Ziua 754 Coreea de Nord înarmează Rusia. Putin a sărbătorit realegerea vorbind de război mondial și etalând teritoriile anexate. UE a aprobat un nou ajutor pentru Kiev

Ziua 754 de război a început, ca aproape de fiecare dată în acest an, cu un atac aerian nocturn asupra mai multor regiuni din Ucraina. Apărarea aeriană a reușit să intercepteze 17 din cele 22 de drone Shahed.

Rușii au bombardat noaptea trecută un cartier al orașului Herson, lovind un bloc cu cinci etaje, iar acoperișul unui bloc din Krivoi Rog a luat foc în urma unui tir de artilerie.

Vladimir Putin a susținut, duminică seara, o conferinţă de presă la Moscova, pentru a marca victoria sa în alegerile prezidenţiale, abordând mai multe subiecte. El a declarat că un conflict pe scară largă cu NATO nu poate fi exclus, iar în acest caz lumea s-ar afla la doar un pas de un al treilea război mondial. Liderul de la Kremlin a mai spus că numeroşi soldaţi din statele membre ale NATO sunt deja desfăşuraţi în Ucraina. Dar a rostit şi pentru prima oară numele Navalnîi.

O persoană a fost rănită, luni dimineață, în urma unui atac la Belgorod, în a treia zi consecutivă de atacuri asupra orașului din regiunea învecinată cu Ucraina.

Ucraina a început şi să construiască fortificaţii de-a lungul liniei frontului, semn că se pregăteşte pentru un război de durată, într-un moment în care pare să fi pierdut iniţiativa operaţională, notează France Presse într-o amplă analiză. Potrivit experților, Kievul încearcă să prelungească războiul pentru a câștiga timp și a maximiza cât mai mult pierderile Rusiei. Niciuna dintre părţi nu este în măsură să câştige astăzi războiul, dar niciuna dintre ele nu renunţă, iar un analist crede că este posibil ca fortificaţiile construite acum să devină "frontierele de facto" dintre cele două țări.

Kremlinul a anunțat că singura modalitate de a proteja teritoriul rusesc de atacurile ucrainene este crearea unei zone tampon care să plaseze regiunile ruseşti în afara razei de acţiune a focului ucrainean. În replică, Mihailo Podoliak, consilierul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, a declarat luni că ideea lui Putin de a crea o zonă tampon în interiorul teritoriului ucrainean este un indiciu clar că Moscova plănuieşte să escaladeze războiul din Ucraina.

Iar președintele Klaus Iohannis a informat, luni, Parlamentul că a aprobat instruirea în țara noastră a aproximativ 50 de militari ucrainieni.

Situația pe front

• Atac cu drone - Rusia a lansat 22 de drone Shahed noaptea trecută, iar apărarea aeriană ucraineană a distrus 17 la Kiev și în regiunile Poltava, Hmelnîțkîi, Cerkasî, Kirovohrad, Dnipropetrovsk, Vinîțea, Zaporojie și Rivne, a anunțat armata ucraineană.
• Unitate de pompieri lovită de rachetă - Rușii au lansat în cursul nopții cinci rachete S-300/S-400 asupra regiunii Harkov și două rachete ghidate Kh-59 asupra regiunii Sumî. O rachetă a lovit o unitate de pompieri din regiunea Harkov. În momentul exploziei, în clădire se aflau 11 membri ai echipei de intervenție, iar unul a fost rănit. Clădirea și patru mașini de intervenție au fost avariate.
• Blocuri bombardate - Rușii au atac noaptea un cartier al orașului Herson, lovind un bloc cu cinci etaje. Mai multe apartamente au luat foc, dar pompierii au intervenit rapid și au reușit să stingă flăcările, a anunțat pe Telegram șeful administrației militare regionale. Tirurile de artilerie au provocat daune și în localitățile Antonivka, Sadove și Naddniprianske din regiunea Herson. Mai multe explozii s-au produs în cursul nopții și în Krivoi Rog și Kremenciuk, în regiunile Poltava și Hmelnîțkîi, unde a fost declanșată o alertă de atac cu drone. Acoperișul unui bloc cu cinci etaje din Krivoi Rog a luat foc, după ce a fost lovit de artileria inamică, dar pompierii au stins incendiul, iar apartamentele nu au fost avariate.

