Ziua 835 Atac masiv în Ucraina. Ungaria pune din nou condiții. Biden îi cere scuze lui Zelenski

Rusia a lansat în timpul nopții un atac masiv cu cinci rachete de croazieră și 53 de drone Shahed-131/136 asupra infrastructurii Ucrainei. Apărarea aeriană a doborât toate rachetele și 48 de drone. Două femei au fost rănite noaptea trecută în districtul Nikopol, din regiunea Dnipropetrovsk. Iar în regiunea Kiev, atacul rușilor a provocat dimineață un incendiu puternic la o unitate industrială.

De cealaltă parte, mai multe explozii s-au produs în orașul Lugansk, unde autoritățile ruse de ocupație susțin că apărarea aeriană a doborât șase rachete ATACMS. Iar marina militară ucraineană a desfășurat în Marea Neagră exerciții care au inclus operațiuni de desant, manevre și transferul unor trupe și echipamente pe țărm.

Tot astăzi, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că țările NATO nu sunt vizate de "nicio ameninţare militară imediată" din partea Rusiei și că articolul 5 al Alianței nu va fi pus la încercare.

Iar Budapesta pune din nou condiții Ucrainei, insistând ca această țară să restabilească drepturile minorităţii maghiare pentru a-şi da acordul în vederea deschiderii negocierilor cu Kievul de aderare la UE.

În Rusia, doi minori şi un tânăr adult au fost condamnaţi de un tribunal din Rusia la pedepse grele de privare de libertate pentru un act de sabotaj al liniilor de cale ferată. Acţiunea a avut loc în martie 2023 și era menită să ajute Ucraina prin prejudicierea capacităţilor de apărare şi a securităţii economice ruse.

Și Emmanuel Macron a confirmat, într-un interviu televizat, arestarea unui francez de către autorităţile ruse. Acesta lucrează la un ONG elveţian înfiinţat de către un fost secretar general al ONU, Kofi Annan, şi care face diplomaţie, a spus președintele Franței. Comitetul rus de anchetă a anunţat că francezul este suspectat că a strâns informaţii în domeniul activităţilor militare şi militaro-tehnice ale Rusiei.

În timpul ăsta, Volodimir Zelenski și-a continuat demersurile diplomatice și s-a adresat vineri Parlamentului francez, spunând că Europa nu mai este un continent al păcii. Săptămâna viitoare el va vizita Berlinul și va rosti pentru prima oară un discurs în parlamentul german.

Astăzi, preşedintele american Joe Biden i-a cerut scuze lui Zelenski pentru întârzierea aprobării ajutorului militar pentru Ucraina de către Congres şi a anunţat un nou pachet de asistenţă militară substanțial.

Situația pe front

• Atac masiv cu rachete și drone - Rusia a lansat în timpul nopții un atac masiv cu cinci rachete de croazieră și 53 de drone Shahed-131/136 asupra infrastructurii Ucrainei. Toate rachetele și 48 de drone au fost distruse de apărarea aeriană în regiunile Dnipropetrovsk, Zaporojie, Kirovohrad, Nikolaiev, Herson, Odesa, Harkov, Kiev și Hmelnîțkîi.

• Răniți în Nikopol - Două femei, în vârstă de 61 și 70 de ani, au fost rănite, noaptea trecută, în districtul Nikopol din regiunea Dnipropetrovsk, în urma unui atac al rușilor, a anunțat guvernatorul Serhii Lîsak. Trupele ruse au bombardat cu artilerie și drone orașele Nikopol și Marhaneț, precum și localitatea Mîrove. 15 case, un garaj, mai multe clădiri, mașini și linii de tensiune au fost avariate, iar în Nikopol a izbucnit un incendiu.

• Incendiu în regiunea Kiev - Atacul rușilor a provocat dimineață un incendiu puternic la o unitate industrială. Nu s-au înregistrat victime, iar pompierii au intervenit cu un robot și un tren special de stingere a incendiilor.

• Explozii în Lugansk - Mai multe explozii s-au produs în orașul Lugansk, în jurul orei locale 11:00, unde autoritățile de ocupație citate de RIA Novosti susțin că apărarea aeriană a doborât șase rachete ATACMS. În urma unei explozii, intrarea într-un bloc s-a prăbușit, iar peste 20 de persoane au fost rănite, relatează Nexta.

