putea introduce, tot ca soluție excepțională, votul prin corespondență și la alegerile locale?
USR a lansat public un astfel de proiect, la începutul lunii iunie, însă nu a găsit la celelalte partide susținerea necesară. În plus, oricine își poate închipui cât de mare ar fi tentația de fraudare a votului prin corespondență, mai ales în mediul rural.
La polul opus României se află, de exemplu, Londra, ai cărei locuitori își pot vota consilierii și primarul trimițând buletinele în plic, prin poștă, dacă nu vor să se deplaseze la secția de votare.
Septimius Pârvu explică într-un interviu acordat pentru cititorii SpotMedia.ro de ce nu poate fi votul prin corespondență o soluție viabilă, cel puțin nu în acest an, care ar fi motivele pentru care ar fi bine să nu amânăm alegerile locale și cine ar putea lua o astfel de decizie.
Credeți că ar fi o soluție bună să permitem și votul prin corespondență, nu doar în secții, la alegerile locale, măcar anul acesta, ca măsură excepțională introdusă pe perioada pandemiei de Covid-19, dacă nu definitiv?
Cred că în momentul acesta este imposibil. Oricum, mă îndoiesc că Poșta Română ar avea capacitatea să gestioneze un număr așa de mare de buletine de vot. Iar problema este că, spre deosebire de alegerile prezidențiale sau parlamentare (unde avem o circumscripție unică și, practic, buletine unice, deci e mult mai ușor să gestionezi situația), la alegerile locale avem peste 3.200 de circumscripții (practic, fiecare localitate, fiecare sector este o circumscripție), ceea ce ar transforma totul într-un coșmar.
Din discuțiile pe care le-am avut cu diverse instituții în timpul campaniilor anterioare observate, cu Autoritatea Electorală Permanentă, cu Poșta, probabil că limita realistă de gestionare ar fi de circa 100.000 de plicuri, cam acolo s-ar opri capacitatea Poștei.
E mult mai complicat și pentru că avem mult mai multe buletine de vot pentru alegători. Chiar și la alegerile prezidențiale mi-a dat seama că au fost probleme legate de utilizarea materialelor din plicuri (destul de mulți alegători nu au înțeles bine cum să le folosească), vă dați seama cum ar fi la locale, unde ai mai multe timbre, ai mai multe plicuri, ai tot felul de materiale pe care trebuie să înțelegi bine cum să le folosești.
Apoi, avem experiența din Polonia, unde sunt circa 30 de milioane de alegători și s-a încercat introducerea votului prin corespondență pentru un grup foarte restrâns, dar nu s-a putut organiza, plus că Polonia a fost și foarte criticată de OSCE.
A existat un raport legat de alegerile din Polonia în care se recomanda ca o astfel de măsură să nu fie introdusă cu puțin timp înainte de alegeri, nu poți să schimbi sistemul de vot în mod semnificativ.
Noi am discutat cu AEP și am organizat o dezbatere la care a fost și Poșta, la care am recomandat să se facă ceva măcar pentru o parte dintre categoriile de alegători predispuși la îmbolnăvire sau cei care nu pot merge în secții (bolnavi, suspecți de Covid-19) . Din păcate, văd că până acum nu există nicio inițiativă în acest sens.
Dar, foarte realist vorbind, este imposibil să introduci votul prin corespondență în doar 2 luni.
Ce ne-a mai arătat experiența votului prin corespondență la alegerile prezidențiale?
Că legea poate fi mult îmbunătățită. Practica, la fel.
Mulți se tem și de ușurința cu care s-ar putea frauda în cazul în care introducem votul prin corespondență. La urma urmei, tu, ca alegător, nu știi dacă votul tău ajunge unde trebuie și nici dacă e numărat cum trebuie. Pe de altă parte ne amintim, de exemplu, că, în ciuda insistențelor, voturile date pentru Clotilde Armand la Primăria Sectorului 1 în 2016 nu s-au renumărat, deși rezultatul a fost aprig contestat.
E foarte greu să dovedești frauda, să ceri renumărarea. E aproape imposibil.
Votul online ar putea fi o altă soluție pentru alegerile din acest an?
Cred că și mai puțin decât cel prin corespondență, și oricum nu în acest moment. Eu cred că mai devreme de două cicluri electorale nu ar putea fi. Și nu la locale.
În afară de Estonia (care e un caz special) nu există nicio țară care să îl folosească la locale. Nici votul prin corespondență nu e atât de răspândit la locale, mai mult la prezidențiale.
Și, totuși, la Londra îți poți vota consilierii locali trimițând votul în plic, deși, poate, secția e organizată la capătul străzii pe care stai.
Da, dar ei au o tradiție deja.
Ce ar trebui să se întâmple ca să începem și noi să ne modernizăm sistemul electoral, adică să ajungem să avem și noi o astfel de ”tradiție”?
Nu poți să faci astfel de reforme în situații ca aceasta, e complicat în condițiile în care ai anumite restricții.
