Ziua 368: Compromisurile din planul aliaților pentru Ucraina. SUA: Crimeea este Ucraina. Un aliat al Rusiei revine la Kiev

Ziua 368 de război în Ucraina a început cu informații contradictorii despre succesul proclamat de Grupul Wagner lângă Bahmut.

Armata ucraineană a respins peste 70 de atacuri ale rușilor în ultimele 24 de ore, mai mulți civili au fost uciși în Donețk, iar în sud trupele Moscovei nu reușesc să atace eficient.

Ultimele informații despre contraofensiva din primăvară indică faptul că Ucraina va ataca în sud pentru a scoate trupele ruse din Crimeea. Statele Unite au transmis că nu recunosc și nu vor recunoaște niciodată anexarea peninsulei de către Rusia.

Iar aliații europeni lucrează la un pact prin care Kievul să obțină această regiune. Planul ar include, însă, și câteva compromisuri importante pentru Ucraina.

Evoluții pe front

• Bombardamente intense. Armata rusă a bombardat puternic, în ultimele 24 de ore, mai multe regiuni, din Sumî (nord) şi până în Herson (sud), acuză autorităţi locale ucrainene citate de CNN. Multe dintre aceste tiruri au vizat zone aflate sub control ucrainean în regiunile ucrainene Doneţk şi Lugansk, părăsite de locuitori. Rusia deţine controlul unor zone ample în aceste regiuni ucrainene şi speră să le cucerească în întregime.
• Ucraina se apără. Armata ucraineană a respins 71 de atacuri ruse în ultimele 24 de ore în nord-estul și estul țării, a transmis duminică Statul Major de la Kiev. În ciuda bombardamentelor, sâmbătă au fost anihilate 46 de obiecte cu încărcătură explozivă în regiunea Harkov, a anunțat guvernatorul Oleh Siniehubov. În zona de frontieră dintre regiunile Doneţk şi Lugansk, în apropiere de localitatea Kreminna, ”toate atacurile au fost respinse”, anunţă şeful Administraţiei Militare ucrainene din Lugansk, Serhii Gaidai. ”Sectorul Kreminna este o zonă împădurită, în care ruşii încearcă să se infiltreze prin grupuri de 15-20 de oameni. Ruşii învaţă de la noi, aşa că situaţia se schimbă de la zi la zi. Pierderile inamicului au ajuns la 70 de morţi şi nenumăraţi răniţi. Spitalele lor sunt supraaglomerate. Ruşilor nu le pasă deloc de pierderile lor”, subliniază Gaidai.
• Victime în Donețk. Trei civili au fost uciși și patru au fost răniți în același interval de timp în regiunea Donețk. Două persoane au fost ucise în Bahmut, iar una în Novopokrovske, potrivit guvernatorului regiunii, Pavlo Kirilenko.
• Explozii în Nikolaiev. În regiunea Nikolaiev au fost cinci bombardamente în ultimele 24 de ore, a anunțat pe Telegram guvernatorul Vitali Kim.
• Al cui e satul de lângă Bahmut? Șeful Grupului Wagner, Evgheni Prigojin, a declarat că trupele sale au capturat, sâmbătă, satul Iahidne, situat la doi kilometri de Bahmut, în estul Ucrainei. Ar fi primele poziții noi câștigate de ruși la Bahmut, însă raportul zilnic al forțelor ucrainene sugerează că satul a rămas sub controlul Kievului, relatează The Guardian. Iar Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) anunță că nu a observat "nicio confirmare vizuală" a forțelor Wagner acționând în zonă. Între timp, în Bahmut n-a mai rămas aproape niciun zid întreg:

• Rușii au probleme în sud. Forțele Moscovei nu reușesc să acționeze eficient pe linia frontului din regiunea Zaporojie, potrivit ISW. În schimb, în Herson rușii continuă să fixeze poziții militare în zonele civile de pe malul estic al râului Nipru.
• Rușii au pierderi mari. Forțele de elită ruse au probleme în regiunea Donețk, unde Brigata de Infanterie Marină 155 a fost afectată semnificativ din cauza mobilizării personalului neexperimentat și a pierderilor masive, arată ministerul britanic al Apării. 148.130 de militari ruși au murit de la începerea războiului, potrivit bilanțului zilnic publicat duminică de armata ucraineană. Rusia a pierdut, de asemenea, 299 de avioane și 3.381 de tancuri.

