Ziua 727 O altă voce se ridică împotriva Kremlinului, iar fratele lui Navalnîi e căutat de ruși. Putin i-a dat o limuzină lui Kim și o avansare șefului penitenciarelor

<span style="color:#990000;">Ziua 727</span> O altă voce se ridică împotriva Kremlinului, iar fratele lui Navalnîi e căutat de ruși. Putin i-a dat o limuzină lui Kim și o avansare șefului penitenciarelor

În ziua 727 de război rușii au lansat de la primele ore un atac cu rachete și drone asupra mai multor regiuni din Ucraina. Apărarea aeriană a anunțat că a distrus toate cele 23 de drone inamice.

Cinci civili au murit dimineață într-un atac aerian asupra unei localități din Sumî, regiune estică vizată în ultimele săptămâni de tiruri intense ale artileriei și aviației ruse.

Forțele Aeriene ale Ucrainei au doborât luni două avioane de luptă rusești în partea de est a țării, un Su-34 și un Su-35S, după ce în weekend au distrus alte trei aeronave de luptă inamice.

Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) estimează că trupele ruse vor fi nevoite să facă o pauză operațională înainte de a-și relua acțiunile ofensive pe frontul de la Avdiivka sau să desfășoare întăriri din alte zone ale liniei de front, pentru a preveni reluarea ostilităților lângă orașul capturat.

Între timp, FSB a reținut o femeie cu dublă cetățenie rusă și americană, bănuită de trădare, fiindcă a strâns fonduri pentru armata ucraineană.

Tot în Rusia, o altă voce se revoltă din închisoare împotriva lui Putin. Opozantul rus Ilia Iaşin, condamnat pentru că a denunţat războiul din Ucraina, jură într-o scrisoare să-şi continue lupta împotriva lui Putin după moartea vechiului său prieten, Alexei Navalnîi.

Iar Putin l-a avansat în grad pe prim-directorul adjunct al Serviciului Penitenciarelor la trei zile după moartea subită în închisoare a lui Navalnîi. În acelaşi timp, fratele lui Navalnîi, Oleg, a fost plasat pe lista persoanelor căutate de Rusia.

Un ajutor pentru Ucraina vine din Suedia, care trimite asistenţă militară de 682 milioane de dolari.

ADVERTISING

Fostul președinte și premier rus Dmitri Medvedev a ironizat o vizită în Ucraina pe care Macron a anunţat-o mai întâi în februarie, iar apoi până la jumătatea lui martie, susținând că liderul francez s-a speriat că ar putea fi asasinat.

Iar Estonia susţine că a reușit să oprească ”o operațiune hibridă” a serviciilor de securitate rusești. Serviciul de securitate internă al Estoniei, ISS, a reținut 10 persoane.

Ce se întâmplă pe front

  • Toate dronele, distruse - Rușii au lansat în cursul nopții trei rachete și 23 de drone Shahed în regiunile Harkov, Poltava, Kirovohrad, Dnipropetrovsk, Zaporojie, Herson și Nikolaiev. Apărarea ucraineană le-a distrus pe toate. Autoritățile din Poltava au anunțat, însă, că o dronă a lovit o facilitate industrială din Pronin și a izbucnit un mare incendiu.
  • Bombardament în Sumî - Cinci civili au fost ucişi într-un atac rusesc în regiunea Sumî, situată în nord-estul Ucrainei, la graniţa cu Rusia, a anunţat marţi Comandamentul de Nord al armatei ucrainene. "Conform informaţiilor preliminare, cinci civili au fost ucişi, o casă a fost avariată" în satul Nova Sloboda, a anunţat armata ucraineană pe Telegram, evocând tiruri de artilerie şi un atac cu drone asupra localităţii situate la circa 10 km de graniţa cu Rusia.
  • Alte avioane rusești doborâte - Ucraina a doborât două avioane de luptă rusești în partea de est a țării, un Su-34 și un Su-35S. Anunțul vine după ce în weekend ucrainenii au doborât trei bombardiere S-34 și un avion de luptă S-35, unele dintre cele mai costisitoare modele ale aviației militare ruse.
  • Ce urmează după Avdiivka - Rușii vor trebui să facă o pauză operațională înainte de a-și relua acțiunile ofensive pe frontul de la Avdiivka sau să desfășoare întăriri din alte zone ale liniei de front pentru a preveni reluarea ostilităților lângă orașul capturat, estimează analiștii de la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW). Ritmul operațiunilor ofensive ruse a încetinit ușor după succesul obținut. Forțele ruse au resurse în alte părți ale liniei frontului, dar ISW nu a observat încă nicio mutare a acestora către Avdiivka.
  • Putin îi cere lui Şoigu să continue să avanseze - Liderul rus Vladimir Putin a declarat marţi că trupele ruseşti vor continua să înainteze în Ucraina pentru a-şi consolida succesul pe câmpul de luptă după căderea oraşului Avdiivka, unde a spus că trupele ucrainene au fost forţate să fugă haotic. "În ceea ce priveşte situaţia generală din Avdiivka, acesta este un succes absolut, vă felicit. Trebuie să se construiască mai departe", i-a spus Putin ministrului Apărării, Serghei Şoigu, pe care l-a primit la Kremlin. "Dar această dezvoltare trebuie să fie bine pregătită, dotată cu personal, arme, echipamente şi muniţii", a adăugat Putin. "Pare să fie de la sine înţeles, dar totuşi vă atrag atenţia asupra acestui lucru", a punctat el.
ADVERTISING
FĂRĂ SCURTĂTURI. Ajungem departe

