Ziua 427: Zelenski a vorbit cu Xi, care va trimite emisari în Ucraina. Kievul e ajutat de FBI. Nou schimb de prizonieri (Foto & Video)

Ziua 427 de război este una foarte activă la nivel diplomatic, marcând inclusiv o discuție „lungă și cuprinzătoare” între Volodimir Zelenski și omologul său chinez Xi Jinping. În ciuda semnalelor pe care Beijingul le-a tot dat după vizita lui Xi la Moscova, Zelenski a insistat că discuția a fost bună și are încredere că va impulsiona dezvoltarea relațiilor bilaterale.

În plus, China îşi va trimite reprezentanţi speciali în Ucraina şi va avea convorbiri cu toate părţile pentru rezolvarea crizei în această ţară, i-a mai spus Xi lui Zelenski.

Din partea serviciilor ucrainene de informații a fost transmis azi un avertisment pentru rușii de rând să evite paradele de 9 mai și, în general, să nu fie în apropierea unităților militare și a liderilor care se fac vinovați de crime de război.

De altfel, cu două săptămâni înainte ziua în care Rusia sărbătorește victoria împotriva lui Adolf Hitler în Al Doilea Război Mondial, un om de afaceri ucrainean a lansat un concurs cu un premiu uriaș pentru oricine va putea să aterizeze o dronă în Piața Roșie de la Moscova pe 9 mai.

Serviciile ucrainene spun că au toate informațiile referitoare la planurile de securitate ale rușilor. Și recunosc asta în ziua în care Reuters scrie despre cum Kievul are ajutor chiar de la FBI în obținerea de date de la ruși.

Între timp, Moscova continuă pe toate planurile acțiunile provocatoare la adresa Occidentului. Un incident a avut loc deasupra Mării Baltice, unde germanii și britanicii au trebuit să intervină pentru a alunga 3 avioane de luptă rusești care se furișau cu transponderele oprite.

Apoi, de la New York, unde a prezidat ședința Consiliului de Securitate al ONU, Serghei Lavrov a șantajat din nou cu blocarea acordului pe cereale, a încercat să semene furtună în sânul organizației și s-a ales cu apelativul de „clovn”, după ce l-a criticat pe președintele Cehiei.

În Rusia, Putin a semnat un decret ce permite confiscarea activelor cetățenilor și companiilor din state care au făcut acest lucru împotriva rușilor. Primele victime sunt Germania și Finlanda, cu două companii din domeniul energiei. Iar noile ordine de recrutare au început să curgă însoțite de amenințări.

Marcând 37 de ani de la catastrofa de la Cernobîl, Volodimir Zelenski a vorbit despre șantajul nuclear pe care Rusia îl practică și a cerut noi eforturi și sancțiuni care să asigure că justiția va fi înfăptuită în ceea ce el a numit „un nou Nurnberg al ruscismului”.

Evoluții pe front

• Explozii în Zaporojie - Alertele anti-aeriene au început să sune în Zaporojie și mai multe explozii au fost auzite în oraș și în regiune.
• Jurnalist italian rănit - Jurnalistul italian Corrado Zunino, trimis special în Ucraina al cotidianului La Repubblica, a fost rănit în urma unei ambuscade a lunetiştilor ruşi în zona oraşului Herson din sudul Ucrainei, dar interpretul său ucrainean care-l însoţea, Bogdan Bitik, a fost ucis.
• Rusia forțează Marea Baltică - Avioane Eurofighter germane şi britanice au fost trimise pentru a intercepta trei aeronave ruseşti - două avioane de vânătoare Suhoi Su-27 şi un Il-20 Iliuşin - care se aflau în spaţiul aerian internaţional de deasupra Mării Baltice, au precizat forţele aeriene germane, postând pe Twitter mai multe fotografii cu avioanele în zbor. Cele 3 avioane militare ruseşti aveau transponderele oprite.

