Ziua 764 Zelenski avertizează: Fără ajutor american, Putin va împinge rapid războiul pe teritoriul NATO. Avion rus prăbușit în Crimeea

În ziua 764 de război, preşedintele Volodimir Zelenski spune că armata ucraineană a reuşit să ţină piept ofensivei ruse din lunile de iarnă, dar avertizează că în curând nu va mai face faţă, fără un ajutor urgent de armament din partea SUA.

Vladimir Putin nu se va opri aici, ci va viza Kazahstanul, apoi statele baltice, Polonia şi cel puţin jumătate de Germania, iar implicarea SUA în război va fi inevitabilă, adaugă Zelenski, într-un interviu filmat printre ruine.

Tot azi, un general german a precizat că armata ucraineană e pregătită să cedeze un teritoriu limitat pentru a-și cruța forțele și a se pregăti din nou de apărare.

Între timp, un nou val de drone a fost lansat asupra Ucrainei încă de la primele ore. Apărarea aeriană a ratat doar două din cele 28 de ținte. Rusia a lansat însă în timpul nopţii și cinci rachete.

Camera video a unui polițist a surprins momentele dramatice în care acesta a intervenit pentru a ajuta o familie cu copii mici, al cărei apartament a fost avariat de o explozie.

Rusia ştia cu cel puțin o lună înainte despre pregătirile pentru atacul armat de la Moscova, susţine Kirilo Budanov, șeful spionajului militar ucrainean. Afirmația lui este susținută și de cotidianul american New York Times, care scrie că serviciul de informații al Rusiei a recunoscut amenințarea internă reprezentată de ISIS-K.

Între timp, Rusia stă cu ochii pe ţara noastră. MAE rus consideră că modernizarea bazei Mihail Kogălniceanu este provocatoare şi arată că NATO se pregăteşte de război cu Rusia.

Situația pe front

• Drone distruse - Forţele ucrainene au doborât 26 de drone de atac lansate de Rusia în estul şi sudul ţării în timpul nopţii de miercuri spre joi. "Inamicul a lansat (…) 28 de drone de atac de tip Shahed-136/131" în timpul nopţii, dinspre regiunea rusă Kursk şi capul Ceauda, în peninsula ucraineană Crimeea anexată ilegal de Moscova în 2014, a raportat comandantul forţelor aeriene ucrainene Mikola Oleşciuk, într-un mesaj postat pe Telegram joi dimineaţa. 26 de drone au fost distruse în regiunile Odesa (sud), Harkov (est), Dnipropetrovsk (est) şi Zaporojie (sud), a adăugat Oleşciuk, fără a da detalii despre răniţi sau distrugeri materiale. Rusia a lansat în timpul nopţii și trei rachete de croazieră Kh-22, o rachetă antiradar Kh-31P şi o rachetă sol-aer S-300.
• Mai mulți răniți - Rușii au atacat joi dimineață orașul Berîslav, din regiunea Herson. "Din nou, orașul a fost atacat de drone inamice. Un localnic de 38 de ani a fost rănit", a transmis administrația militară regională. În Zaporojie, guvernatorul regional a informat pe Telegram că două femei au fost rănite când bucăţi din drone au lovit un cartier rezidenţial lângă capitala regiunii.
• Imagini din Harkov - Mai multe atacuri ruseşti au ucis miercuri cel puţin patru persoane şi au rănit aproximativ 30. La Harkov, un bombardament a ucis cel puţin o persoană şi a rănit 19, inclusiv patru copii, lovind ţinte civile, au anunţat autorităţile locale. Două bombe de mare putere lansate din avion au avariat blocuri de locuinţe, o şcoală şi o grădiniţă. Camera video a unui polițist a surprins momentele dramatice în care acesta a intervenit pentru a ajuta o familie cu copii mici, al cărei apartament a fost avariat de o explozie.

• Zelenski avertizează - Zelenski spune, într-un interviu filmat printre ruine, că armata ucraineană a reuşit să ţină piept ofensivei ruse din lunile de iarnă, dar avertizează că fără un ajutor urgent de armament din partea SUA, Ucraina riscă să nu mai poate face faţă. Mai mult, afirmă el, Vladimir Putin nu se va opri aici, ci va viza Kazahstanul, apoi statele baltice, Polonia şi cel puţin jumătate de Germania, iar implicarea SUA în război va fi inevitabilă. "Chiar şi mâine, rachetele pot zbura spre orice stat", a declarat Zelenski într-un interviu pentru jurnaliştii de la CBS News filmat în aer liber, printre ruine, dintr-o locaţie nedezvăluită din apropierea graniţei cu Rusia.