Ce se întâmplă în Rusia

  • Putin i-a dat o limuzină prietenului Kim - Vladimir Putin i-a dăruit liderului nord-coreean Kim Jong Un o limuzină de fabricaţie rusă Aurus, în cadrul consolidării relaţiilor între cele două ţări. Cadoul este susceptibil să constituie o încălcare a sancţiunilor impuse Phenianului de ONU în 2017, votate şi de Rusia şi care vizează orice fel de exporturi auto în Coreea de Nord. Kim Jong Un e cunoscut pentru apetenţa sa pentru maşinile de lux. El a fost văzut utilizând SUV-uri Lexus şi modele Mercedes-Benz clasa S. El a luat în vizita sa în Rusia un Maybach, care a fost transportat cu un tren special din Coreea de Nord. Nexta arată cum l-a cucerit Putin atunci cu limuzina Aurus:
  • Ilia Iaşin preia lupta împotriva tiraniei - Opozantul rus Ilia Iaşin, condamnat la opt ani şi jumătate de închisoare pentru că a denunţat războiul din Ucraina, jură într-o scrisoare să-şi continue lupta împotriva lui Putin după moartea vechiului său prieten, Alexei Navalnîi. "Atât timp cât inima îmi va bate în piept, voi lupta împotriva tiraniei. Atât timp cât voi trăi, nu-mi va fi frică de rău. Şi cât timp voi respira, voi fi alături de poporul meu. Jur", a transmis el, într-o scrisoare difuzată marţi, chiar dacă viața sa "e în mâinile lui Putin și se află în pericol".
  • Femeie cu cetățenie americană, reținută pentru trădare - FSB a reținut pentru trădare o femeie cu dublă cetățenie rusă și americană în oraşul Ekaterinburg din munții Urali. Femeia de 33 de ani, din Los Angeles, e acuzată că a colectat fonduri pentru o organizație ucraineană, beneficiarul final fiind armata ucraineană. Autoritățile nu au comunicat numele femeii și nu au oferit alte detalii.
  • Fratele lui Navalnîi, căutat - Fratele lui Alexei Navalnîi a fost plasat pe lista persoanelor căutate de Rusia. Un nou dosar penal a fost deschis împotriva lui Oleg Navalnîi. În 2021, el a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare pentru încălcarea restricțiilor Covid. În același an, a fost acuzat că a făcut apel la ruși să participe la un miting pentru fratele său. A plecat în Cipru în 2021 și nu s-a mai întors în Rusia.
  • Directorul-adjunct al penitenciarelor a fost avansat - Putin i-a acordat gradul special de general-colonel prim-directorului adjunct al Serviciului Federal al Penitenciarelor din Rusia (FSIN), Valeri Boiarinev. Oficialul a fost avansat la trei zile după moartea subită a lui Navalnîi în colonia penitenciară nr. 3 din districtul autonom Iamalo-Neneţk, dincolo de Cercul Polar. "Boiarinev a îndeplinit dorinţa lui Putin - eliminarea fizică a principalului adversar politic. Tot Boiarinev a supervizat torturarea a sute de prizonieri ucraineni, smulgându-le autodenunţuri că ar fi comis acte de genocid prin împuşcarea populaţiei civile, autorităţile ruse încercând astfel să strângă pretinse 'dovezi' pentru a justifica invazia în Ucraina", subliniază Gulagu.net, portalul pentru drepturile deţinuţilor din Rusia.
  • Susținătorii lui Putin, despre moartea lui Navalnîi - Rușii care îl susțin pe Vladimir Putin exclud orice amestec al liderului de la Kremlin în moartea opozantului Alexei Navalnîi. Ei dau vina pe Occident și pe serviciile secrete americane. "Ce legătură are Putin cu asta? Lumea crede că el e de vină pentru orice"; "Asta a fost făcut de serviciile de informații americane ca să dea vina pe guvernul nostru"; "Nu știu cine e Navalnîi, dar Putin este o persoană drăguță" sau "O tentativă de a-l păta pe Putin, Putin n-ar face așa ceva", sunt câteva dintre părerile suporterilor președintelui rus, prezentate într-un montaj video.
  • Crește profitul din petrol și gaze - Cel mai mare producător de petrol din Rusia, Rosneft, a raportat o creştere de 47,2% a profitului net în 2023, la 1.300 miliarde de ruble (14,07 miliarde de dolari). Grupul a declarat că lucrează pentru a-şi consolida capacitatea de producţie de gaze în faţa restricţiilor externe asupra petrolului.
ADVERTISING

