Ziua 841 Rusia se bombardează din greșeală. Acorduri de securitate pe 10 ani cu SUA și Japonia. România cere limitarea circulației diplomaților ruși în Schengen

În ziua 841 de război, Forțele de Operațiuni Speciale ale Ucrainei au distrus o stație radio mobilă R-416GM a armatei ruse, întrerupând comunicațiile dintre postul de comandă și unitățile de pe teren ale inamicului.

Este doar una dintre acțiunile prin care Ucraina încearcă să slăbească apărarea aeriană inamică înainte de a folosi avioanele de luptă F-16 primite de la aliați, arată Institutul pentru Studiul Războiului. Analiștii militari americani au confirmat și celelalte lovituri asupra sistemelor rusești de apărare aeriană anunțate recent de Statul Major al armatei ucrainene.

De cealaltă parte, am aflat că aviația rusă bombardează și din greșeală, chiar și propriul teritoriu. Potrivit unui canal media de pe Telegram, aviația rusă a bombardat din greșeală de cel puțin 93 de ori în ultimele patru luni regiunea Belgorod și teritoriile ocupate în Ucraina.

Și tot Rusia e acuzată că a folosit deliberat tactici de înfometare în timpul asediului de 85 de zile al oraşului ucrainean Mariupol, la începutul anului 2022, ceea ce a reprezentat o crimă de război, potrivit unei noi analize înaintate Curţii Penale Internaţionale.

Între timp, patru nave ale Marinei de război ruse, inclusiv un submarin cu propulsie nucleară, au sosit în Cuba, într-o escală de cinci zile, în contextul unor tensiuni tot mai mari între Statele Unite şi Rusia. Ministerul cubanez al Forţelor Armate a anunțat anterior că niciuna dintre nave nu are arme nucleare, însă Pentagonul urmărește îndeaproape situația.

Iar SUA au impus sancțiuni împotriva Evgheniei Guţul, guvernatorul regiunii Găgăuzia din Republica Moldova, pentru legăturile sale cu oligarhul și politicianul prorus Ilan Șor.

În timp ce opt țări, printre care și România, cer UE să interzică diplomaţilor ruşi să se deplaseze liber în interiorul blocului şi să îi limiteze la ţările în care sunt acreditaţi.

Am aflat și date mai precise și despre poluarea uriașă pe care o generează războiul din Ucraina. Invazia Rusiei a cauzat în mod direct sau a deschis calea pentru emiterea a 175 de milioane de tone de dioxid de carbon (CO2) în atmosferă - cât 90 de milioane de mașini sau întreaga Olanda într-un an.

Iar NATO a anunțat că poate deja să conteze pe mobilizarea rapidă „mult mai mult” de 300.000 de soldaţi puşi la dispoziţie de statele sale membre. Acești soldați ar putea fi mobilizați în mai puțin de 30 de zile, în cazul apariției unui conflict care ar implica Alianța.

Pe seară, pe surse, a apărut informația că liderii G7, reuniți în Italia, ar fi ajuns la un „acord politic" privind utilizarea activelor rusești înghețate pentru a debloca 50 de miliarde de dolari pentru Ucraina.

Și au fost anunțate două acorduri de securitate bilaterale pe 10 ani, extrem de importante pentru Ucraina, cu SUA și Japonia. În acordul cu SUA, se menționează că în cazul unui atac armat sau al unei ameninţări cu un astfel de atac împotriva Ucrainei, înalţii oficiali americani şi ucraineni se vor întâlni în termen de 24 de ore pentru a se consulta cu privire la un răspuns şi pentru a stabili ce nevoi de apărare sunt necesare. Japonia va acorda doar în 2024 ajutor de 4,5 miliarde de dolari Ucrainei.

Situația pe front

• Stație radio mobilă rusească, distrusă de ucraineni - Forțele de Operațiuni Speciale ale Ucrainei au anunțat că au distrus o stație radio mobilă R-416GM a armatei ruse, întrerupând comunicațiile dintre postul de comandă și unitățile de pe teren ale inamicului, fără a preciza momentul și locul atacului. Lovitura a fost surprinsă într-o înregistrare video postată pe Facebook. Armata rusă a introdus acest sistem în 2018. Stațiile mobile radio au rolul de a întări semnalul radio al comunicațiilor unităților de pe teren, relatează Ukrainska Pravda.