• Lupte pe front - Trupele ruse au atacat în șase sectoare ale frontului în ultimele 24 de ore, fiind mai active în Novopavlivka. 67 de confruntări armate au avut loc în intervalul menționat pe toată linia frontului, a anunțat joi dimineața Statul Major ucrainean. În schimb, forțele ucrainene au atacat zece zone în care erau concentrate personal, arme și echipamente ale armatei ruse.
• Ucrainenii pierd teren - Trupele ruse au preluat inițiativa la sol și în aer, însă forțele ucrainene demonstrează "o apărare rezilientă și stabilă", a declarat generalul Christian Freuding, șeful Centrului pentru Situația din Ucraina al armatei germane, într-un interviu acordat DW. "Asta înseamnă că armata ucraineană e pregătită să cedeze un teritoriu limitat pentru a-și cruța forțele și a se pregăti din nou de apărare", a afirmat el. Freuding a adăugat că în ultimele luni tacticile defensive ucrainene au devenit mai flexibile, iar apărarea este mai dinamică. Forțele ucrainene păstrează controlul asupra situației chiar și în timpul retragerii, care se desfășoară într-o manieră foarte ordonată.
• Avion rus prăbușit în Crimeea - Un avion militar rus s-a prăbuşit joi în largul Crimeii, peninsula ucraineană anexată de Rusia în 2014, iar pilotul a reuşit să se catapulteze şi a scăpat cu viaţă, a declarat Mihail Razvojaev, guvernatorul local instalat de Moscova, relatează AFP şi Reuters. Anterior, canalele ruseşti de Telegram au informat că un avion de luptă rusesc Su-35 s-a prăbuşit în apropiere de Sevastopol. Pentru moment nu se ştie ce anume a provocat incidentul.

Urmările atentatului de la Moscova

• Moscova știa ce vine - Șeful spionajului militar ucrainean, Kirilo Budanov, a spus că Rusia a aflat cu cel puțin o lună înainte despre pregătirile pentru atacul armat de la Moscova, precum și de unde urmau să vină teroriștii și prin ce țări vor călători, relatează Nexta. El a subliniat că Ucraina nu are nicio legătură cu acest atentat. "Deși este inamic, nu aprob în principiu acte teroriste împotriva civililor", a spus el, catalogând drept "un nonsens" acuzațiile Moscovei la adresa Kievului.
• SUA nu au spus tot - Washingtonul nu a oferit Rusiei toate datele pe care le deținea despre amenințarea teroristă de la Moscova, întrucât se temea că acest lucru ar putea duce la deconspirarea surselor. Serviciile de informații americane au urmărit îndeaproape grupul de atacatori și au considerat că amenințarea era credibilă. Mai mult, serviciul de informații al Rusiei a recunoscut amenințarea internă reprezentată de ISIS-K, ramura afgană a Statului Islamic, scrie New York Times.
• Aproape 100 de dispăruți - Până la 95 de persoane sunt încă dispărute după atacul de săptămâna trecută din apropierea Moscovei. Bilanţul oficial al atacului de la Crocus City Hall se ridică acum la 140 de morţi şi 182 de răniţi. Dar publicaţia BAZA, care are contacte bune în cadrul serviciilor de securitate şi de aplicare a legii din Rusia, susţine că alte 95 de persoane au apărut pe listele întocmite de serviciile de urgenţă pe baza apelurilor oamenilor care îşi caută rudele dispărute. "Aceste liste includ persoane cu care rudele nu au reuşit să ia legătura de la atacul terorist, dar care nu se află pe listele cu răniţi şi morţi. Unele dintre aceste persoane au murit, dar nu au fost încă identificate", a afirmat BAZA. Canalele sociale ruseşti au fost inundate în zilele trecute cu apeluri de a ajuta la găsirea victimelor, iar pe un grup de chat pe Telegram numit "Crocus. Help Centre", prietenii şi rudele au împărtăşit numele spectatorilor dispăruţi de la concert şi au cerut ajutor.

