Ziua 359. Rusia pregătește atacuri de proporții, liderii Europei cer investiții masive în apărare: „Dacă Putin câștigă, suntem în pericol toți”

Ziua 359. Rusia pregătește atacuri de proporții, liderii Europei cer investiții masive în apărare: „Dacă Putin câștigă, suntem în pericol toți”

În ziua 359 de război, politicieni, militari de rang înalt şi diplomaţi importanţi din întreaga lume s-au reunit la Conferinţa de Securitate de la Munchen, fiind puse pe masă îngrijorările și planurile de a asigura securitatea Europei.

Zelenski a transmis un mesaj în care a reluat avertismentele la adresa Republicii Moldova, Rusia nu a fost invitată, iar americanii au trimis o delegaţie-record. Șeful NATO a avertizat că dacă Ucraina nu mai este susținută securitatea Europei și a întregii lumi va fi amenințată de Putin și alți dictatori, în timp ce președintele Franței a cerut investiții masive în apărare.

Între timp, forţele lui Putin au lansat iar atacuri cu rachete în întreaga Ucraina şi au lovit cea mai mare rafinărie de petrol din ţară. Atacurile rusești s-au soldat cu 9 morți și 24 răniți în ultimele 24 de ore.

Lupte grele se dau tot în jurul orașului Bahmut din estul Ucrainei între ucrainenii care controlează zona și rușii care o asediază. Civilii sunt rugați să plece și numeroase cadavre sunt abandonate.

Iar liderul belarus Aleksandr Lukaşenko l-a invitat pe Joe Biden la Minsk, pentru a discuta despre "încheierea războiului" în Ucraina. El a asigurat că, în acest caz, şi Vladimir Putin va veni în capitala belarusă.

ADVERTISING

Situația pe front

  • Rachetele lovesc Ucraina - Rusia a lansat iar atacuri cu rachete în întreaga Ucraina şi a lovit cea mai mare rafinărie de petrol din ţară. Joi, Rusia a lansat 36 de rachete, conform informaţiilor furnizate de Forţele Aeriene ucrainene. Doar 16 dintre ele au fost doborâte.
  • Atacurile rusești s-au soldat cu 9 morți și 24 răniți în ultimele 24 de ore. La Donețk, 16 localități au fost bombardate. 5 oameni au murit și 10 au fost răniți, a anunțat guvernatorul Pavlo Kirilenko.
  • Lupte grele se dau în jurul orașului Bahmut din estul Ucrainei, între ucrainenii care controlează zona și rușii care o asediază. Civilii au fost îndemnați să plece deoarece cartierele rezidențiale au fost lovite de rachetele rusești. Numeroase cadavre sunt abandonate, relatează martorii. Înainte de război, Bahmut avea o populație de aproximativ 70.000 de persoane. Acum, doar 6.000 de civili se mai află în oraș, potrivit unui oficial ucrainean.
  • Ucraina se pregătește pentru atacuri aeriene de proporții pe 24 februarie, când se împlinește un an de la declanșarea războiului. Trei valuri de lansări de rachete ar putea lovi țara, a declarat consilierul prezidențial ucrainean Mykhailo Podolyak.
  • Prioritatea Ucrainei - Preşedintele Volodimir Zelenski afirmă că păstrarea sub control a situaţiei de pe linia frontului şi pregătirea pentru orice escaladare a inamicului reprezintă o prioritate pentru viitorul apropiat. De asemenea, el arată că eliberarea în continuare a teritoriului ucrainean este ”o prioritate pe care o pregătim cu grijă”.
  • Câți soldați a pierdut Rusia - Ministerul Apărării din Marea Britanie afirmă că, de la începutul războiului, armata rusă și grupurile private de mercenari au pierdut probabil între 175-200.000 de soldați.
  • Loviturile ucrainene în Crimeea sunt legitime - Statele Unite consideră că peninsula Crimeea, pe care Rusia a anexat-o ilegal în 2014, ar trebui să fie cel puţin demilitarizată, iar Washingtonul sprijină atacurile ucrainene asupra ţintelor militare din peninsulă, a declarat subsecretarul de stat Victoria Nuland.
  • În replică, Rusia a acuzat Statele Unite că incită Ucraina la escaladarea războiului prin aprobarea atacurilor asupra Crimeei, avertizând că Washingtonul este acum direct implicat în conflict deoarece "oameni nebuni" visează să învingă Rusia. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe de la Moscova, Maria Zaharova, a reacţionat astfel faţă de unele comentarii ale subsecretarului de stat american Victoria Nuland.
ADVERTISING
FĂRĂ SCURTĂTURI. Ajungem departe