Iar alegerile locale sunt ceva mai complicate și, în general, nu se recomandă să începi cu alegerile cele mai complicate și să introduci măsuri noi fără să le pilotezi, fără să testezi, să vezi cum merge totul.
În opinia dvs, ar fi mai bine să amânăm alegerile locale din acest an, ar avea sens? Întreb asta pentru că peste câteva luni avem și alegerile parlamentare, care trebuie organizate cel târziu în martie, iar pe de altă parte nimeni și nimic nu garantează că pandemia trece până la anul.
De amânat putem să le amânăm cât vrem, căci pentru alegerile locale nu avem nimic în Constituție care să ne limiteze, spre deosebire de alegerile parlamentare, de exemplu, unde există niște limitări.
Părerea mea este că ar trebui să le organizăm. Sigur, mai sunt 2 luni, vedem ce se întâmplă. Dacă ajungem într-o situație foarte proastă, dacă se reintroduce starea de urgență, într-adevăr, va fi complicat să organizăm alegeri, mai ales că în starea de urgență anumite drepturi sunt limitate.
Dar eu cred că, la momentul acesta, dacă luăm măsuri, dacă secțiile de votare sunt organizate corect (și am văzut că în lege și în hotărârile Guvernului se specifică faptul că se vor împărți măști, că se vor dezinfecta secțiile etc), le putem ține. Sigur, teoria și practica sunt diferite...
Apoi, contează mult și disciplina oamenilor din secție, a alegătorilor. Dacă membrii comisiei nu cred în existența Covid-19 și nu impun o disciplină în secție, s-ar putea să se complice situația.
Despre desfășurarea scrutinului pe parcursul mai multor zile, ce părere aveți? La referendumul pentru familie s-a putut, acum, pentru alegerile locale, PSD nu mai vrea același lucru.
Noi am susținut acest lucru de mai mult timp, încă de prin aprilie am avut un raport la EFOR în care am vorbit despre ”mai multe zile”. Că sunt 2, că sunt 3... Probabil 2 e cea mai realistă variantă, din motive de bani și pentru că nu se vor găsi probabil suficient de mulți membri pentru secțiile de votare, fiindcă și asta e o chestiune foarte delicată în acest moment.
Dar noi am susținut această propunere, din păcate am văzut, că nu a trecut la vot acel proiect. S-ar mai fi aerisit un pic procesul. Singura problemă este legată de membrii Birourilor. Nu știu acum dacă partidele au suficient de mulți membri dispuși să participe.
Mai avem două luni, ar trebui să ne hotărâm. Am văzut că AEP s-a pronunțat mai degrabă împotrivă, dar eu cred că ar fi fost o soluție bună să le organizăm, totuși.
Dacă ar fi să fie, de cine ar depinde amânarea alegerilor locale?
De Parlament. Parlamentul a hotărât ca data alegerilor locale și, mai nou, și a celor parlamentare să se decidă prin lege organică, de către Parlament. Am văzut și contre politice, partide care ar susține amânarea alegerilor. De la PNL nu am văzut o decizie în acest sens, probabil merge înainte cu organizarea.
Lipsa consensului și aceste certuri nu ajută deloc la credibilitatea întregului proces. Cred că partidele ar fi trebuit să renunțe un pic la populisme și să discute foarte serios, pentru că nu mai vorbim despre sloganuri goale, chiar vorbim despre siguranța tuturor celor implicați (nu numai alegătorii, ci și cei care stau în secții, și observatorii pe care sper să îi avem și noi în număr cât mai mare).
Spuneți că amânarea depinde de Parlament.
Înainte, Guvernul decidea data alegerilor, și la locale, și la parlamentare, dar, din păcate, tot din motive populiste, s-a hotărât ca Parlamentul să ia decizia. Nu văd o justificare tehnică, pentru că în aceeași măsură putea să facă asta Guvernul (chiar mai flexibil decât Parlamentul prin lege), dar așa s-a hotărât, așa facem.
Oricum, ideal ar fi să nu se mai jongleze foarte mult cu aceste legi. Conform legii în vigoare, L135/2020, avem alegeri locale pe 27 septembrie. Doar că din aceste discuții politice se ridică întrebarea dacă nu cumva PSD, Pro România sau alte partide nu vor iniția o lege de amânare a alegerilor.
Ar fi un moment oportun ca președintele Iohannis să își exercite rolul constituțional de mediator și să cheme partidele la consultări, ca să impulsioneze procesul și luarea deciziei finale?
Sigur, și aceasta este o componentă a jocului democratic. Și poate ar ajuta un pic la clarificarea situației. Cel mai bine ar fi să avem o decizie foarte clară legată de această situație: Ce facem? Mergem sau nu mergem înainte?
Aceste discuții legate de amânare, purtate cu două luni înainte de scrutin, sunt foarte derutante pentru toată lumea, și pentru cei care organizează, și pentru votant.