Ce se mai întâmplă în Rusia

• Arestări în presă - Cinci jurnalişti care lucrează pentru media independente au fost arestaţi miercuri seara şi joi în Rusia. În timpul nopţii, poliţia i-a arestat pe Ekaterina Anikievici de la media SOTAvision şi pe Konstantin Jarov de la RusNews, a relatat ONG-ul OVD-Info. Jarov a fost bătut şi ameninţat cu violenţe sexuale de către poliţişti, potrivit unui martor al scenei, citat de această organizaţie. "M-au lovit cu picioarele, mi-au pus un picior pe cap, mi-au îndoit degetele, şi-au bătut joc de mine atunci când am încercat să mă ridic", a relatat Jarov, citat de media sa RusNews. El a spus că a fost rănit la cap, că are zgârieturi, degete dislocate şi entorse. Potrivit lui Jarov, aceste violenţe au fost provocate de o filmare realizată de o altă jurnalistă, Antonina Favorskaia de la SOTAvision, care a fost la rândul ei arestată miercuri seara, imediat după ce fusese eliberată după zece zile de detenţie administrativă pentru nesupunere în faţa organelor de poliţie. Potrivit site-ului Mediazona, dosarul ce o vizează pe Favorskaia e legat de activităţi ale mişcării lui Alexei Navalnîi. Ea transmitea de mai mulţi ani de la procesele împotriva lui Navalnîi. A filmat ultimul video cu opozantul încă în viaţă, pe 15 februarie, în timpul unei audieri în justiţie. Alte două jurnaliste, Aleksandra Astahova şi Anastasia Musatova, care au venit să-şi întâmpine colega la eliberarea din detenţie, au fost arestate şi duse pentru a fi interogate de anchetatori.
• Sănătatea lui Orlov se deteriorează - Organizaţia pentru drepturile omului Memorial a avertizat că sănătatea liderului său aflat în închisoare, Oleg Orlov (70 de ani), se deteriorează, din cauză că acesta primeşte doar hrană bazată pe "raţii uscate", peste care se adaugă apă fiartă. De asemenea, el este nevoit să se deplaseze zilnic între centrul de detenţie şi tribunal pentru analizarea documentelor de caz pentru apelul său, fiind transportat într-o furgonetă neîncălzită şi plină de fum. În plus, lui Orlov nu i se acordă acces periodic şi confidenţial la avocaţii săi. Orlov a fost condamnat în februarie la 2,5 ani de închisoare pentru "discreditarea forţelor armate" ruse, după ce a luat parte la demonstraţii anti-război şi a publicat un articol în care afirma că Rusia se îndreaptă spre fascism. El a contestat în apel decizia instanţei.
• Rusia ia benzină din Belarus - Rusia a crescut importurile de benzină din Belarus, în martie, pentru a combate riscul penuriei pe piaţa sa internă, din cauza reparaţiilor neprogramate la rafinăriile ruseşti după atacurile cu drone, au declarat miercuri patru surse citate de Reuters. Rusia importă în mod normal foarte puţin combustibil din Belarus, dar anul acesta a crescut din nou importurile de benzină din Belarus, iar în prima jumătate a lunii martie acestea au ajuns la aproape 3.000 de tone, au declarat sursele. În februarie, Rusia a importat 590 de tone de benzină, în timp ce în ianuarie nu au existat transporturi din Belarus. Moscova a interzis deja exporturile de benzină de la 1 martie pentru a încerca să asigure suficient combustibil pentru piaţa sa internă, după atacurile repetate cu drone ucrainene asupra rafinăriilor ruseşti, care au avut loc de la începutul anului.
• Propagandă cu fermierii români - Fermierii români au devenit subiect pentru propaganda Moscovei împotriva Ucrainei şi a Uniunii Europene. În briefingul de presă pe care l-a susţinut miercuri, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a vorbit despre nemulţumirile pe care le au agricultorii români în legătură cu produsele din Ucraina. Detalii AICI.