Alte informații relevante

  • Canada trimite drone - Canada donează 800 de drone Ucrainei, a declarat ministrul Apărării, Bill Blair. "Dronele au devenit esenţiale în lupta Ucrainei împotriva agresiunii ruseşti. Cu ajutorul lor, trupele ucrainene vor putea să adune mai multe informaţii şi cunoştinţe despre situaţie, astfel încât să poată evalua ţintele mai rapid şi cu mai multă precizie", se arată într-un comunicat oficial.
  • Ajutor suedez - Suedia va oferi Ucrainei un ajutor militar de 682 milioane de dolari, a anunțat marți ministrul Apărării, Pal Jonson. Asistența acordată de Suedia de la începutul războiului va ajunge astfel la 2,88 miliarde de dolari. Noul pachet va include 10 bărci de luptă CB 90, 20 de bărci de grup și arme subacvatice, dar și muniție de artilerie de 192 de milioane de dolari, 70 de sisteme antiaeriene portabile, rachete antitanc, lansatoare de grenade și grenade de mână, precum și materiale medicale. Aceasta va fi cea de-a 15-a tranșă de ajutor și cea mai mare de până acum.
  • Muniție din afara UE pentru Ucraina - Statele membre UE pot cumpăra muniție din afara blocului european pentru a sprijini Ucraina, dacă această sursă este "mai bună, mai ieftină și mai rapidă", a declarat șeful diplomației UE, Josep Borrell.
  • Ungaria nu blochează sancțiunile UE - Ministrul ungar de Externe, Péter Szijjártó, a declarat că Budapesta nu va bloca al 13-lea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, pe care UE se pregăteşte să-l aprobe. Săptămâna trecută, Ungaria blocase aprobarea, nefiind de acord cu noile prevederi din cauza prezenţei pe listă a companiilor chineze, potrivit unor surse citate de presa ucraineană. Luni, potrivit ministrului ungar, toate elementele din pachetul de sancţiuni care "dăunau intereselor ungare" au fost eliminate, astfel că Ungaria nu se va opune. Szijjarto a mai spus că deja se discută de un al 14-lea pachet de sancţiuni.
  • Medvedev aruncă un zvon despre Macron - Preşedintele Franței intenţionează să facă o vizită în Ucraina până la jumătatea lui martie, insistă anturajul şefului statului francez, iritat după ce pe reţelele de socializare ruseşti a fost lansat un zvon despre un plan de asasinat în timpul vizitei. "Nu s-a pus niciodată problema securităţii în calendarul vizitei", a dat asigurări anturajul lui Macron. Potrivit unei înregistrări video false, dar atribuită France 24 şi distribuită pe reţele de socializare ruseşti, Macron şi-ar fi anulat vizita după ce serviciile secrete franceze au descoperit un plan de asasinare a sa. Ulterior, fostul președinte și premier rus Dmitri Medvedev a venit cu ironii. "Macron pare că a fost atât de speriat de un (plan de) asasinat real sau presupus (…), încât şi-a anulat vizita", a scris el.
  • Blocaj total - Noile proteste ale agricultorilor polonezi au provocat indignare în Ucraina vecină, care a cerut marţi Comisiei Europene un "răspuns robust" împotriva acţiunilor acestor agricultori, ce au blocat aproape complet punctele de frontieră cu Ucraina, plus circa o sută de şosele şi au deversat vagoane cu grâu ucrainean pentru a protesta faţă de concurenţa neloială a produselor agricole ucrainene care intră necontrolat în Polonia. Un organizator al protestului polonez la punctul de frontieră Doruhusk a declarat că agricultorii permit marţi doar trecerea unui autobuz pe oră, dar nu vor lăsa să treacă niciun camion între 8:00 şi 18:00.
  • CE: Nu-i nevoie de anchetă pentru moartea lui Navalnîi - Peter Stano, purtător de cuvânt al Comisiei Europene, a afirmat marţi că nu este necesară o anchetă penală pentru a dovedi vina autorităţilor ruse în privinţa morţii disidentului Aleksei Navalnîi. Vicepremierul italian Matteo Salvini apreciase anterior că modul în care s-a produs decesul trebuie stabilit de medici şi magistraţi. "Mi-e greu să îmi dau seama ce se întâmplă în Italia, cum pot judeca ce s-a întâmplat de cealaltă parte a lumii?", s-a întrebat el retoric, susţinând că deocamdată este imposibil de stabilit cine e vinovat. Solicitat să comenteze poziţia lui Salvini, Stano a declarat că "nu avem nevoie de anchete penale pentru a stabili exact ce a provocat moartea" disidentului.