• Alertă în Dnipropetrovsk - Mai multe explozii s-au auzit joi, după prânz, în regiunea Dnipropetrovsk, unde apărarea aeriană ucraineană a distrus o dronă rusească de recunoaștere. O alertă de raid aerian a fost declanșată anterior, relatează postul public ucrainean de televiziune Suspilne. Un atac al rușilor asupra orașului Novomoskovsk din această regiune a provocat rănirea unei fetițe de trei ani și a unei fete de 12 ani, a anunțat guvernatorul Serhii Lîsak. Nouă clădiri au fost avariate.

• Rușii bombardează din greșeală - Aviația rusă a bombardat din greșeală de cel puțin 93 de ori în ultimele patru luni regiunea Belgorod din Rusia și teritoriile ocupate în Ucraina, relatează canalul de Telegram ASTRA, citând surse din serviciile de urgență din Belgorod. Cel puțin cinci bombe aeriene au fost depistate în regiunea Belgorod pe 11 și 12 iunie, fără a se înregistra victime. Iar peste 40 de bombe căzute accidental în zonele ocupate ale regiunii Donețk nu pot fi înlăturate din cauza riscului de explozie, arată jurnaliștii.

• Planul Ucrainei pe front - Forțele ucrainene încearcă să slăbească sistemele de apărare aeriană ale Rusiei. Dacă vor reuși, acest lucru îi va permite Ucrainei să utilizeze mai eficient avioanele de luptă pe termen lung, arată Institutul pentru Studiul Războiului (ISW). Potrivit analiștilor militari americani, forțele ucrainene au atacat, marți noaptea, o baterie S-300 de apărare aeriană și două baterii S-400, în apropiere de localitățile ocupate Belbek și Sevastopol din Crimeea. ISW a mai remarcat că imaginile geolocalizate publicate la 12 iunie arată sisteme S-300 rusești deteriorate și distruse la nord de Evpatoriia și un sistem radar rusesc S-400 distrus la sud de Djankoi, ceea ce confirmă anunțurile anterioare ale Statului Major al Ucrainei despre loviturile împotriva mijloacelor rusești de apărare aeriană din aceste zone. ISW consideră că operațiunile militare ucrainene ar putea integra în cele din urmă aviația, pentru a sprijini forțele terestre, dacă Ucraina achiziționează suficiente avioane de luptă, partenerii occidentali antrenează destui piloți și dacă Ucraina slăbește cu succes apărarea antiaeriană rusă.

• Zi de doliu la Krivoi Rog - Vineri va fi zi de doliu în orașul natal al lui Volodimir Zelenski după lovitura cu rachetă rusească de miercuri după-amiază, în urma căreia au murit nouă oameni, iar alți 32 au fost răniți, inclusiv cinci copii, a anunțat Oleksandr Vilkul, șeful Consiliului de apărare din Krivoi Rog. Acesta a adăugat că în prezent 13 persoane sunt internate în spital, din care cinci în stare moderată, iar una în stare foarte gravă.

• Rusia câștigă teren în Donețk - Trupele ucrainene încearcă să respingă acţiunile ofensive ale inamicului rus mai numeros şi mai bine echipat care câştigă teren în apropierea oraşelor Pokrovsk şi Ceasov Iar în provincia estică ucraineană Doneţk, potrivit surselor militare ucrainene, citate de Reuters și AFP. Armata rusă a înaintat în apropierea a şapte localităţi, majoritatea în ofensiva sa către Pokrovsk dinspre Avdiivka, oraş pe care l-a ocupat în februarie. Situaţia acolo este "dificilă" şi probabil se va înrăutăţi şi mai mult, consideră un analist al grupului ucrainean "Rezistenţa informativă", Kostiantin Maşoveţ. Rusia vizează oraşul Ceasov Iar cu scopul de a realiza o străpungere în direcţia Kramatorsk, principalul oraş din zonă aflat sub control ucrainean.

