Ziua 908 Al treilea pod distrus în Kursk. Rușii se omoară între ei. Stare de urgență într-un oraș din Rusia după un atac cu drone. Cum acționează forțele speciale ale Kievului (Video)

În ziua 908 de război, armata ucraineană a distrus un al treilea pod peste râul Seim în districtul Gluşkovo din partea de vest a provinciei ruse Kursk. Cel de-al treilea pod lovit duminică era ultimul pe care armata rusă îl mai putea folosi pentru a-şi aproviziona trupele pe acel sector.

Imagini din satelit arată că rușii au construit un pod temporar, probabil unul de pontoane, la est de localitatea Glușkovo. Conform estimărilor, rușii au în această regiune în jur de 5.000 de militari care sunt în pericol de a fi izolați.

Preşedintele Volodimir Zelenski a anunțat că incursiunea în regiunea Kursk are ca obiectiv crearea unei "zone tampon", pentru a preveni atacurile peste graniță ale forţelor ruse.

Potrivit comandantului Forţelor Aeriene Ucrainene, aviaţia continuă să priveze inamicul de capacităţile logistice cu lovituri de precizie, ceea ce afectează în mod semnificativ cursul operaţiunilor de luptă în Kursk.

În unele zile ale incursiunii, Ucraina a capturat peste 150 de prizonieri ruși.

Rusia pare să fi redirecționat câteva mii de soldaţi de la luptele din Ucraina ocupată pentru a soluţiona pierderea teritorială din Kursk. Locuitorii care au fugit din zonă din cauza luptelor au fost avertizaţi să nu se întoarcă, însă mulți încearcă să revină acasă, îngreunând operațiunile forțelor ruse.

În Ucraina, atacurile aeriene ale Rusiei din timpul nopții nu au avut niciun rezultat: toate cele 11 drone au fost doborâte. În schimb, trupele ruse avansează în Pokrovsk, iar Kievul a confirmat luni evacuarea a mii de familii din zonă.

Dacă nu-i omoară ucrainenii, militarii ruși se împușcă între ei. Soldații din două unități ale armatei ruse au tras unii în alții după o noapte de beție. Schimbul de focuri s-a soldat cu un mort și mai mulți răniți, iar superiorii i-au sancționat pe cei implicați legându-i de copaci.

Trecem în Rusia, unde autorităţile au declarat stare de urgenţă în oraşul Proletarsk, în sud-vestul țării, unde un atac cu drone ucrainean a provocat un incendiu la un depozit de carburant şi a făcut cel puţin 18 răniţi în rândul pompierilor. Eforturile de stingere a incendiului au continuat luni, în condiții dificile.

O fundație înființată de George Clooney a fost declarată indezirabilă în Rusia, fiind acuzată că a desfășurat acțiuni menite să discrediteze Moscova. Iar o instanță a respins apelul unui militar american care a fost condamnat în iunie la aproape patru ani de detenție.

Germania, al doilea contribuitor după SUA, intenţionează să reducă la jumătate cheltuielile militare în favoarea Kievului în 2025. Guvernul lui Olaf Scholz, care se află în căutarea unor economii bugetare, nu prevede ajutoare suplimentare faţă de cele patru miliarde înscrise în proiectul bugetului din 2025.

Prim-ministrul chinez Li Qiang va vizita Rusia şi Belarus săptămâna aceasta. Și Kievul va primi un oaspete important: premierul indian Narendra Modi va face prima sa deplasare în Ucraina după începutul conflictului cu Rusia şi la aproximativ o lună după ce s-a întâlnit cu preşedintele Vladimir Putin la Moscova.