• Atacuri intense în Novopavlivka - Rușii și-au intensificat atacurile la Novopavlivka, unde în ultimele 24 de ore au avut loc 36 de lupte, a anunțat luni dimineață Statul Major ucrainean. În același interval de timp au lansat atacuri în șapte sectoare ale frontului, cu 14 rachete și 75 de lovituri aeriene și bombardând de 95 de ori cu sisteme de rachete multiple pozițiile trupelor ucrainene și zonele populate. 72 de lupte au avut loc pe toată linia frontului, iar 140 de localități din regiunile Cernișiv, Sumî, Harkov, Lugansk, Donețk, Zaporojia, Dnipropetrovsk, Herson și Nikolaiev s-au aflat sub focul artileriei ruse.
• Șoigu întărește flota de la Marea Neagră - Ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, urmărește să protejeze flota rusă de la Marea Neagră împotriva atacurilor ucrainene, arată Institutul pentru Studiul Războiului (ISW). În cadrul vizitei pe care a făcut-o la centrul de comandă din Sevastopol, el a subliniat că flota din Marea Neagră trebuie să execute zilnic exerciții de contraatac și a ordonat instalarea pe navele rusești de armament suplimentar, inclusiv sisteme și mitraliere de calibru mare, pentru a întări apărarea rusă.
• Pierderile Rusiei - Publicația rusă independentă Mediazona și BBC Rusia au confirmat numele a 47.701 soldați ruși uciși de la începerea războiului în Ucraina. De la ultima actualizare a bazei de date, în februarie, au fost adăugate pe listă numele a 3.047 de soldați ruși.

Ucraina își pregătește apărarea

• Kievul face o copie rapidă a "liniei Surovikin" - La un an după inamicul său, Ucraina a început şi ea să construiască fortificaţii de-a lungul liniei frontului, semn că se pregăteşte pentru un război de durată, într-un moment în care pare să fi pierdut iniţiativa operaţională, notează luni France Presse într-o amplă analiză. Zelenski a vorbit la 11 martie despre "2.000 de kilometri de lucrări pentru a consolida fortificaţiile existente şi a crea altele noi". Un buletin al Ministerului Apărării britanic consemna duminică "dinţi de dragon", şanţuri antitanc, tranşee de infanterie, câmpuri de mine şi poziţii defensive fortificate. "Stabilirea unor poziţii defensive majore este indicatorul unui conflict de uzură şi semnifică faptul că orice tentativă de a le străpunge va fi probabil însoţită de pierderi grele", apreciază ministerul britanic pe X. Această linie vine ca o replică la aşa-numita "linie Surovikin" stabilită în 2023 de ruși în estul Ucrainei, care cuprinde trei niveluri de apărare în profunzime, destinate să epuizeze forţele inamice şi să facă mai dificilă preluarea controlului asupra unei zone după o străpungere. Răspunsul ucrainean va fi probabil mai puţin elaborat. "Responsabilii ucraineni spun deja că timpul este factorul-cheie care îi împiedică să construiască ceva care să semene cu linia Surovikin", dar acest dispozitiv este "necesar, întrucât penuria de muniţii şi scăderea moralului (trupelor) au pus în mod clar Ucraina în defensivă" explică Ivan Klyszcz, de la Centrul Internaţional pentru Apărare şi Securitate (ICDS) din Estonia. Zelenski vrea să "maximizeze numărul de morţi şi răniţi de partea rusă", a declarat pentru AFP Seth Jones, vicepreşedintele think tank-ului american CSIS, subliniind că "acest tip de fortificaţie a fost eficient" în trecut.
• O dovadă a eșecului - În Rusia, observatori contactaţi de AFP au minimizat consecinţele anunţului ucrainean. Aceste linii "dovedesc că Ucraina a realizat că ofensiva sa a eşuat. Eventualul său succes nu depinde de calitatea lor", ci în special de cât de mult din buget este deturnat de corupţie, care este endemică în Ucraina, potrivit expertului independent rus Aleksandr Hramcihin. "Au ei oare suficiente efective pentru a le construi şi apoi pentru a le apăra? Armata rusă a străpuns deja cele mai puternice fortificaţii ucrainene de la Avdiivka", adaugă Vasili Kaşin, de la Şcoala superioară de economie din Moscova, referindu-se la oraşul-fortăreaţă de pe frontul de est, căzut în mâinile ruşilor la mijlocul lunii februarie.
• Nimeni nu câștigă, nimeni nu renunță - La Kiev, se cultivă speranţa că sancţiunile împotriva Rusiei vor epuiza capacitatea acesteia de a continua efortul de război pentru mult timp. Moscova, în schimb, visează să reducă şi mai mult ajutorul financiar şi militar occidental acordat Kievului. Provocarea este de a rezista. "Raportul de forţe se schimbă, iar Ucraina urmăreşte să prelungească conflictul cel puţin până în 2025", susţine Vasili Kaşin. Chiar dacă frontul pare îngheţat, războiul "se află nu atât în impas, cât într-o fază de 'reîncărcare', ambii beligeranţi încercând să se doteze cu mijloacele necesare pentru a obţine un rezultat la orizontul 2025-2026", afirmă Institutul francez de relaţii internaţionale (Ifri) într-un raport ce va publicat săptămâna aceasta. Niciuna dintre părţi nu este în măsură să câştige astăzi războiul. Dar niciuna dintre ele nu renunţă. Seth Jones consideră că este posibil, dar nu stabilit, ca aceste fortificaţii să devină "frontierele de facto", notează AFP. Dar "asta nu înseamnă neapărat că aceasta este începutul negocierilor", afirmă el. "Va mai dura încă un an sau doi înainte ca cele două părţi să fie dispuse să discute", consideră expertul citat.