• 37 de ani de la Cernobîl - Zelenski a marcat 37 de ani de la explozia reactorului de la Cernobîl cu un apel la lume să facă tot ce poate pentru a „împiedica un stat terorist să folosească centrale nucleare pentru a șantaja Ucraina și întreaga lume”.
• Nou schimb de prizonieri - Ucraina şi Rusia au anunţat efectuarea unui nou schimb de prizonieri, implicând în total peste 80 de persoane. "Am adus acasă 44 de ucraineni", a declarat Andrii Iermak, şeful Cancelariei prezidenţiale de la Kiev. Rusia a eliberat 36 de soldaţi ucraineni, şase ofiţeri şi doi civili capturaţi în cursul luptelor de la Mariupol.
• FBI ajută Ucraina - Reuters citează surse de la Washington potrivit cărora FBI și mai multe companii americane ajută Ucraina să colecteze date despre crimele de război comise de ruși. Este vorba în special despre informație digitală, precum interceptări de telefoane, geolocație și alte date ce pot fi sustrase de pe telefoanele rușilor.
• Avertisment pentru ruși de 9 mai - Andrei Iusov, un purtător de cuvânt al Serviciului de Informații al Ministerului ucrainean al Apărării, a dezvăluit că Kievul deține toate informațiile în legătură cu măsurile de securitate luate de autoritățile ruse pentru paradele organizate pe 9 mai de Ziua Victoriei: „Dacă vorbim de sfaturi, atunci cred că rușii obișnuiți, civilii care nu au legături cu criminalii de război și agresiunea împotriva Ucrainei, ar trebui să evite aceste evenimente și pe viitor să evite să fie în apropierea criminalilor de război sau a unităților militare”.
• Concurs cu drone de Ziua Victoriei - Vladimir Iatsenko, fondatorul băncii ucrainene Monobank și al producătorului de drone Dovbush T10, a promis recompense de 20 de milioane de grivine (peste 500.000 de dolari) celor care reușesc să aterizeze drone în Piața Roșie din Moscova pe 9 mai.
• Dreptul Kievului de a distruge - Mihail Podoliac, consilierul lui Zelenski, susține că Kievul are dreptul legal să distrugă orice din Crimeea și regiunile anexate ilegal din Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie. El a comentat astfel informații din documentele Pentagon Leaks referitoare la planurile pe care le-ar fi avut Ucraina de a ataca teritoriul Rusiei pe 24 februarie, când s-a împlinit un an de la invazie.
• Lupta pentru Bahmut - Institutul pentru Studiul Războiului și Ministerul britanic al Apărării dedică raportul zilnic de astăzi luptelor de la Bahmut, confirmând că mercenarii Wagner au avansat peste calea ferată ce traversează orașul de la nord la sud. Partea de vest rămâne încă sub control ucrainean (aproximativ 2 kilometri din totalul de 7, cât măsoară Bahmutul de la est la vest).

Prima discuţie cu Xi

• Zelenski anunță că a avut o conversație telefonică „lungă și cuprinzătoare” cu președintele chinez Xi Jinping, arătându-se încrezător în dezvoltarea relațiilor bilaterale.
• Acesta este prima discuţie telefonică între cei doi preşedinţi de la începutul războiului din Ucraina, la 24 februarie 2022. Ultima lor convorbire data din iulie 2021.
• China îşi va trimite reprezentanţi speciali în Ucraina şi va avea convorbiri cu toate părţile pentru rezolvarea crizei în această ţară, i-a mai spus Xi Jinping lui Volodimir Zelenski.
• În plus, Zelenski l-a numit miercuri pe Pavlo Riabikin, care a ocupat anterior funcţia de ministru pentru industrii strategice, în funcţia de ambasador în China. Zelenski a scris pe Twitter că numirea ambasadorului ucrainean în China "va da un impuls puternic" dezvoltării relaţiilor bilaterale.