• Ziua 907: Încă un pod distrus la Kursk. Rusia răspunde cu atacuri la Kiev. Câștigurile politice ale Kievului, uriașe. Putin a ajuns în Azerbaidjan

Evoluții în Kursk

• Al treilea pod distrus - Armata ucraineană a lovit şi avariat un al treilea pod peste râul Seim în districtul Gluşkovo din partea de vest a provinciei ruse Kursk, informează Reuters. "Pe 18 august, în urma unui bombardament ţintit cu rachete şi artilerie asupra clădirilor rezidenţiale şi infrastructurii civile în satul Karij (…), un al treilea pod peste râul Seim a fost avariat", a declarat un reprezentant al Comitetului rus de Investigaţii. Alte două poduri peste acelaşi râu au fost anterior avariate de armata ucraineană, care ar fi folosit în acest scop rachete americane HIMARS, potrivit oficialilor ruşi. Cel de-al treilea pod lovit duminică era ultimul pe care armata rusă îl mai putea folosi pentru a-şi aproviziona trupele pe acel sector. Potrivit lui Iuri Podoliaka, un influent blogger militar pro-rus născut în Ucraina, armata ucraineană ar putea încerca în zilele următoare să preia controlul unui pod strategic peste râul Psiol.

• 5.000 de militari ruși, în pericol - Imagini din satelit analizate de Digi24.ro arată că rușii au construit un pod temporar - cel mai probabil unul de pontoane - la est de localitatea Glușkovo, din vestul regiunii Kursk, unde ucrainenii au distrus trei poduri rutiere peste râul Seim, cu scopul de a tăia aprovizionarea trupelor ruse din regiune și a-i izola pe militarii ruși. Imaginile difuzate de un satelit Sentinel, din cadrul programului Copernicus al Agenției Spațiale Europene, arată că în ultimele zile rușii au reușit să improvizeze o rută de aprovizionare peste râul Seim. Dintr-o imagine, datată 18 august, ora 23:59, se poate observa un punct de trecere vizibil, improvizat în estul localității Glușkovo, regiunea Kursk. Cu o lună înainte, în același loc nu era vizibilă nicio cale de acces la estul localității Glușkovo. Rușii au în această regiune până la trei batalioane de grăniceri, conform locotenent-colonelului în rezervă al armatei poloneze, Maciej Korowaj. "În total, sectorul este apărat de 4.500 - 5.200 de soldați ruși", a precizat acesta.

• Kievul vrea "zonă tampon" - Incursiunea militară a Ucrainei în Kursk vizează crearea unei „zone tampon” pentru a preveni atacurile transfrontaliere ale forţelor Moscovei, a declarat preşedintele Volodimir Zelenski, după ce trupele sale au aruncat în aer al doilea pod în regiunea de frontieră. Pentru prima dată, Zelenski a vorbit despre ambiţiile strategice ale operaţiunii: "Acum, sarcina noastră principală în cadrul operaţiunilor defensive globale este: să distrugem cât mai mult potenţial de război rusesc posibil şi să desfăşurăm acţiuni contraofensive maxime. Acestea includ crearea unei zone tampon pe teritoriul agresorului. Tot ceea ce provoacă pierderi armatei ruse, statului rus, complexului lor militar-industrial şi economiei lor contribuie la prevenirea extinderii războiului şi ne apropie de un sfârşit just al acestei agresiuni".

• Ucraina continuă să provoace pierderi - Prezența Ucrainei în Kursk este din ce în ce mai puternică, trupele consolidându-şi poziţiile, a declarat Zelenski. Kievul susţine că are sub control 1.000 kmp de teritoriu rusesc şi atât Rusia, cât şi Ucraina au îndemnat locuitorii să evacueze zonele în care au loc lupte grele. "Aviaţia Forţelor Aeriene continuă să priveze inamicul de capacităţile logistice cu lovituri aeriene de precizie, ceea ce afectează în mod semnificativ cursul operaţiunilor de luptă", a declarat comandantul Forţelor Aeriene Ucrainene, Mîkola Oleșciuk. Duminică, forţele armate ucrainene au publicat un clip cu ceea ce au declarat a fi sisteme de aruncătoare de flăcări Sivalka angajate în operaţiuni de luptă activă în direcţia Kursk.

