Ziua 844 de război a fost marcată de finalul summitului pentru pace din Elveția, la care au participat oficiali de rang înalt din peste 90 de țări ale lumii.
La finalul discuțiilor a fost semnată o declarație comună în care s-a subliniat că în orice negocieri de pace vor avea loc pentru încheierea războiului dintre Rusia și Ucraina, fundamentul discuțiilor și al acordului ce va fi încheiat trebuie să fie integritatea teritorială a Ucrainei.
Alte aspecte esențiale ale negocierilor trebuie să fie siguranța nucleară, securitatea alimentară și schimbul de prizonieri. Iar la orice discuție despre acordul care va sta la baza păcii trebuie să participe toate părțile implicate.
Doar 80 de țări din 93 au semnat declarația finală. Printre cele care nu au semnat se află șase state din grupul G20 al principalelor economii ale lumii - Brazilia, Mexic, Arabia Saudită, Africa de Sud, India şi Indonezia, dar și Armenia, Bahrein, Thailanda, Libia, Emiratele Arabe Unite, Columbia şi Vaticanul.
Într-o declarație de presă, la finalul celor doua zile de summit, Volodimir Zelenski a declarat că sprijinul liderilor occidentali și al altor lideri demonstrează că statul de drept internațional poate fi restabilit: „Vom dovedi tuturor celor din lume că Carta ONU poate fi restabilită în deplină eficiență".
El a mai spus că participanţii la summit au convenit să continue lucrul în grupuri speciale şi că, după ce „planurile de acţiune pentru pace" vor fi gata, va putea fi organizat un al doilea summit.La conferinţa de pace pentru Ucraina, organizată la cererea Kievului, Rusia nu a fost invitată, iar China nu a vrut să participe.
Iată cele mai importante aspecte de la finalul summitului pentru pace din Elveția:
- Ce s-a agreat
La finalul summitului de pace pentru Ucraina, organizat în weekend în staţiunea Buergenstock din Elveția, 80 de țări au semnat o declarație finală în care au cerut ca „integritatea teritorială" a Ucrainei să fie fundamentul oricărui acord de pace pentru a pune capăt războiului cu Rusia, informează AFP.
Carta ONU și „respectul pentru integritatea teritorială și suveranitate pot servi și vor servi drept bază pentru realizarea unei păci cuprinzătoare, corecte și durabile în Ucraina. Credem că obținerea păcii necesită implicarea tuturor părților și dialogul dintre ele", se spune în declarație.
De asemenea, în declarație de face apel la „implicarea tuturor părţilor" din conflict în demersurile de încetare a ostilităţilor și sunt menționate ca subiecte esențiale ale negocierilor siguranța nucleară, securitatea alimentară și schimbul de prizonieri, potrivit RFE.
„Considerăm că pentru a ajunge la pace este nevoie de participarea tuturor părţilor şi dialog între toate părţile. Am decis de aceea să luăm măsuri concrete, pe viitor, în domeniile menţionate mai sus, cu un angajament sporit al reprezentanţilor tuturor părţilor", se menționează în document.
Se mai subliniază că „securitatea alimentară nu trebuie în niciun caz militarizată", în contextul în care invazia Ucrainei, unul din principalii exportatori de cereale din lume, a avut repercusiuni dramatice asupra aprovizionării, la fel şi oprirea exporturilor de îngrăşăminte ruse.
În fine, comunicatul cere eliberarea tuturor prizonierilor de război, precum şi a „copiilor ucraineni deportaţi ilegal".
- Declarația finală, semnată doar de 80 de state
Declarația finală a fost semnată însă doar de 80 din cele 93 de state participante la summit, potrivit unei liste publicate de gazdele elvețiene, citată de dpa.
Între țările care nu au semnat declarația se află șase state din grupul G20 al principalelor economii ale lumii - Brazilia, Mexic, Arabia Saudită, Africa de Sud, India şi Indonezia, dar și Armenia, Bahrein, Thailanda, Libia, Emiratele Arabe Unite, Columbia şi Vaticanul.
Cancelarul austriac Karl Nehamer, citat de dpa, a spus că era de așteptat ca declarația finală să nu fie semnată de toți participanții, mai mult din cauza formulării și nu a lipsei de susținere. „De aceea nu sunt prea preocupat dacă nu semnează toată lumea acum", a spus cancelarul austriac.
La summitul de pace pentru Ucraina, organizată la cererea Kievului, Rusia nu a fost invitată, iar China nu a vrut să participe.
- Poziția Kievului se regăsește în documentul final
Potrivit ministrului ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, citat de Reuters, comunicatul final al summitului a luat în considerare poziţia Kievului. Kuleba a apreciat că textul propus „este echilibrat" şi au fost luate în considerare toate cele patru „poziţii de principiu" ale Ucrainei.
De asemenea, el a lăsat să se înţeleagă că la un eventual summit viitor pe aceeaşi temă ar putea participa şi Rusia.