Show-ul lui Putin după alegeri

• Concert pentru Crimeea - Proaspăt reales pentru un al cincilea mandat în fruntea Rusiei, Vladimir Putin şi-a făcut apariţia, luni seară, în Piaţa Roşie din Moscova, unde a fost organizat un concert şi un miting pentru a sărbători victoria sa, precum şi 10 ani de la anexarea Crimeii. Mii de persoane au scandat numele Rusiei şi au aplaudat în momentul în care liderul de la Kremlin a sosit pe scenă. Unele canale Telegram au relatat că studenţii au fost aduşi cu autobuzele la Moscova pentru evenimentul care se desfăşoară sub o puternică supraveghere.
• De mână cu rivalii - Putin a urcat pe scenă însoţit de cei trei rivali ai săi de la alegerile prezidenţiale şi a asigurat mulţimea că ţara va merge înainte „de mână" cu teritoriile luate Ucrainei: „Revenirea la patrie s-a dovedit a fi mai dificilă, mai tragică, dar am reuşit şi acesta este un mare eveniment în istoria statului nostru".
• La un pas de al treilea război mondial - Vladimir Putin a susținut duminică seara o conferinţă de presă la Moscova pentru a marca victoria sa în alegerile prezidenţiale, la care a abordat mai multe subiecte. El a declarat că un conflict pe scară largă cu NATO nu poate fi exclus, iar în acest caz lumea ar fi la doar un pas de un al treilea război mondial. "Cred că este puţin probabil ca cineva să fie interesat de acest lucru", a adăugat liderul de la Kremlin.
• L-ar fi eliberat pe Navalnîi - Preşedintele rus a confirmat pentru prima dată şi că Alexei Navalnîi urma să fie eliberat în cadrul unui schimb de prizonieri, chiar înainte de moartea sa. Putin a declarat că deja îşi dăduse acordul ca Navalnîi să fie eliberat în schimbul unor cetăţeni ruşi închişi în state din Occident. "În ceea ce îl priveşte pe domnul Navalnîi, el nu mai este în viaţă. Este un eveniment trist. Din păcate, s-a întâmplat ce s-a întâmplat. Dar se întâmplă, nu ai ce să faci în această privinţă, asta este viaţa".