Declarații și ajutoare

• Ucraina va ținti sudul, dar și teritoriul Rusiei. Contraofensiva din primăvară a Ucrainei va avea ca scop avansarea pană în frontul rusesc din sud, între Crimeea și Rusia continentală, a declarat Vadim Skibițki, adjunctul șefului informațiilor militare ucrainene, pentru presa germană, potrivit The Guardian. "Obiectivul contraofensivei noastre este de a elibera toate teritoriile ocupate ale Ucrainei, inclusiv Crimeea". Potrivit Reuters, oficialul a indicat și posibilitatea ca loviturile ucrianene să vizeze "depozite de arme sau echipament militar pe teritoriul rus, de exemplu în preajma orașului Belgorod, de unde sunt lansate atacuri asupra Ucrainei".
• SUA și Germania: "Crimeea este Ucraina". Departamentul de Stat al SUA a reafirmat că "Crimeea este Ucraina", într-o declarație a purtătorului de cuvânt Ned Price, pentru a marca împlinirea a nouă ani de la ocuparea teritoriului de către Rusia. "Statele Unite nu recunosc și nu vor recunoaște niciodată pretinsa anexare a peninsulei de către Rusia", a declarat Price, conform CNN. El a numit confiscarea Crimeei de către Rusia în 2014 "o încălcare clară a dreptului internațional și a suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei". Ministrul german al Apărării a subliniat aceeași idee, precizând că Kievul va decide când și în ce condiții va negocia cu Moscova: "Da, Crimeea este teritoriu ucrainean și de aceea trebuie dat înapoi. Dar, din nou: nu este o decizie pe care să o luăm noi", a spus Boris Pistorius într-un interviu.
• Lukașenko spune că Ucraina nu va ataca în Transnistria. Președintele Belarusului, Aleksandr Lukaşenko, a fost întrebat dacă crede cu adevărat că Ucraina va deschide al doilea front după ce Moscova a acuzat Kievul că pregătește o "provocare militară" în această regiune. "Nu cred. Este pur şi simplu dezavantajos pentru ei. Occidentului i-ar plăcea să rezolve dintr-o lovitură problema cu Rusia şi să închidă această gaură gri, aşa cum se spune, şi să unească Moldova, să o împingă în România sau să o facă pro-occidentală. Este scopul lor. Ucrainenii nu au nevoie. Nu cred că ucrainenii vor înnebuni şi vor deschide un al doilea front", a răspuns el.
• Croația trimite elicoptere. Livrarea a 12 elicoptere Mi-8 MTV-1 și a două elicoptere Mi-8 T din Croația către Ucraina este în curs, anunță ziarul croat Jutarnji citat de The Kyev Independent.
• Pro și contra China. Casa Albă a informat Beijingul că orice ajutor letal oferit Rusiei ar avea consecințe serioase, a anunțat, duminică, pentru CNN, consilierul de securitate Jake Sullivan. Iar cancelarul german Olaf Scholz a criticat planul de pace al Chinei, arătând că acesta nu specifică retragerea trupelor ruse din Ucraina, scrie Die Welt. Și ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a reacționat cu scepticism la propunerea Beijingului. "Am auzit informațiile - și nu știu dacă sunt adevărate - potrivit cărora China ar putea să planifice livrarea de drone kamikaze Rusiei în timp ce prezintă un plan de pace, așa că sugerez să judecăm China după faptele ei și nu după vorbe", a spus acesta, duminică, la postul public Deutschlandfunk. În schimb, ministerul de Externe din Kazakhstan și-a anunțat susținerea pentru planul de pace al Chinei pentru încheierea războiului din Ucraina.

Alte informații relevante

• Compromisurile din pactul pregătit de aliați pentru Ucraina - Marea Britanie, Franța și Germania lucrează la un pact NATO-Ucraina care nu-i oferă Ucrainei protecția asigurată de statutul de membru al Alianței Nord-Atlantice, notează ISW. The Wall Street Journal a scris că prevederile planului nu sunt încă decise, dar mai mulți oficiali au indicat că acesta va include asistență militară, nu însă și protecția Articolului 5 sau angajamentul amplasării unei baze NATO în Ucraina. Acordul susține sprijin militar pentru o contraofensivă care să permită recucerirea Crimeei și să forțeze Moscova să accepte negocierile, descurajând totodată orice alt atac al Rusiei. Rămâne de văzut dacă Kievul va accepta acest compromis după ce a transmis în repetate rânduri că va lupta până la eliberarea totală a țării.
• Reacția Kievului - Kievul a reacționat la aceste informații, precizând că în ultimele luni nu au existat evoluții în discuția despre posibile garanții de securitate pentru Ucraina. "La întâlnirea cancelarului german Olaf Scholz și președintelui francez Emmanuel Macron cu liderul ucrainean Zelenski, această chestiune nu a jucat niciun rol", a declarat un purtător de cuvânt al guvernului Ucrainei citat de The Guardian.
• Ucraina minează granițele. Kievul va consolida o fâșie defensivă la granițele sale cu Rusia și Belarus, în conformitate cu o lege adoptată vineri de Rada Supremă. Fâșia va fi extinsă la o lățime de doi kilometri. Potrivit pazei de frontieră a Ucrainei, această fâșie "va fi practic o zonă minată". Ucraina a început să mineze în vară cele mai vulnerabile zone ale graniței cu Belarus.
• Un aliat al Rusiei revine la Kiev. Algeria, o aliată tradiţională a Rusiei, a decis să-şi redeschidă ”în cel mai scurt timp” Ambasada la Kiev, închisă de la lansarea invaziei ruse, a anunțat duminică Ministerul algerian de Externe, potrivit AFP. ”Această decizie intervine în cadrul salvării intereselor statului algerian în această ţară şi ale comunităţăii naţionale”, a precizat ministerul algerian, catalogând drept "obișnuite" relațiile cu Ucraina. Algerul şi Moscova întreţin relaţii privilegiate de mult timp. În 2021, schimburile comerciale dintre cele două ţări au atins trei miliarde de dolari.
• Închisoare pentru mesaj antirăzboi. Dmitri Skurikhin, un întreprinzător rus care a scris un mesaj antirăzboi pe fațada unei clădiri din Sankt Petersburg a fost arestat. El va sta două luni în închisoare, relatează Nexta.

• Lovituri rusești anihilate. Ucraina a doborât peste 1.200 de rachete din 11 septembrie și până acum. 650 dintre acestea erau rachete de croazieră rusești, iar peste 610 erau drone kamikaze iraniene, a declarat locotenent general Mikola Oleșciuk, comandantul Forțelor Aeriene ale Ucrainei, citat de The Kyev Independent.
• Noi sancțiuni pentru Grupul Wagner. Uniunea Europeană a impus noi sancţiuni grupului paramilitar rus pe care-l acuză de ”încălcări ale drepturilor omului” în Republica Centrafricană (RC), Sudan şi Mali, relatează AFP. 11 persoane - nouă în Africa şi două în Ucraina - şi şapte entităţi cu legături cu Wagner au fost adăugate pe lista UE cu blocări de active şi interzicerea vizei, a anunțat Consiliul European.