  • Diplomații ruși, luați la întrebări în Europa - O serie de guverne europene au convocat diplomaţi ruşi, în urma morţii în închisoare a lui Alexei Navalnîi. Ministrul francez de Externe, Stephane Sejourne, a declarat că ambasadorul Rusiei la Paris va fi convocat, în timp ce MAE din Norvegia a emis o declaraţie în care a anunţat că îl cheamă pe diplomatul rus de rang înalt "pentru o discuţie" despre moartea lui Navalnîi. Anunţuri similare au fost făcute și de Marea Britanie, Finlanda, Germania, Lituania, Spania, Suedia şi Olanda.
  • Rusia acuză politizarea morţii lui Navalnîi - Ambasadorul Rusiei la ONU a acuzat ţările occidentale de politizarea morţii lui Navalnîi. Vasili Nebenzia a declarat că ancheta privind moartea opozantului "nu s-a încheiat încă", iar "cauza exactă a morţii" nu a fost dezvăluită. "Colegii noştri occidentali s-au grăbit să afirme că moartea a fost responsabilitatea regimului Putin", a declarat Nebenzia.
  • Minut de reculegere în Letonia - Președintele leton Edgars Rinkēvičs, premierul Evika Siliņa și ministrul de Externe Krišjānis Kariņš au transmis o declarație comună prin care îndeamnă populația țării să-și exprime solidaritatea cu poporul din Ucraina și să țină un minut de reculegere sâmbătă, 24 februarie, la ora 9:00. Prin această acțiune, guvernul de la Riga vrea să informeze autoritățile ruse că statul leton și oamenii din această țară susțin "neobosit" Ucraina. "Rusia va trebui să înapoieze copiii ucraineni. Rusia și liderii ei vor trebui să dea socoteală pentru agresiune și crime de război", au transmis oficialii letoni.
  • Lavrov critică "hegemonia" SUA - Şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov a criticat dur la Havana "dominaţia" şi "hegemonia" SUA şi a ţărilor occidentale asupra ordinii mondiale, în prima zi a unui turneu în America Latină ce urmează să continue în Venezuela şi Brazilia. "Realităţile unei lumi multipolare (…) provoacă o reacţie agresivă din partea Statelor Unite şi a altor ţări ale minorităţii mondiale, care doresc prin toate mijloacele să-şi păstreze dominaţia, hegemonia şi dictatul", a declarat Lavrov în timpul unei întâlniri cu omologul său cubanez Bruno Rodriguez. "Mijloacele folosite de reprezentanţii SUA şi ai altor ţări occidentale în acest scop nu includ diplomaţia, ci şantajul, ultimatumurile, ameninţările, folosirea forţei militare brute şi sancţiunile".
  • Ecuadorul cedează la "șantajul bananelor" - Ecuadorul a refuzat să transfere arme sovietice în SUA pentru a fi trimise în Ucraina, după ce Rusia a blocat importurile de banane și flori din țara sud-americană. Interdicția a fost ridicată după ce autoritățile ecuadoriene au acceptat să coopereze cu Kremlinul.
  • Alegerile din Rusia, văzute din țările baltice - Într-o declaraţie comună, miniştrii de Externe ai Lituaniei, Letoniei şi Estoniei, foste republici sovietice care au devenit membre ale NATO şi UE şi ale căror relaţii cu Moscova rămân tensionate, au denunţat "represiunea totală" împotriva Opoziţiei şi a mass-media independente din Rusia. "Viitoarele alegeri prezidenţiale din Rusia nu vor fi nici libere, nici corecte", au transmis ei, denunţând "lipsa unor candidaţi alternativi credibili". "Aceste alegeri nu vor avea legitimitate democratică", au mai scris ei.
  • Operațiune hibridă a Rusiei în Estonia - Premierul Estoniei, Kaja Kallas, susţine că țara sa a reușit să oprească ”o operațiune hibridă” a serviciilor de securitate rusești. "Știm că Kremlinul țintește toate societățile noastre democratice", a arătat Kallas. Serviciul de securitate internă al Estoniei, ISS, a reținut 10 persoane în acest caz.

În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