Fostul premier Marcel Ciolacu a ieşit din amorţire ca să lanseze un atac dur referitor la măsurile fiscale anunțate de Guvernul Bolojan, despre care susţine că reprezintă o formă de „austeritate oarbă” bazată pe o frică nejustificată de intrarea României în categoria de țări cu rating „junk”.
Într-o postare pe Facebook, Ciolacu s-a întrebat retoric „Cine profită, de fapt, de panica indusă populației și firmelor românești?”, arătând că astfel de măsuri împovărează disproporționat cetățenii cu venituri mici și medii.
El susţine că a plătit "prețul politic pentru greșelile" sale și că a făcut un pas în spate pentru a permite apariția unor lideri noi, "încărcați cu energie și credibilitate", capabili să continue dezvoltarea țării. Cu toate acestea, el ţine să precizeze că acuzațiile de dezastru economic la adresa guvernării sale sunt exagerate și nedrepte, amintind că "execuțiile bugetare sunt publice și oricine poate verifica foarte simplu cum au fost cheltuiți banii publici".
Despre reforma fiscală, Ciolacu adaugă că aceasta "este parte a angajamentelor luate de fosta guvernare de dreapta prin PNRR" și că, indiferent de deficitul bugetar, "această reformă trebuia făcută. Nu există loc de întors."
El susţine că, pe durata mandatului său, ar fi negociat cu Comisia Europeană astfel încât măsurile să fie cât mai puțin abrupte și să nu ducă la recesiune, iar deciziile privind impozitarea au fost întotdeauna la latitudinea României.
Ciolacu insistă cu impozitul progresiv
Ciolacu revine la ideea sa mai veche cum că sistemul de impozitare progresiv este cea mai corectă variantă fiscală și critică actualele măsuri care cresc TVA și impun CASS pe pensii, spunând că aruncă "toată povara consolidării pe cei cu venituri mici și medii (o scădere, în fapt, a puterii de cumpărare cu 20-25%!) doar pentru că, ideologic, refuzi o măsură cu același impact – precum impozitul progresiv", care în opinia sa "este o mare greșeală."
El afirmă că nu este singur în această opinie, ci că și "BNR, FMI, Banca Mondială, Comisia Europeană și experții OECD" susțin impozitul progresiv.
Doar că chiar azi ministrul de Finanţe, Alexandru Nazare, a explicat că nu se poate adopta impozitul progresiv, din motive atât tehnice, cât și de predictibilitate fiscală:
"Tehnic vorbind, impozitarea progresivă nu o puteam aplica. Necesită un an - un an şi jumătate de pregătire pentru ANAF. Nici să vrem şi nu puteam să o aplicăm. Dar eu nu sunt de acord cu ea și vreau să păstrăm cota unică."
Fostul premier dezminte ideea unui colaps economic în România.
„NU, România nu este în niciun colaps economic. Doar unii ar vrea să credeți asta, pentru a-și putea justifica mai ușor faptul că au intrat cu drujba în economie și în veniturile populației. Vă invit să vă gândiți cum poate arăta un dezastru cu autostrăzi în construcție, cu salarii și pensii mai mari, cu șantiere peste tot și cu 180 de mii de locuri de muncă noi?!"
El aduce o serie de argumente bazate pe cifre, arătând că PIB-ul a crescut cu 46% în trei ani, salariile și pensiile au crescut semnificativ, iar investițiile publice s-au dublat, ceea ce a permis începerea unor mari proiecte de infrastructură amânate decenii întregi.
Ciolacu detaliază că deficitul bugetar înregistrat în perioada sa de guvernare, deși mare, a fost unul "structurat", astfel încât 80% din acesta a fost alocat pentru investiții în infrastructură, educație și sănătate, iar banii băgați în economie se vor întoarce în următorii 3-5 ani.
El mai bifează ca fiind ale sale și alte realizări, cum ar fi reducerea inflației de la 10,3% la 4,9% și creșterea rezervelor valutare ale BNR la un maxim istoric.
"Austeritatea oarbă NU reduce deficitul"
Pe de altă parte, Ciolacu avertizează că "austeritatea oarbă NU reduce deficitul – îl adâncește. Scade consumul. Se taie investiții. Economia se contractă."
El avertizează că o astfel de politică economică va duce la o criză structurală serioasă, transformând o problemă bugetară rezolvabilă într-o criză economică.
În loc să sprijine această direcție, fostul premier pledează pentru o ajustare fiscală responsabilă și treptată, în care guvernanţii să "nu dea cu barda cuprinși de false impulsuri mesianice și impresii de eroi economici," ci să reducă risipa fără a strivi economia.
În final, Ciolacu pune întrebări critice legate de dispariția măsurilor de impozitare a câștigurilor de pe bursă și din criptomonede, precum și a taxelor pe profiturile excesive ale multinaționalelor, întrebând retoric: "Oare pentru că îi deranjau tocmai pe cei mai bogați?! Dar companiile profitabile de stat de ce trebuie vândute la bucată?!"
Moştenirea lui Ciolacu
Amintim că, în mandatul lui Marcel Ciolacu, între septembrie 2023 și octombrie 2024, Guvernul a cheltuit 65 de miliarde de lei doar din Fondul de rezervă bugetară – o sumă record, reprezentând 11% din bugetul pe 2024 și mai mult decât au cheltuit toate guvernele din ultimii 15 ani din aceeași sursă.
Tot în mandatul Ciolacu au crescut pensiile, bursele şi salariile bugetarilor la un nivel nesustenabil. Iar din cauza acestui dezmăţ bugetar s-a ajuns la un deficit de 9,3% din PIB, cel mai mare din UE, comparabil cu cel din perioada pandemiei (9,4%).
Premierul Ilie Bolojan a anunțat un amplu pachet de măsuri fiscale care va intra în vigoare de la 1 august, vizând reducerea deficitului bugetar.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a explicat că pachetul fiscal este esențial pentru a corecta dezechilibrele bugetare majore și pentru a evita sancțiuni din partea Comisiei Europene.
Creșterea deficitului și explozia cheltuielilor publice au impus acțiuni rapide pentru evitarea unor riscuri majore: suspendarea fondurilor europene, pierderea ratingului de țară și blocarea împrumuturilor din PNRR.
Un al doilea val de reforme va fi gata mai spre finalul lunii iulie, vizând pensiile speciale, companiile de stat, instituțiile autofinanțate și reforma administrației locale.