• Ucraina stabilizează frontul în Harkov - În schimb, pe noul front deschis de Rusia pe 10 mai în provincia ucraineană nord-estică Harkov înaintarea rusă încetineşte şi acel sector se stabilizează după ce aliaţii Ucrainei au autorizat-o pe aceasta să lovească teritoriul rus cu armele din ajutorul militar occidental. „În urmă cu câteva săptămâni exista teama că urma să vedem o străpungere semnificativă din partea ruşilor (în Harkov). Nu cred că vom vedea să se întâmple acest lucru. (...) Ucrainenii au lucrat mult pentru a-şi fortifica poziţiile defensive şi folosesc bine armele şi muniţiile primite", a declarat joi secretarul american al apărării, Lloyd Austin, citat de Reuters.

Acorduri de securitate

• Cu SUA, pe 10 ani, un pas spre NATO - Preşedintele SUA, Joe Biden, şi preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, au semnat joi un acord bilateral de securitate pe 10 ani, menit să consolideze apărarea Ucrainei împotriva invadatorilor ruşi. Acordul, semnat în marja summitului G7 din Italia, se doreşte a fi un pas spre o eventuală aderare a Ucrainei la NATO, relatează Reuters. "Părţile recunosc că acest acord face o punte către o eventuală aderare a Ucrainei la alianţa NATO", se arată în text. În cadrul acordului, SUA îşi reafirmă sprijinul pentru apărarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei, pe fondul noilor presiuni din partea Rusiei pe frontul estic al Ucrainei. În cazul unui atac armat sau al unei ameninţări cu un astfel de atac împotriva Ucrainei, înalţii oficiali americani şi ucraineni se vor întâlni în termen de 24 de ore pentru a se consulta cu privire la un răspuns şi pentru a stabili ce nevoi suplimentare de apărare sunt necesare pentru Ucraina, menţionează acordul.

• Cu Japonia, ajutor financiar substanțial - Ucraina şi Japonia au semnat joi un acord de securitate, în marja summitului G7, a anunţat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, transmite Reuters. "În 2024, Japonia va furniza Ucrainei 4,5 miliarde de dolari şi va continua să ne susţină pe toată durata de 10 ani a acordului", a precizat Zelenski pe reţeaua X. Acordul, a adăugat el, prevede asistenţă în domeniul securităţii şi apărării, ajutor umanitar, cooperare tehnică şi financiară. Zelenski a mulţumit Japoniei pentru "solidaritatea de neclintit" şi angajamentul său faţă de apărarea dreptului internaţional. După mai mult de doi ani de la declanşarea invaziei ruse, Ucraina a semnat 15 acorduri similare cu promisiuni de susţinere pe termen lung din partea aliaţilor săi, inclusiv cu Marea Britanie, Franţa şi Germania.

Alte informații relevante

• România cere limitarea circulaţiei diplomaţilor ruşi în Schengen - Opt miniştri de externe ai Uniunii Europene au cerut UE să interzică diplomaţilor ruşi să se deplaseze liber în interiorul blocului şi să îi limiteze la ţările în care sunt acreditaţi, într-o scrisoare adresată şefului politicii externe a UE, Josep Borrell, relatează Reuters. Scrisoarea a fost semnată de miniştrii din Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Letonia, Lituania, Olanda, Polonia şi România. "Libera circulaţie a titularilor de paşapoarte diplomatice şi de serviciu ruseşti, acreditaţi într-un stat gazdă, facilitează activităţile maligne în întregul spaţiu Schengen", se arată în scrisoarea datată 11 iunie. Miniştrii spun că serviciile de informaţii, propaganda "sau chiar pregătirea actelor de sabotaj reprezintă principala sarcină de lucru pentru un număr mare de "diplomaţi" ruşi în UE" şi, deşi expulzările au fost importante, ameninţarea a rămas. "Credem că UE ar trebui să respecte cu stricteţe principiul reciprocităţii şi să limiteze circulaţia membrilor misiunilor diplomatice ruseşti şi a membrilor familiilor acestora doar pe teritoriul unui stat în care sunt acreditaţi. Această măsură va reduce semnificativ spaţiul operaţional pentru agenţii ruşi", arată cei opt miniştri de externe.

