Dacă în trecut progresele tehnologice au avut drept efect înlocuirea muncii de jos cu un număr mai mare de locuri de muncă mai bine plătite, când vorbim de impactul pe care inteligența artificială, considerată cea de-a patra revoluție industrială, îl va avea în societate lucrurile sunt diferite, scrie Larry Elliott, într-o analiză pentru The Guardian.
”Politicienii știu că, chiar și în cel mai bun caz, inteligența artificială va genera perturbări masive pe piața muncii, dar se amăgesc dacă cred că au la dispoziție ani pentru a veni cu un răspuns. Așa cum antreprenorul din domeniul tehnologiei Mihir Shukla a spus la Forumul Economic Mondial de la Davos care a avut loc recent: ‘Oamenii tot spun ca inteligența artificială vine, însă este deja aici’” și ”va remodela fundamental economiile”, scrie Elliott.
În timp ce lumea a fost preocupată de evenimente ca pandemia și războiul, machine learning și robotica au cunoscut o evoluție rapidă. Chiar dacă schimbarea nu se va întâmpla peste noapte, ca în cazul revoluțiilor industriale anterioare, ea va fi dureroasă pentru milioanele de angajați care vor fi afectați, insistă autorul. Dacă în trecut mașinăriile au înlocuit munca manuală, iar oamenii s-au axat pe joburile care necesită abilități cognitive, softuri ca ChatGPT ne arată că tehnologia se poate descurca acum decent și în domeniile creative.
ChatGPT este o mașinărie care poate scrie într-un mod inteligent, explică Elliott. Dacă îi ceri să creeze o versiune a discursului lui Abraham Lincoln de la Gettysburg în stilul lui Donald Trump, se va documenta online și va genera conținut original. În 60 de zile de la lansare, în noiembrie anul trecut, a ajuns la 100 de milioane de utilizatori – Facebook a avut nevoie de doi ani pentru a atinge acest prag.
Numărul brevetelor în industria inteligenței artificiale au crescut de 30 de ori între 2015 și 2021, roboții devin tot mai ieftini și mai sofisticați, așa ca ne putem aștepta să apară în continuare produse similare, mai spune autorul.
”Nesupravegheați, proprietarii noilor mașinării vor câștiga sume imense de pe urma invențiilor lor. Capitalul va cunoaște o creștere a veniturilor în detrimentul forței de muncă. Unele sectoare ale economiei își vor reduce personalul, dar vor exista creșteri în altele. Diferența acum este că joburile cele mai afectate vor fi cele ale gulerelor albe, ale clasei mijlocii, în timp ce locurile de muncă care vor fi create ar putea fi unele prost plătite, fără perspective”, scrie Elliott. Zilele procesării cererilor de credite ipotecare de către oameni sunt deja numărate.
Ce trebuie să facă guvernele
În opinia autorului, pentru a gestiona aceste provocări, guvernele trebuie să investească mai mult în educație și în instruire, pentru ca oamenii să dobândească acele competențe necesare pentru a avea un trai decent. Venitul de bază universal, susținut de mulți antreprenori din Silicon Valley, ar putea fi o altă idee de luat în considerare, un mod de a împărți câștigurile generate de noua tehnologie.
”Insă indiferent ce fac, politicienii trebuie să acționeze cu atenție, dar și cu repeziciune. Economistul Joseph Schumpeter a popularizat o expresie pentru a descrie modul în care capitalismul se reinventează. A numit acest fenomen distrugere creativă și exact un astfel de proces se află acum în fază incipientă”, încheie Elliott.
C.S.