Alte informații relevante

• Moscova, cu ochii pe România - Activităţile NATO din Europa de Est şi din regiunea Mării Negre sunt concentrate pe pregătirea aliaţilor săi pentru o potenţială confruntare cu Rusia, a afirmat Ministerul de Externe rus joi, menţionând modernizarea bazei aeriene Mihail Kogălniceanu, din judeţul Constanţa, care ar putea-o transforma până în 2040 în cea mai mare bază a NATO din Europa. "Extinderea bazei aeriene din România este încă o dovadă că blocul nord-atlantic îşi continuă militarizarea neîngrădită a Europei de Est şi a regiunii Mării Negre", a afirmat MAE rus. "O astfel de activitate a membrilor NATO este provocatoare, exacerbează tensiunile militare de-a lungul graniţelor şi creează ameninţări suplimentare de securitate pentru Rusia", a mai notat MAE rus. Detalii AICI
• Rusia va doborî F-16 - Vladimir Putin a afirmat că Rusia nu are planuri în privinţa niciunei ţări NATO, dar dacă Occidentul va furniza avioane de luptă F-16 Ucrainei, atunci acestea vor fi doborâte de forţele ruseşti. Detalii AICI.
• Securitate întărită la Kiev - Măsurile de securitate din capitala ucraineană vor fi întărite după o serie de atacuri ruse cu rachete şi ameninţări cu escaladarea. Potrivit lui Serhii Popko, şeful administraţiei militare a Kievului, consiliul de apărare al oraşului va revizui organizarea de evenimente publice şi va spori securitatea în jurul marilor adunări publice. Serhii Popko a spus că această decizie a fost luată în urma unor declaraţii ale Rusiei şi utilizării de către forţele ruse a unor rachete care îşi ating ţinta în câteva minute după ce au fost lansate. El a adăugat că agenţi ruşi "şi alte elemente inamice" ar putea încerca să se infiltreze în oraş. "Le-am cerut locuitorilor Kievului să-şi păstreze calmul. Să nu intre în panică. Noi luăm măsuri preventive pentru ca oraşul Kiev şi locuitorii săi să fie apăraţi în mod fiabil", a scris el pe Telegram.
• Cehii demască rețeaua Voice of Europe - Serviciile de informaţii cehe au demascat o reţea finanţată de Moscova care răspândea propaganda rusă despre Ucraina şi îşi extindea influenţa până în Parlamentul European, a anunţat prim-ministrul ceh Petr Fiala. Site-ul de informaţii Voice of Europe, cu sediul la Praga, era folosit pentru a răspândi informaţii menite să descurajeze UE să ajute Ucraina în lupta sa împotriva invaziei ruse lansate în februarie 2022. Activitatea grupului merge până în Parlamentul European şi era finanţată din Rusia. Guvernul ceh a plasat Voice of Europe, pe Viktor Medvedciuk, fost deputat ucrainean şi om de afaceri apropiat Kremlinului, precum şi pe omul de media Artiom Marşevski pe lista persoanelor sancţionate în legătură cu activităţile reţelei. Potrivit publicaţiei Denik N, responsabili politici europeni ce cooperează cu site-ul Voice of Europe au fost plătiţi din fonduri ruse, care au finanţat de asemenea campanii pentru viitoarele alegeri europene. Banii ar fi ajuns la responsabili politici din Belgia, Franţa, Germania, Ungaria, Olanda şi Polonia. O sursă diplomatică cehă a subliniat și implicarea formaţiunii germane de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD).
• Copiii războiului - Aproape 1.800 de copii ucraineni au rămas orfani de la izbucnirea războiului, potrivit datelor serviciului social din Ucraina. Cel puțin 19.500 de copii au fost răpiți de ruși și mai puțin de 400 s-au întors acasă, conform platformei Children of War. Aproape 600 de copii au fost uciși și peste 1.200 au fost răniți, arată cele mai noi date ONU.
• Prietenul lui Putin, apel la înțelepciune - Fostul cancelar german Gerhard Schröder susţine în continuare că prietenia sa cu Vladimir Putin ar putea contribui la încheierea războiului din Ucraina. "Lucrăm împreună cu înţelepciune de mulţi ani. Poate că acest lucru poate încă să ajute la găsirea unei soluţii negociate, nu văd o altă modalitate", a spus Schröder, într-un interviu acordat DPA. Schröder este prieten cu Putin încă din perioada când era cancelar al Germaniei (1998 - 2005). El continuă să lucreze pentru majoritatea companiilor ruseşti participante la proiectul energetic Nord Stream din Marea Baltică. Întrebat de ce nu renunţă la prietenia cu liderul rus, în pofida zecilor de mii de decese şi a crimelor de război comise de Rusia în Ucraina, Schröder a răspuns: "Este adevărat că aceasta este o dimensiune care e diferită. De aceea, cred că ar fi complet greşit să uităm toate lucrurile pozitive care s-au întâmplat între noi în politică, în trecut. Nu este stilul meu şi oricum nu fac aşa ceva", a afirmat el.
• Angajat al ambasadei ruse la Riga, expulzat - Letonia a declarat persona non grata un angajat al ambasadei Rusiei la Riga şi l-a expulzat din ţară, pentru "comunicare publică inacceptabilă şi provocatoare urmată de ambasadă pe o perioadă îndelungată" şi în contradicţie clară cu Convenţia de la Viena cu privire la relaţiile diplomatice. În pofida avertismentelor repetate, ambasada Rusiei s-a angajat într-o comunicare publică inexactă, menită să discrediteze instituţiile de stat din Letonia şi în a stârni ura în societate.