• Putin știe că soldații NATO sunt în Ucraina - Potrivit președintelui rus, numeroşi soldaţi din statele membre ale NATO sunt deja desfăşuraţi în Ucraina. "Ştim deja asta. Nu este nimic bun, mai ales pentru ei, pentru că mor acolo în număr mare", a spus el, adăugând că pe câmpul de luptă au fost auzite limbile franceză şi engleză, fără a susţine cu dovezi această afirmaţie.
• Felicitări de la prieteni - Preşedintele Chinei, Xi Jinping, i-a trimis lui Putin un mesaj de felicitare după victoria la prezidenţiale, în care a menţionat, între altele, că realegerea lui Putin dovedeşte "sprijinul deplin" al ruşilor. "China transmite felicitări. Suntem convinşi că, sub conducerea strategică a preşedintelui Xi Jinping şi a preşedintelui Putin, relaţiile dintre China şi Rusia vor continua să progreseze", a declarat Lin Jian, purtătorul de cuvânt al MAE chinez. Putin a fost felicitat şi de liderul nord-coreean Kim Jong-un, preşedintele Iranului, Ebrahim Raisi, președintele Venezuelei, Nicolás Maduro, și cel al Uzbekistanului, Șavkat Mirziyoyev.

Ce se întâmplă în Rusia

• Kim Jong Un îî livrează arme masiv lui Putin - Coreea de Nord a livrat, din iulie 2023 până acum, în jur de 7.000 de containere cu armament Rusiei, folosite de regimul criminal de la Kremlin pentru războiul împotriva Ucrainei, a declarat, luni, ministrul sud-coreean al apărării.
• Atac în Belgorod - Două persoane au fost ucise luni, în regiunea rusă Belgorod, într-un atac din Ucraina un răspuns direct dat ofensivei ruse, anunţă autorităţile locale., care şi-a multiplicat bombardarea zonelor de frontieră. "Două persoane au fost ucise într-un atac direct asupra unei case, un tânăr în vârstă de 17 ani şi un bărbat. Ei au murit din cauza rănilor înainte să sosească salvatori", a anunţat pe Telegram guvernatorul Viaceslav Gladkov. Bombardamentul a avut loc în satul Nikolskoie şi s-a soldat şi cu patru răniţi, a precizat el. Ministerul rus al Apărării a anunțat că zece rachete au fost doborâte în regiunea Belgorod.
• Rusia vrea o zonă tampon cu Ucraina - Singura modalitate de a proteja teritoriul rusesc de atacurile ucrainene este crearea unei zone tampon care să plaseze regiunile ruseşti în afara razei de acţiune a focului ucrainean, a anunțat Kremlinul. "Pe fondul atacurilor cu drone (ucrainene) şi al bombardamentelor asupra teritoriului nostru - facilităţi publice, clădiri rezidenţiale - trebuie luate măsuri pentru a securiza aceste teritorii. Ele pot fi securizate doar prin crearea unui fel de zonă tampon, astfel încât orice mijloc pe care inamicul îl foloseşte pentru a ne lovi să fie în afara razei de acţiune", a spus luni purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Putin a menţionat posibilitatea creării unei astfel de zone-tampon în discursul rostit după ce a câştigat, duminică, realegerea în funcţie pentru al cincilea mandat. "Nu exclud ca, ţinând cont de evenimentele tragice care au loc astăzi, să fim obligaţi la un moment dat, când vom considera oportun, să creăm o anumită "zonă sanitară" în teritoriile aflate astăzi sub regimul de la Kiev", a declarat el.
• Reacția Ucrainei - Consilierul prezidenţial ucrainean Mihailo Podoliak a declarat luni că ideea lui Putin de a crea o zonă tampon în interiorul teritoriului ucrainean este un indiciu clar că Moscova plănuieşte să escaladeze războiul din Ucraina. "Aceasta este o declaraţie manifestă, directă, că războiul nu va face decât să se intensifice", a declarat Podoliak. "Toate acestea sunt dovezi directe că Federaţia Rusă nu este pregătită să trăiască în relaţii sociale şi politice moderne, ţinând cont de drepturile suverane absolute ale altor ţări", a mai spus consilierul lui Zelenski.
• Navalnaia "şi-a pierdut rădăcinile" - Kremlinul apreciază luni, după realegerea lui Vladimir Putin cu 87% dintre voturile exprimate, că Iulia Navalnaia, care a preluat ştafeta de la soţul său defunct, opozantul Alexei Navalnîi, a pierdut legătura cu țara. "Această Iulia Navalnaia pe care aţi menţionat-o face în continuare parte dintre aceşti oameni care-şi pierd rădăcinile, care-şi pierd legăturile cu patria, care-şi pierd înţelegerea patriei lor, care nu mai simt pulsul ţării lor", a răspuns un purtător de cuvânt al Kremlinului unei întrebări a unui jurnalist.