• Acord G7 pe Ucraina - Liderii statelor din G7, reuniţi joi în Italia, au ajuns la un "acord politic" asupra folosirii veniturilor rezultate din activele ruseşti îngheţate ca garanţii pentru deblocarea unui împrumut de 50 de miliarde de dolari destinat Ucrainei, a anunţat un responsabil al preşedinţiei SUA, potrivit AFP. „Avem un acord politic la cel mai înalt nivel (...) şi 50 de miliarde de dolari vor fi destinaţi Ucrainei", a spus responsabilul american, sub protecția anonimatului. Acest credit de 50 de miliarde de dolari pentru Kiev va fi garantat cu veniturile din dobânzile generate de cele circa 300 de miliarde de euro active ruseşti îngheţate în statele G7 (Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit şi SUA), venituri estimate la aproximativ 3 miliarde de euro pe an. „Este vorba despre un împrumut solidar", dar principalul finanţator al acestuia va fi SUA, a mai spus acelaşi responsabil american.

• Nave rusești, escală în Cuba - Patru nave ale Marinei de război ruse, inclusiv un submarin cu propulsie nucleară, au sosit în Cuba, într-o escală de cinci zile, în contextul unor tensiuni tot mai mari între Statele Unite şi Rusia. Submarinul Kazan a intrat în Golful Havana miercuri, arătându-şi o parte a turelei, pe care se vedea steagul cubanez. Cu două ore mai devreme, petrolierul Pashin şi remorcherul Nikolai Şiker, decorate în culorile alb, albastru şi roşu ale steagului rus, au intrat primele în port, urmate de fregata Admiral Gorşkov. "Niciuna dintre nave nu poartă armament nuclear, iar escala în ţara noastră nu reprezintă o ameninţare în regiune", a anunţat săptămâna trecută Ministerul cubanez al Forţelor Armate revoluţionare (MINFAR). Este vorba despre o vizită care respectă strict regulile internaţionale, a subliniat el. Ministerul rus al Apărării a anunţat într-un comunicat că înainte de a intra în portul Havana flotila a realizat ”un exerciţiu privind folosirea rachetelor de înaltă precizie”. Pentagonul supraveghează ”foarte îndeaproape” activităţile ruseşti.

• Ajutor de la Londra - Premierul britanic Rishi Sunak va anunţa la summit-ul G7 din Italia un nou ajutor bilateral de "până la 242 de milioane de lire sterline" (286,5 milioane de euro) pentru a sprijini Ucraina, transmite Downing Street. Ajutorul vizează în special repararea infrastructurii energetice critice, care a avut de suferit de pe urma rachetelor şi bombardamentelor ruseşti din ultimele luni. Potrivit Downing Street, de la invazia rusă din februarie 2022, Londra a acordat Ucrainei un ajutor bilateral de 695 de milioane de lire sterline, inclusiv pentru proiecte de deminare şi umanitare.

• Guvernatoarea Găgăuziei, sancționată de SUA - Statele Unite au impus sancțiuni împotriva Evgheniei Guţul, guvernatorul regiunii Găgăuzia din Republica Moldova, pentru legăturile sale cu oligarhul și politicianul prorus Ilan Șor, a anunțat Trezoreria SUA, potrivit Reuters. Șor a fost acuzat în mod repetat de tentativă de destabilizare a Moldovei, de unde a fugit în 2019. El a fost din octombrie 2022 pe lista de sancțiuni emisă de SUA, la fel și partidul său politic prorus cu același nume.

• Rusia, acuzată de înfometare la Mariupol - Rusia s-a angajat într-un "model deliberat" de tactici de înfometare în timpul asediului de 85 de zile al oraşului ucrainean Mariupol, la începutul anului 2022, ceea ce a reprezentat o crimă de război, potrivit unei noi analize înaintate Curţii Penale Internaţionale. Concluzia se află în centrul unui dosar aflat în curs de depunere la CPI de la Haga de avocaţii Global Rights Compliance, care lucrează în colaborare cu guvernul ucrainean. Acesta susţine că Rusia şi liderii săi au intenţionat să ucidă şi să afecteze un număr mare de civili. S-a estimat că 22.000 de persoane au fost ucise în timpul încercuirii şi capturării oraşului Mariupol la începutul războiului din Ucraina. Civilii au rămas fără apă, gaz sau electricitate în câteva zile de la asediu, în timp ce temperaturile au scăzut sub -10 grade Celsius.