• Peste 150 de ruși pe zi sunt luați prizonieri - Ucraina a capturat zilnic peste 150 de prizonieri ruși, în unele zile ale incursiunii în Kursk. Oleksii Drozdenko, șeful administrației militare din orașul ucrainean Sumî, a spus pentru The Guardian că atacul a decurs peste așteptări și că doar 15 soldați ucraineni răniți au avut nevoie de îngrijiri medicale în prima zi. În schimb, forțele Kievului au luat mulți prizonieri. "Uneori, sunt peste 100 sau 150 de prizonieri de război pe zi", a spus oficialul, adăugând că cea mai mare parte a trupelor care apără frontiera în Rusia e alcătuită din tineri mobilizați. "Nu vor să se lupte cu noi", a explicat Drozdenko.

• Civilii încurcă armata rusă - Rusia pare să fi redirecţionat câteva mii de soldaţi de la luptele de pe linia frontului din Ucraina ocupată pentru a soluţiona pierderea teritorială din Kursk. Iar locuitorii care au fugit din zonă din cauza luptelor au fost avertizaţi să nu se întoarcă. "Situaţia operaţională pe teritoriul districtului nostru rămâne complicată. Unii cetăţeni nu renunţă la încercările lor de a se întoarce acasă, împiedicând astfel activitatea armatei noastre. Întoarcerea în zonă până în prezent este imposibilă pentru rezidenţii locali şi uneori duce la tragedii teribile", a declarat şeful districtului Korenevski din Kursk, Marina Degtiareva. Autorităţile îi vor anunţa pe locuitori când este sigur să se întoarcă, a adăugat ea.

• VIDEO: Cum acționează forțele speciale ale Kievului - Kievul a difuzat o înregistrare video a luptelor din Kursk la care au luat parte. "Ambuscade, asalturi, direcționarea artileriei și capturare de prizonieri - aceasta este munca zilnică a membrilor Forțelor de Operațiuni Speciale pe teritoriul inamic", se arată în înregistrare. Potrivit forțelor ucrainene, trupele inamice încearcă să se refugieze în zonele industriale, în poziții fortificate și în locuințele civile.

• Kremlinul nu negociază după "aventura" din Kursk - Rusia ”nu va sta de vorbă” cu Ucraina după ofensiva de o amploare fără precedent lansată de Kiev în urmă cu aproape două săptămâni în regiunea rusă de frontieră Kursk, anunţă luni Kremlinul. ”În acest stadiu, având în vedere această aventură, nu stăm de vorbă. Pentru moment, ar fi complet nepotrivit să începem un proces de negociere”, a declarat publicaţiei ruse Shot un consilier diplomatic al lui Vladimir Putin, Iuri Uşakov. Mihailo Podolisk, un consilier al lui Volodimir Zelenski, a anunţat vineri că unul dintre obiectivele ofensivei ruse în Kursk este să oblige Moscova la negocieri ”echitabile”. El a reiterat că Kievul nu intenţionează să ”ocupe” o parte a teritoriului rus şi a notat că în cazul unor ”potenţiale” negocieri, este necesar să se găsească un mijloc de a face Rusia să se aşeze ”de cealaltă parte a mesei”.

Situația pe front

• Apărarea aeriană, la înălțime - Toate cele 11 drone Shahed lansate de Rusia în cursul nopții au fost doborâte, au anunțat Forțele Aeriene ale Ucrainei. Rusia a lansat drone din regiunea Kursk și din Primorsko-Akhtarsk, din regiunea Krasnodar Krai. Țintele au fost doborâte în regiunile Nikolaiev, Cerkasî, Vinița, Kiev, Dnipropetrovsk, Harkov, Sumî și Donețk.