„Desigur (…) înţelegem perfect că va veni un moment când va trebui să discutăm cu Rusia. (…) Dar poziţia noastră este foarte clară: nu vom permite Rusiei să vorbească cu limbajul ultimatumurilor, aşa cum vorbeşte în prezent".
Șeful diplomaţiei ucrainene a făcut aluzie la propunerea făcută vineri de preşedintele rus Vladimir Putin, ca Ucraina să cedeze Rusiei patru regiuni aflate în prezent sub ocupaţia forţelor Moscovei şi să renunţe la obiectivul de a adera la NATO.
Kuleba a mai spus că la summit nu s-au discutat planuri de pace alternative.
- Declarații la finalul summitului
Lideri mondiali, inclusiv vicepreşedintele SUA Kamala Harris, președintele CE, Ursula von der Leyen, președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz şi premierul canadian Justin Trudeau, s-au aflat la summitul din Elveția.
Mulţi lideri occidentali au condamnat ferm invazia rusă, invocând Carta ONU în apărarea integrităţii teritoriale ucrainene şi respingând cererile preşedintelui rus Vladimir Putin pentru anumite părţi ale Ucrainei ca o condiţie pentru pace.
Într-o declarație de presă la finalul celor doua zile de summit, Volodimir Zelenski a spus că sprijinul liderilor occidentali și al altor lideri demonstrează că statul de drept internațional poate fi restabilit.
„Sper că vom putea obține rezultate cât mai curând posibil", a declarat Zelenski: „Vom dovedi tuturor celor din lume că Carta ONU poate fi restabilită în deplină eficiență".
Volodimir Zelenski a mai spus că participanţii la summit au convenit să continue lucrul în grupuri speciale şi că, după ce „planurile de acţiune pentru pace" vor fi gata, va putea fi organizat un al doilea summit.
La rândul său, președinta CE, Ursula von der Leyen, a spus în conferința de final că summitul din Elveţia a adus pacea mai aproape de Ucraina, dar nu se va ajunge la pacea reală doar cu un pas, iar drumul până la ea va necesita răbdare şi determinare, relatează Reuters.
„Nu a fost o negociere de pace pentru că Putin nu este serios în privinţa opririi războiului, ci insistă asupra capitulării, cedării de teritoriu de către Ucraina, chiar dacă nu este vorba de teritoriu ocupat în prezent", a adăugat ea.
- Cum s-a poziționat România
România a susţinut de la început formula de pace a preşedintelui Volodimir Zelenski, iar „aşa-zisa formulă de pace" a Rusiei este necredibilă, a declarat duminică, pentru AGERPRES, ministrul Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu, reprezentanta României la summitul din Elveția.
„Au fost discutate trei teme prioritare de pe agenda Ucrainei, în cadrul formulei de pace prezentate de preşedintele Zelenski, şi anume securitatea nucleară, securitatea alimentară şi aspectele umanitare. Practic, au fost discutate în detaliu principiile care să stea la baza unei viitoare păci. Evident, este un proces de durată, dar faptul că au fost foarte mulţi participanţi de pe toate continentele arată interesul ţărilor de a găsi soluţii şi faptul că ordinea internaţională bazată pe reguli rămâne un fundament important al relaţiilor internaţionale", a precizat Luminiţa Odobescu.
Ministrul român a prezentat, la summitul din Elveţia, eforturile şi investiţiile făcute de ţara noastră pentru tranzitul cerealelor din Ucraina. Ea a mai spus că România susţine formula de pace a preşedintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, poziţia ţării noastre fiind întotdeauna că pacea în Ucraina trebuie să se bazeze pe Carta ONU şi principiile dreptului internaţional.
- Un efort diplomatic al președintelui Zelenski
Prin organizarea summit-ului, Zelenski a încercat să adune un număr mai mare de țări în spatele cauzei Ucrainei, în special cele din așa-numitul Sud Global, și să mențină atenția lumii asupra invaziei brutale a Rusiei. Acest lucru a devenit mai urgent pe fondul unei oarecare oboseli globale față de cele 28 de luni de război, a luptelor din Orientul Mijlociu și a îngrijorării crescânde față de agresiunea chineză față de Taiwan.
Summit-ul din 15-16 iunie a fost punctul culminant al eforturilor depuse de Zelenski în ultimele 19 luni pentru a implica liderii globali în a ajuta la încheierea celui mai mare război din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace.
Elveția a fost de acord să găzduiască summit-ul în speranța că acesta va deschide calea pentru un viitor proces de pace care să includă Rusia. Zelenski nu a dorit ca Rusia să participe în această etapă.
Kremlinul a comunicat duminică, prin purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov, că Rusia nu exclude negocierile cu Ucraina, însă va fi nevoie de garanţii pentru a asigura credibilitatea oricăror tratative.