Diplomație de război

• Șantaj cu cereale - Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a spus marţi că Moscova nu vede „practic niciun rezultat" de pe urma acordului cu Naţiunile Unite destinat să ajute exporturile de cereale şi îngrăşăminte ale Rusiei - condiţie pentru ca Moscova să accepte transporturile de cereale ucrainene pe Marea Neagră - şi acuză ţările occidentale că au creat un impas.
• Polonia va menţine embargoul asupra importurilor de cereale ucrainene cel puţin până la finalul anului, a anunţat miercuri ministrul Dezvoltării, Waldemar Buda, în condiţiile în care UE lucrează la un acord privind renunţarea la interdicţiile unilaterale impuse de unele state membre.
• Lavrov seamănă furtună - După ce a stârnit furia și dezgustul prezidând ședința Consiliului de Securitate al ONU, aflat acum sub conducerea rotativă a Rusiei, Serghei Lavrov i-a lăudat pe secretarul general Antonio Guterres și pe șeful ONU pentru ajutor umanitar Martin Griffiths, susținând că au făcut eforturi pentru „a ajunge la un acord cu țările care au anunțat sancțiuni ilegale și unilaterale Federației Ruse". Lavrov continuă astfel să instige la disensiuni, după ce documentele scurse de la Pentagon au dezvăluit că SUA l-ar fi spionat pe șeful ONU și îl consideră prea înțelegător cu Rusia.
• Cehii îl atacă pe „clovnul” Lavrov - Ministrul ceh de Externe l-a numit „clovn” pe Lavrov, pentru că l-a criticat pe președintele Cehiei, Petr Pavel, pentru declarațiile sale legate de beneficiile pe care China le are de pe urma războiului Rusiei.
• Un Nurnberg împotriva ruscismului - Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, afirmă că interesul comun este de a opri Rusia, atât prin puterea armelor, dar şi prin noi sancţiuni şi prin eforturile pentru a asigura îndeplinirea justiţiei: „Fiecare manifestare a terorii ruseşti, fiecare zi de agresiune reprezintă un argument în plus că toate acestea trebuie să se sfârşească la tribunal – într-un nou Nurnberg împotriva ruscismului, împotriva celor care distrug vieţi şi oameni, care folosesc rachete împotriva muzeelor şi bombe ghidate împotriva bisericilor. Rusia trebuie să piardă. Lumea nu poate avea niciun alt obiectiv”.
• Aurescu îi răspunde lui Medvedev - Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a reacționat la declarația fostului președinte rus Dmitri Medvedev, potrivit căruia „o împărțire liniștită” a Ucrainei este mai bună decât un război mondial și ţara noastră ar avea „aspirații” în acest sens. România susține integritatea Ucrainei, a precizat Bogdan Aurescu, catalogând drept „jalnică și greșită” afirmația lui Medvedev. Detalii AICI.
• Rezoluție în Congresul SUA pentru Ucraina - Atât congresmeni democrați, cât și republicani au depus o rezoluție prin care cer ca războiul din Ucraina să se încheie cu revenirea la granițele din 1991, adică inclusiv cu redarea Crimeii. Documentul prevede și că poziția SUA este ca Ucraina să adere la NATO, Rusia să plătească pentru daunele provocate și oficialii de la Kremlin să fie judecați pentru crime de război.
• Taxă pentru ruși dacă vor vacanțe în UE - Grupul de experți independenți Yermak-McFaul a recomandat Comisiei Europene să includă în următorul pachet de sancțiuni împotriva Rusiei și Belarusului introducerea unei taxe suplimentare pentru reclădirea Ucrainei la emiterea de vize pentru ruși: „Rușii vor avea de ales: să o plătească și să vadă Roma sau să economisească bani și să se relaxeze la Minsk”. Totodată, e recomandată și analizarea refuzului total de a emite vize Schengen pentru ruși.
• Balet în jurul mandatului de arestare al lui Putin - Administrația prezidențială din Africa de Sud a negat miercuri că ar urma să retragă țara din Statutul de la Roma care a creat Curtea Penală Internațională (CPI). Marți, președintele sud-african Cyril Ramaphos spusese acest lucru, motivând că „CPI are un tratament incorect față de anumite țări”. Acum Administrația sa spune că a fost un comentariu interpretat greșit. Amintim că Africa de Sud urmează să găzduiască următorul summit BRICS, la care Putin a fost invitat. Însă pe numele președintelui rus a fost emis un mandat internațional de arestare, iar Africa de Sud ar fi obligată să-l pună în aplicare.
• Rusia expulzează 10 norvegieni - Rusia a decis să expulzeze 10 diplomaţi de la ambasada Norvegiei de la Moscova, cerându-le să părăsească ţara în scurt timp, a anunţat miercuri Ministerul de Externe norvegian. Decizia survine ce Norvegia a anunţat pe 13 aprilie că expulzează 15 oficiali ai ambasadei ruse despre care guvernul de la Oslo crede că erau ofiţeri de informaţii operând sub acoperirea posturilor diplomatice.