• Evacuări din Pokrovsk - Ucraina a confirmat luni evacuarea a mii de familii cu copii din Pokrovsk şi din zonă. ”Decizia evacuării este necesară şi inevitabilă”, a anunţat pe reţele de socializare guvernatorul regiunii Doneţk, Vadim Filaşkin. Peste 53.000 de persoane - inclusiv aproape 4.000 de copii - trăiesc în această zonă situată în apropiere de linia frontului de est în Ucraina, a precizat pe Telegram guvernatorul. Pokrovskul se află la intersecţia unui drum important care aprovizionează principalele garnizoane ucrainene de pe frontul de est, de mult timp ţinta armatei ruse. Duminică, Ministerul rus al Apărării a anunţat că a cucerit localitatea Svîrîdonivka, situată la aproximativ 15 kilometri de Pokrovsk. În alt sector al regiunii, Moscova a revendicat luni cucerirea localităţii Zalizne, situată în apropiere de Toreţk, altă ţintă a armatei Kremlinului. Trupele ruse au atacat de 45 de ori pe frontul din Pokrovsk în ultimele 24 de ore, avansând în apropierea localităților Vozdvîzhenka și Novohrodivka. În total, 145 de lupte s-au dat în acest interval, cele mai intense lupte concentrându-se în 11 sectoare ale frontului din Pokrovsk, a transmis luni Statul Major al armatei ucrainene.

• Soldații ruși se împușcă între ei - Militarii ruși din două unități au tras unii în alții după o noapte de beție. Schimbul de focuri s-a soldat cu un mort și mai mulți răniți, iar superiorii i-au sancționat pe cei implicați legându-i de copaci, după cum reiese dintr-o înregistrare video postată pe X de Anton Gherașcenko, fost consilier al ministrului de Interne din Ucraina.

Ce se mai întâmplă în Rusia

• Stare de urgenţă după un atac cu drone - Autorităţile locale ruse au declarat stare de urgenţă în oraşul Proletarsk, în sud-vestul Rusiei, unde un atac cu drone ucrainean a provocat duminică un incendiu la un depozit de carburant şi a făcut cel puţin 18 răniţi în rândul pompierilor. Eforturile de stingere a incendiului au continuat luni, în condiţii foarte dificile, din cauza temperaturilor ridicate, a anunţat administraţia districtului Proletarsk. Starea de urgenţă a fost instituită la miezul nopţii. 18 pompieri au avut nevoie de îngrijiri medicale şi patru dintre ei au fost internaţi pentru arsuri. O sursă din cadrul serviciului ucrainean de informaţii militare (GUR) a confirmat pentru AFP că depozitul de combustibil şi de produse petroliere Kavkaz, situat în Proletarsk, a fost atacat cu drone, adăugând că instalaţia alimenta "complexul militar-industrial" rus.

• Fundația lui Clooney, indezirabilă în Rusia - The Clooney Foundation for Justice (CFJ), organizație înființată de actorul american George Clooney, a fost declarată "indezirabilă", a anunțat luni procurorul general al Rusiei. Potrivit acestuia, "fundația a desfășurat acțiuni menite să discrediteze Rusia la o scenă hollywoodiană", relatează Kyiv Independent. "Aceasta sprijină activ pseudo-patrioți care au părăsit țara, membri ai asociațiilor extremiste interzise și organizații teroriste", a adăugat procurorul, fără a prezenta dovezi în acest sens. CFJ s-a alăturat în iulie altor ONG-uri în depunerea unei "plângeri de referință" la Comitetul pentru Drepturile Omului al ONU, după un atac rusesc cu rachetă în regiunea ucraineană Vinița, în 2022, care a ucis 29 de persoane și a rănit alte sute.

• Apelul unui deținut american, respins - O instanţă din Rusia a respins apelul unui militar american care a fost condamnat în iunie la aproape patru ani de detenție, după ce a fost găsit vinovat de furtul a 113 dolari de la iubita sa şi de ameninţări cu moartea la adresa acesteia, relatează Reuters. Sergentul american Gordon Black (34 de ani) a pledat nevinovat la acuzaţia că a ameninţat-o cu moartea pe Alexandra Vaşciuk, dar a recunoscut că este parţial vinovat de luarea banilor, deşi a făcut-o din necesitate. Un complet de judecători de la Tribunalul Primorski Krai a analizat apelul lui Black la verdict, dar l-a lăsat neschimbat,.