Alte informații relevante

• Ajutor de la UE - Consiliul UE a adoptat luni un acord convenit de acestea săptămâna trecută pentru a creşte cu 5 miliarde de euro ajutorul oferit armatei ucrainene prin fondul extrabugetar constituit din contribuţiile statelor UE denumit Facilitatea Europeană pentru Pace (EPF). „Cu acest fond, vom continua să sprijinim Ucraina să se apere în faţa războiului de agresiune al Rusiei cu orice este nevoie şi atât timp cât va trebui", a afirmat şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell. UE va folosi aceste noi contribuţii de 5 miliarde de euro pentru a achiziţiona echipamente militare atât letale, cât şi neletale, precum şi pentru instruirea militarilor ucraineni, precizează o declaraţie emisă de Consiliul UE.
• Ambasadorul rus ironizează Bucureștiul - Ambasadorul Rusiei în România, Valeri Kuzmin, a comentat ironic convocarea sa la Ministerul Afacerilor Externe, afirmând că subiectul conversaţiei nu a fost clar definit şi că a fost cel mai vag demers pe care l-a întâlnit în timpul şederii sale în România. Detalii AICI.
• România va instrui militari ucraineni - Președintele Klaus Iohannis a informat, luni, Parlamentul că a aprobat instruirea unui număr de aproximativ 50 de militari ucrainieni. Detalii AICI.
• Beijingul vrea pace în Ucraina - China va lua în considerare participarea la o conferinţă de pace menită să pună capăt războiului în Ucraina, pe care Elveţia, ţară neutră, intenţionează să o găzduiască, a declarat luni ambasadorul Chinei la Berna, Wang Shihting. Acesta a spus într-un interviu pentru Neue Zuercher Zeitung că toate părţile ar trebui să lucreze pentru a pune capăt războiului. "Suveranitatea teritorială a tuturor ţărilor trebuie respectată, la fel şi Carta ONU. Ar trebui să sprijinim reluarea cât mai rapidă a dialogului direct între Rusia şi Ucraina, astfel încât situaţia să poată fi gradual detensionată", a declarat şeful misiunii diplomatice chineze în Elveţia. Guvernul elveţian a declarat că îşi propune să organizeze conferinţa de pace în această vară, după ce ideea a fost lansată în ianuarie.
• Cum schimbă Rusia Crimeea - Moscova încearcă "să eradicheze" identităţile ucraineană şi tătară în Crimeea şi să modifice compoziţia demografică în acest teritoriu pe care îl controlează de zece ani, în special, prin transferuri de populaţie, denunţă Amnesty International, într-un raport publicat luni. "În zece ani de ocupaţie, Rusia a făcut totul ce i-a stat în putere pentru a delegitima suveranitatea Ucrainei asupra Crimeii", subliniază organizaţia. Rusia a "căutat sistematic să eradicheze identităţile ucraineană şi tătară în Crimeea, perturbând, restrângând şi interzicând utilizarea limbilor ucraineană şi tătară în Crimeea în educaţie, media, la sărbătorile naţionale şi în alte aspecte ale vieţii", potrivit Amnesty. Totodată, "Rusia a procedat la transferuri forţate de populaţie de pe teritoriul Crimeii şi transferuri ale populaţiei civile ruse spre această peninsulă". Presa independentă a fost redusă la tăcere, minorităţile religioase reprimate, programele şcolare - modificate. Locuitorii au fost constrânşi să accepte paşapoarte ruseşti.