Ce se întâmplă în Rusia

• Decret pentru confiscări - Putin a semnat marți seara un decret prin care este permis „transferul temporal al managementului” activelor entităților și indivizilor din „țări neprietenoase” care au confiscat bunuri ale cetățenilor ruși în străinătate. Prin decret sunt trecute în administrarea statului rus activele companiilor Uniper SE (germană) și Fortum Russia BV (un concern unde are participație și compania de stat a Finlandei).
• Recrutare cu amenințări - Rușii au început să primească ordinele de recrutare împreună cu amenințări că neprezentarea atrage „introducerea de măsuri restrictive”. Documentele conțin o ștampilă roșie cu mesajul „Atenție! În caz de neprezentare la comisariatul militar în perioada indicată, vor fi luate măsuri restrictive împotriva ta”.
• Putin elimină opoziția - Evgheni Roizman, unul dintre ultimii opozanţi ai Kremlinului rămaşi în Rusia, a pledat nevinovat miercuri în deschiderea procesului în care este acuzat că a „discreditat" armata rusă, după ce a postat pe YouTube în iulie 2022 un filmuleț în care critica invazia rusă în Ucraina. Fost primar al oraşului Ekaterinburg, Roizman riscă până la 3 ani de închisoare.
• Atentat dejucat la un spital militar din Crimeea - FSB a anunţat miercuri că a reţinut un cetăţean rus care pregătea un atac terorist ce viza un spital al marinei militare din Simferopol, Crimeea. Au găsit asupra lui un dispozitiv exploziv improvizat cu proiectile în formă de cuie şi un alt dispozitiv exploziv improvizat cu efect incendiar.
• Închisoare pe viață pentru trădare - Consiliul Federal al Rusiei a votat ca pedeapsa pentru trădare să urce de la 20 de ani de închisoare la detenție pe viață. Mai e nevoie doar de semnătura lui Putin pentru a intra în vigoare și se estimează că nu va întârzia să o dea.
• Panică de la o jucărie - Autoritățile din Moscova anunță că drona care a căzut marți lângă tribunal era de fapt o jucărie.
• Incendiu devastator - Peste 170 de clădiri au ars într-un incendiu uriaş care a afectat mai multe sate din regiunea rusă Sverdlovsk, situată la 1.400 de km de Moscova. Cel puțin o persoană a murit. Autoritățile ruse nu au precizat care e cauza incendiului, dar presa locală spune că ar fi pornit la o fabrică de cherestea și s-a extins rapid din cauza vântului puternic.

• Copia rusească a KFC - Versiunea rusească a KFC a deschis marți seară primul restaurant în centrul Moscovei, după ce compania americană și-a suspendat activitatea în urmă cu mai bine de un an. Rostic's copiază perfect produsele KFC și foarte puține s-au schimbat și la nivelul restaurantului, în afară de siglă. Moscoviții au spus că singura diferență a fost că marți seara restaurantul fast-food a fost plin ochi. Plecarea companiei americane din Rusia a fost greoaie, pentru că deținea direct doar 70 de restaurante, restul de peste 1.000 fiind manageriate de proprietari individuali cu licență sau acord de franciză.