• Marina ucraineană, exerciții în Marea Neagră - Marina militară ucraineană a desfășurat în Marea Neagră exerciții care au inclus operațiuni de desant, manevre și transferul unor trupe și echipamente pe țărm. La acțiune a participat un grup de asalt care a testat evitarea focului inamic în timpul desantului, relatează Ukrainska Pravda. Potrivit sursei citate, la ora locală 6:30 a fost observat un vas rusesc în Marea Neagră și zece în Marea Azov, din care trei transportau un număr total de 24 de rachete Kalibr.

Ce se întâmplă în Rusia

• Francez arestat pentru spionaj - Emmanuel Macron a confirmat joi, într-un interviu televizat, arestarea unui francez de către autorităţile ruse. ”Da, unul dintre compatrioţii noştri a fost arestat în Rusia (…). Este vorba despre unul dintre compatrioţii noştri care lucrează la un ONG elveţian înfiinţat de către un fost secretar general al ONU, Kofi Annan, şi care face diplomaţie”, a declarat şeful statului francez. Macron a precizat că acest cetăţean francez nu lucra pentru Franţa şi că el ”va primi toate protecţiile consulare” prevăzute în aceste cazuri. Comitetul rus de anchetă a anunţat joi pe Telegram că francezul este suspectat de faptul că a ”colectat informaţii în domeniul activităţilor militare şi militaro-tehnice ale Federaţiei ruse”. Acest lucru a avut loc ”tmp de mai mulţi ani” și nu ar fi respectat, potrivit autorităţilor ruse, ”obligaţia prevăzută de legislaţia Federaţiei ruse de a depune la autorităţile competente documentele necesare înscrieii în registrul agenţilor străini”. Potrivit autorităţilor ruse, el a fost ”în mai multe rânduri” în Rusia, ”la Moscova” şi s-a întâlnit cu cetăţeni ruşi. Acestea anunţă că ”într-un viitor apropiat el va fi inculpat, iar o măsură preventivă va fi aleasă”.

• Tineri condamnați pentru sabotaj - Doi minori şi un tânăr adult au fost condamnaţi de un tribunal din Rusia la pedepse grele de privare de libertate pentru un act de sabotaj al liniilor de cale ferată, menit să ajute Ucraina prin prejudicierea capacităţilor de apărare şi a securităţii economice ruse. Un tânăr de 20 de ani a fost condamnat de tribunalul din Tatarstan la 17 ani de închisoare, iar cei doi adolescenţi au primit fiecare câte cinci ani într-un centru de detenţie pentru minori, potrivit media locale. Ei au fost acuzaţi că au dat foc unui punct de semnalizare feroviară, folosit pentru reglementarea traficului. Potrivit rechizitoriului, acuzaţii ar fi primit echivalentul a circa 85 de dolari de la clienţi necunoscuţi din Ucraina pentru a incendia echipamentul feroviar. Acţiunea a avut loc în martie 2023, când cei doi minori acuzaţi aveau 15 şi 16 ani. Potrivit mass-media, peste 60 de persoane au fost arestate până acum pentru acţiuni de sabotaj împotriva reţelei feroviare ruse, iar circa o treime dintre acuzaţi sunt minori.

Alte informații relevante

• Moscova nu va fi atacată cu arme americane - Joe Biden a declarat într-un interviu difuzat de ABC News că Statele Unite nu autorizează lovituri ucrainene cu arme americane la mare distanță pe teritoriul Rusiei, iar Moscova nu va fi vizată de astfel de atacuri. "Nu autorizăm lovituri la peste 200 de mile (320 km, n. red.) și nu autorizăm lovituri asupra capitalei Rusiei, asupra Kremlinului", a spus el. Întrebat dacă e îngrijorat de declarația lui Putin că furnizarea de arme de mare precizie Ucrainei pentru lovituri pe teritoriul Rusiei echivalează cu participarea directă la război, Biden a răspuns că îl cunoaște bine pe Putin. "Îl știu de peste 40 de ani. Mă îngrijorează de 40 de ani. Nu e un om decent. E un dictator și se străduiește să se asigure că-și țină țara unită în timp ce își continuă asaltul. Nu vorbim de furnizarea de arme pentru lovirea Moscovei, a Kremlinului, ci chiar peste graniță (…)", a spus președintele american.