• SUA denunţă "crimele" Rusiei împotriva copiilor - Statele Unite au acuzat din nou Moscova că a transferat în Rusia copii ucraineni, unii dintre aceştia fiind oferiţi spre adopţie. "Acest lucru este josnic, îngrozitor", a declarat consilierul pentru securitate naţională al Casei Albe, Jake Sullivan, într-un comunicat, adăugând că "Rusia duce un război nu doar împotriva armatei ucrainene, ci şi împotriva poporului ucrainean". Comunicatul Casei Albe se referă în special la o anchetă a Financial Times, publicată miercuri, care susţine că a identificat şi localizat patru copii ucraineni de 8-15 ani transferaţi în Rusia şi apoi oferiţi spre adopţie pe site-ul usynovite.ru. Ucraina cere returnarea a aproape 20.000 de minori "deportaţi sau strămutaţi cu forţa" în Rusia de la începutul războiului.

• Războiul poluează - Invazia Rusiei în Ucraina a cauzat în mod direct sau a deschis calea pentru emiterea a 175 de milioane de tone de dioxid de carbon (CO2) în atmosferă, se arată într-un raport elaborat de Ministerul ucrainean al Mediului și cercetători în domeniul climei. Estimarea include atât emisiile care au fost eliberate, cât și cele care vor fi produse în timpul lucrărilor de reparații în urma distrugerilor provocate de invazia din 2022, în februarie. Documentul indică principalele surse de poluare - "miliarde de litri de combustibil folosit de vehiculele militare, aproape un milion de hectare de câmpuri și păduri incendiate, sute de structuri petroliere și de gaze aruncate în aer și cantități uriașe de oțel și ciment folosite pentru a fortifica sute de kilometri de linii de front." Estimarea de 175 de milioane de tone echivalează cu emisiile anuale produse de 90 de milioane de mașini sau de întreaga Olanda într-un an. "Pagubele climatice totale pe care Federația Rusă le-a provocat după 24 de luni de război se ridică la peste 32 de miliarde de dolari", menționează documentul.

• Zelenski îi așteaptă acasă pe refugiați, dar după război - Volodimir Zelenski se aşteaptă ca refugiaţii ucraineni să se întoarcă în ţară, dar numai după ce războiul s-a încheiat. Nu are sens să încerci să-i motivezi pe ucraineni cu sloganuri sau campanii să se întoarcă acum în ţară, a spus Zelenski. Liderul ucrainean a afirmat că va fi mult entuziasm în rândul ucrainenilor care au plecat în străinătate să se întoarcă şi să reconstruiască ţara în momentul în care va fi pace. Vor fi multe locuri de muncă odată ce se va întâmpla asta, a mai spus Zelenski, subliniind că există deja o cerere mare în Ucraina de muncitori calificaţi.

• NATO își adaptează arsenalul nuclear - Șeful NATO, Jens Stoltenberg, a subliniat miercuri eforturile alianței de a-și adapta capacitățile la amenințările actuale la adresa securității, luând notă de ultima retorică nucleară și de exercițiile Rusiei. Înainte de o reuniune de două zile a miniștrilor Apărării din cadrul NATO la Bruxelles, care va include și o reuniune a grupului de planificare nucleară al alianței, el a numit armele nucleare „garanția supremă de securitate” a NATO și un mijloc de a menține pacea.

• Soldații pe care poate miza NATO - Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord poate deja să conteze pe mobilizarea rapidă a 300.000 de soldaţi puşi la dispoziţie de statele sale membre, într-un moment în care ea trebuie să facă faţă ameninţării ruse în Europa, a afirmat joi un înalt responsabil al NATO, informează AFP. După declanşarea invaziei ruse asupra Ucrainei, în februarie 2022, ţările din NATO s-au pus de acord să majoreze substanţial numărul de soldaţi ce pot fi mobilizaţi în mai puţin de 30 de zile. Răspunsurile date de aliaţi "depăşesc cu mult 300.000", cifră pe care şi-a fixat-o atunci NATO, a precizat acest responsabil, sub acoperirea anonimatului.