Alte informații relevante

• Berlinul "îngheaţă" ajutorul militar pentru Ucraina - Germania, al doilea contribuitor după SUA, intenţionează să reducă la jumătate cheltuielile militare în favoarea Kievului în 2025, mizând pe bani generaţi de blocarea averilor ruseşti pentru a continua să susţină Ucraina. Guvernul lui Olaf Scholz, care se află în căutarea unor economii bugetare, nu prevede ajutoare suplimentare faţă de cele patru miliarde înscrise în proiectul bugetului din 2025, în vederea ajutării militare a Kievului, a declarat o sursă AFP. Nici în acest an Berlinul nu va aloca vreo anvelopă suplimentară Kievului, în afara finanţării aprobate, în valoare de opt miliarde de euro. "În prezent, nicio nouă comandă nu este lansată pentru Ucraina, pentru că acestea nu mai sunt finanţate", a declarat Andreas Schwarz, un membru al Comisiei Bugetului, un specialist în probleme de apărare, pentru Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung (FAS). Ministerul ucrainean de externe a transmis că aceste informaţii sunt incorecte şi manipulatoare.

• Germania a trimis un sistem IRIS-T - Ministerul apărării din Ucraina a transmis, luni, că Germania a trimis un nou pachet militar armatei ucrainene, relatează Monitorul Apărării. Pachetul german include: un sistem antiaerian IRIS-T, 14.000 de lovituri de artilerie de 155 de mm, 10 nave autonome de suprafaţă, 26 de drone de recunoaştere, 6 excavatoare, 1 vehicul Bergepanzer 2, 55.000 de kituri de prim ajutor, 70 de arme de asalt MK 556, 10 arme HLR 338 şi 50 de arme CR 308.

• Moscova vrea vinovatul pentru Nord Stream - Rusia s-a plâns Germaniei în legătură cu ancheta sa privind exploziile din 2022 ale conductelor Nord Stream, a relatat luni agenţia de presă RIA, după ce un suspect-cheie a scăpat de arestare în Polonia. Presa germană a relatat săptămâna trecută că procurorii au identificat un instructor de scufundări ucrainean ca suspect-cheie în sabotarea Nord Stream şi au emis un mandat de arestare pe numele său. Polonia a primit mandatul german, dar suspectul a părăsit ţara, deoarece Germania nu a reuşit să includă numele său într-o bază de date cu persoane căutate. Moscova este de părere că ancheta germană va fi închisă fără identificarea celor responsabili.

• Premierul chinez va vizita Rusia și Belarus - Prim-ministrul chinez Li Qiang va vizita Rusia şi Belarus săptămâna aceasta, a transmis luni MAE de la Beijing. În timpul vizitei, care va avea loc de marţi până vineri, Li Qiang va participa la "cea de-a 29-a întâlnire între şefii de guvern chinez şi rus", a precizat ministerul într-un comunicat.

• Premierul indian vine la Kiev - Prim-ministrul indian Narendra Modi va vizita Ucraina, a anunţat luni MAE indian. Va fi prima sa deplasare la Kiev după începutul conflictului cu Rusia şi la aproximativ o lună după ce s-a întâlnit cu preşedintele Vladimir Putin, la Moscova. Conform AFP, premierul Modi urmează să viziteze şi Polonia cu ocazia acestei deplasări în Europa.

• Budapesta acuză o campanie de "minciuni" - Includerea cetăţenilor ruşi şi belaruşi în programul Ungariei “Card Naţional” nu prezintă niciun risc de securitate din punctul de vedere al Spaţiului Schengen, deoarece aceştia trebuie, şi în continuare, să treacă prin verificări complete pentru a intra şi a staționa în Ungaria, consideră ministrul ungar de Externe, Péter Szijjártó. “Constatăm cu regret: colegii noştri nord-europeni şi baltici îşi continuă campania de minciuni împotriva Ungariei”, a precizat pe Facebook şeful diplomaţiei ungare. În iulie, Ungaria a extins programul său de imigraţie "Card Naţional" pentru a include, printre alţii, ruşii şi belaruşii. Titularul unui astfel de card are dreptul să lucreze în Ungaria fără autorizaţie de securitate şi îşi poate aduce familia în ţară.