• Nicio amenințare a Rusiei asupra NATO - Ţările NATO nu sunt vizate de "nicio ameninţare militară imediată" din partea Rusiei, a declarat vineri secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, după ce Moscova a acuzat statele occidentale că doresc o escaladare în Ucraina. "Atât timp cât nu lăsăm loc pentru neînţelegeri sau evaluări eronate la Moscova sau în alte capitale ale ţărilor care ar putea, potenţial, să ne atace, nu există nicio ameninţare militară împotriva statelor NATO", a declarat Stoltenberg. Întrebat despre posibilitatea ca Rusia să testeze angajamentul ţărilor NATO de a apăra una dintre ele în cazul unui atac, în conformitate cu articolul 5 din tratatul Alianţei, Stoltenberg a răspuns: "Nu vedem nicio ameninţare militară imediată împotriva unei ţări NATO. Prin urmare, nu credem că articolul nostru 5 va fi pus la încercare."

• Ungaria pune condiții - Ungaria a insistat vineri ca Ucraina să restabilească drepturile minorităţii maghiare pentru a-şi da acordul în vederea deschiderii negocierilor cu Kievul de aderare la UE, au confirmat surse europene agenţiei EFE. Guvernul ungar condus de Viktor Orban mai cere Ucrainei să menţină "relaţii bune" cu ţările vecine, şi Uniunii Europene să revizuiască relaţiile comerciale cu Ucraina, în special reglementarea asupra importurilor agricole ucrainene al căror acces a fost liberalizat pe piaţa europeană. Comisia Europeană a recomandat în aceeaşi zi lansarea negocierilor de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova, estimând că aceste ţări îndeplinesc criteriile. Bruxellesul consideră de asemenea că Ucraina şi-a revizuit "legile relevante" asupra minorităţilor naţionale şi că, prin urmare, acestea pot beneficia de educaţie în limba lor maternă.

• Europa nu mai e un continent al păcii - Președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a adresat vineri Parlamentului francez. El i-a avertizat pe legiuitori că „Europa nu mai este un continent al păcii”. Potrivit AFP, Zelenski și-a exprimat speranța că summit-ul ce va fi găzduit de Elveția în iunie ar putea grăbi un sfârșit echitabil al conflictului. „Summit-ul inaugural pentru pace ar putea deveni un format care să apropie un sfârșit corect al acestui război”, a declarat Zelenski în discurs.

• Zelenski se duce la Berlin - Președintele ucrainean Volodimir Zelenski va vizita Berlinul marți și va rosti pentru prima oară un discurs în parlamentul german, Bundestag, potrivit unor surse citate de Frankfurter Allgemeine Zeitung. Zelenski s-a mai adresat parlamentarilor germani, dar prin intermediul unei legături video. După vizita din Germania, liderul de la Kiev este așteptat în Italia, la summit-ul G7 de joi.

• Guvernatoarea Găgăuziei, din nou la Moscova - Guvernatoarea Găgăuziei, Evghenia Guţul, o apropiată a oligarhului fugar prorus Ilan Şor, se află din nou în Rusia, pentru a cincea oară în ultimele trei luni, unde participă la Forumul Economic de la Sankt Petersburg (SPIEF), acolo unde vineri ar urma ca Vladimir Putin să aibă o intervenţie. Cu această ocazie, agenţia de presă a statului rus, TASS, i-a luat un interviu în care Eugenia Guţul denunţă posibilitatea ca NATO să furnizeze arme Republicii Moldova, vrând să facă astfel o paralelă cu Ucraina. "Vedem ce fel de finanţări au loc deja în acest sens. Nu exclud nimic", a declarat ea pentru TASS, întrebată despre posibilitatea unor astfel de livrări. Guţul a subliniat că poporul găgăuz continuă să se pronunţe "pentru neutralitate, pentru suveranitatea şi independenţa Moldovei". Ea şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la ameninţarea militarizării ţării, la implicarea acesteia în NATO şi în conflictele militare. "Sper că guvernul nostru şi (preşedinta) Maia Sandu nu vor ajunge la astfel de măsuri extreme", a adăugat lidera Găgăuziei.

• Biden i-a cerut scuze lui Zelenski - Preşedintele american Joe Biden şi-a cerut vineri scuze în faţa omologului său ucrainean Volodimir Zelenski pentru întârzierea aprobării ajutorului militar pentru Ucraina de către Congres şi a anunţat un nou pachet de asistenţă militară destinat acestei ţări, în valoare de 225 de milioane de dolari, relatează agenţiile Reuters şi EFE. Acest nou pachet cuprinde în special muniţii suplimentare, inclusiv muniţii de artilerie şi rachete HIMARS, precum şi rachete antiaeriene Hawk şi Stinger. Biden şi Zelenski s-au întâlnit vineri la Paris în cadrul vizitelor făcute în Franţa pentru a 80-a aniversare a debarcării aliate în Normandia.