Conferinţă de Securitate la Munchen

  • Conferință de securitate fără Rusia- Politicieni, militari de rang înalt şi diplomaţi importanţi din întreaga lume se reunesc vineri la Munchen, pentru a examina un peisaj de securitate european transformat într-un an de invazia Rusiei în Ucraina. Cancelarul german Olaf Scholz, preşedintele francez Emmanuel Macron şi vicepreşedintele american Kamala Harris se numără printre numeroşii oficiali de rang înalt care participă la Conferinţa de Securitate de la Munchen, o reuniune anuală majoră la nivel mondial axată pe apărare şi diplomaţie. Se aşteaptă, de asemenea, ca înalţi oficiali ucraineni să ia cuvântul. Rusia nu a fost invitată, iar americanii au o delegaţie-record.
  • Zelenski, nou avertisment pentru Moldova - După ce Volodimir Zelenski le-a spus liderilor din UE că Republica Moldova a intrat în vizorul Rusiei, preşedintele ucrainean a reiterat această idee, vineri, şi în faţa liderilor de la Conferinţa de Securitate de la Munchen. Zelenski a declarat că este „evident" că Ucraina nu va fi ultima oprire a invaziei lui Vladimir Putin: „În timp ce Occidentul discuta despre livrările de tancuri către Ucraina, Kremlinul se gândea la modalităţi de a sugruma Moldova”.
  • Blinken e îngrijorat - Secretarul american de stat Antony Blinken a declarat vineri că SUA sunt „profund îngrijorate" de eforturile Rusiei de a destabiliza guvernul Republicii Moldova: „Suntem profund îngrijoraţi de unele comploturi pe care le-am văzut venind din partea Rusiei pentru a încerca să destabilizeze guvernul. Suntem ferm alături de Republica Moldova în sprijinul securităţii sale, al independenţei sale, integrităţii sale teritoriale, eforturilor foarte importante de reformă pe care le fac preşedintele şi guvernul".
  • Pericolul Putin pentru Europa - Secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, a insistat pentru continuarea asistenţei militare occidentale pentru Ucraina, avertizând că o eventuală victorie militară a Rusiei ar fi „periculoasă" pentru Europa şi ar încuraja regimurile autoritariste: „În urmă cu un an, Putin a invadat Ucraina. De atunci, am asistat la cel mai brutal război din Europa de după Al II-lea Război Mondial. Astăzi, după un an, putem extrage deja anumite învăţăminte. Una este că trebuie să susţinem Ucraina. Aliaţii NATO au furnizat Ucrainei asistenţă militară fără precedent. Trebuie să continuăm şi să intensificăm susţinerea noastră. Pentru că, dacă preşedintele Putin câştigă în Ucraina, va fi o tragedie pentru ucraineni. Dar va fi periculos şi pentru noi toţi”.
  • Macron vrea investiții masive în apărare - Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a militat la rândul său pentru susținerea Ucrainei și consolidarea masivă a apărării europene: „În momentul de faţă, în mod clar, nu este ora dialogului. Ucraina trebuie ajutată, pentru a forţa Rusia să ajungă la masa negocierilor. Dar acum nu este momentul. Noi suntem pregătiţi pentru un conflict prelungit în Ucraina. Spunând acest lucru, nu mi-l doresc. Dar, chiar dacă nu ne dorim, trebuie să fim credibili la nivel colectiv în capacitatea noastră de a rezista în acest efort. Trebuie să intensificăm sprijinul. Dacă noi, europenii, vrem pacea, trebuie să investim din nou masiv în apărarea noastră, pentru a face faţă provocărilor".
  • Armele pentru Ucraina, mesaj pentru Putin - Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, a justificat decizia statelor occidentale de a furniza armament Ucrainei, respingând criticile privind prelungirea conflictului şi denunţând presupusele ambiţii „imperialiste" ale Rusiei: „Furnizarea de armament nu prelungeşte războiul. Corect este invers. Cu cât înţelege mai rapid preşedintele Vladimir Putin că obiectivul său imperialist nu va fi atins, cu atât cresc şansele pentru o încheiere rapidă a războiului şi pentru retragerea trupelor ruse. Revizionismul lui Putin nu va avea succes".
  • Scânteie în Africa - Diplomaţi din state care fac parte din Uniunea Europeană şi NATO au condamnat, vineri, exerciţiile navale organizate de Africa de Sud în comun cu Rusia şi China, pe fondul eforturilor marilor puteri de extindere a influenţei pe continentul african. „Aceste exerciţii vor fi o scânteie", afirmă Steven Gruzd, analist la Institutul sud-african pentru Afaceri Internaţionale.
ADVERTISING

Alte informații relevante

  • Lukaşenko îl cheamă pe Biden la Minsk - Liderul belarus Aleksandr Lukaşenko l-a invitat pe Joe Biden la Minsk pentru a discuta despre "încheierea războiului" în Ucraina. El a asigurat că, în acest caz, şi şeful statului rus Vladimir Putin "va veni" în capitala belarusă.
  • Reținut după ce a colaborat cu rușii - Directorul unei firme de publicitate din Herson, Ucraina, a fost reținut de polițiștii ucraineni, deoarece ar fi creat afișe de propagandă pentru ruși, în perioada în care orașul era ocupat de militari din Rusia.

În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