Ziua 358 de război a debutat cu numeroase atacuri ale rușilor. 32 de rachete lansate din aer și de pe mare au fost trase peste noapte asupra infrastructurii critice a Ucrainei.
Una dintre rachete a lovit o zonă industrială din Liov, provocând un incendiu care a fost izolat. În regiunea Dnipropetrovsk, o persoană a murit și alte două au fost rănite în urma unui atac similar.
Preşedintele Volodimir Zelenski a confirmat planurile unei contraofensive ucrainene pregătite pentru primăvară. Până atunci, spune el, este important ca ofensiva rusă să fie zădărnicită şi a dat asigurări că Moscova are pierderi mari în rândul forţelor sale.
Și Institutul pentru Studiul Războiului a anunțat că echipamentele şi efectivele Rusiei sunt probabil "semnificativ epuizate".
Iar serviciile de informații ale armatei norvegiene afirmă că Moscova a retras trupele de la granițele cu țările NATO pentru a le trimite în Ucraina și le-a înlocuit cu arme nucleare tactice, cu care a echipat navele flotei militare de nord a marinei ruse pentru prima dată de la prăbușirea Uniunii Sovietice.
Pe de altă parte, președintele șefilor de stat major din SUA, a declarat că niciuna dintre părţi nu își va atinge obiectivele militare, iar războiul se va încheia după negocieri. Pentagonul își reexaminează stocurile de arme, pentru că a folosit foarte multe pentru Ucraina.
ADVERTISING
Situația pe front
- Zeci de atacuri aeriene - Rușii au lansat o serie de noi atacuri cu rachete asupra Ucrainei. 32 de rachete lansate din aer și de pe mare au fost trase peste noapte asupra infrastructurii critice a Ucrainei, a anunțat armata ucraineană. Statul Major General a precizat că jumătate dintre rachetele rusești au fost distruse, inclusiv opt Kalibr, care fuseseră lansate de pe o navă din Marea Neagră. O rachetă a lovit o zonă industrială din Liov, în vestul Ucrainei, provocând un incendiu care a fost izolat.
- O persoană a murit și alte două au fost rănite în urma unui atac cu rachete rusești în regiunea Dnipropetrovsk, a declarat guvernatorul regiunii, Serhii Lysak.
- Echipamentele şi efectivele Rusiei sunt probabil "semnificativ epuizate", spune Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) în evaluarea zilnică pe care o face situaţiei de pe frontul din Ucraina. De aceea, este puţin probabil ca Vladimir Putin să anunţe măsuri pentru o nouă escaladare a războiului în discursul pe care îl va rosti săptămâna viitoare în Parlament, spune ISW.
- Schimb de prizonieri - Ministerul rus al Apărării a anunţat, joi seară, că Ucraina a returnat 101 militari ruşi care erau prizonieri. La rândul său, Administraţia de la Kiev a anunţat că Moscova a eliberat 100 de militari ucraineni şi un civil.
- Zelenski confirmă contraofensiva din primăvară - Preşedintele Volodimir Zelenski a confirmat planurile unei contraofensive ucrainene pregătite pentru primăvară, dar până atunci a subliniat că este important ca ofensiva rusă să fie zădărnicită şi a dat asigurări că Moscova are pierderi mari în rândul forţelor sale. „Orice încercare a Rusiei de a relua iniţiativa trebuie zădărnicită. Şi sunt încrezător că vom reuşi acest lucru”, a transmis preşedintele, făcând aluzie la ofensiva pe care a început-o Rusia în estul şi sudul ţării.
- Arme nucleare tactice pe navele Rusiei - Cu armata epuizată, Moscova a retras trupele de la granițele cu țările NATO pentru a le trimite în Ucraina. Dar le-a înlocuit cu arme nucleare tactice, cu care a echipat navele flotei militare de nord a marinei ruse, pentru prima dată de la prăbușirea Uniunii Sovietice, potrivit serviciilor de informații ale armatei norvegiene. Oslo se teme că prezența acestor focoase reprezintă „o amenințare deosebit de gravă în diverse scenarii care pot implica țări NATO”.
- Când va fi cucerit Bahmut - Şeful grupului Wagner a apreciat că oraşul Bahmut, epicentrul luptelor în estul Ucrainei, nu va fi cucerit de Rusia mai devreme de "martie sau aprilie". El a subliniat că lentoarea cu care avansează trupele Moscovei este cauzată de "monstruoasa birocraţie" din armata rusă. Potrivit lui Prigojin, faptul că Wagner nu poate să mai recruteze din deţinuţi care să fie trimişi pe front în schimbul unei amnistii constituie o "rană sângerândă" pentru organizaţia sa.
- Cum ar putea intra Belarus în luptă - Preşedintele Aleksandr Lukaşenko a declarat că va ordona trupelor sale să lupte alături de Rusia doar dacă „o altă ţară” lansează un atac împotriva Belarusului. Lukaşenko, care a negat în repetate rânduri afirmaţiile Kievului şi ale Occidentului potrivit cărora ţara sa ar putea fi implicată de Moscova mai mult în războiul din Ucraina, a anunţat că intenţionează să se întâlnească vineri cu preşedintele rus Vladimir Putin.
- Nimeni nu câştigă - Generalul Mark Milley, președintele șefilor de stat major din SUA, a declarat că nici Rusia, nici Ucraina nu își vor atinge obiectivele militare. El crede că războiul se va încheia la masa de negocieri. Pentagonul își reexaminează stocurile de arme și ar putea avea nevoie să sporească cheltuielile militare, după ce a văzut cât de repede s-au epuizat munițiile în timpul războiului din Ucraina, a spus Milley, pentru Financial Times.
- Zelenski exclude compromisuri cu Putin - Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a exclus, într-un interviu pentru BBC, posibilitatea de a renunța la o parte din teritoriul țării sale în cadrul unui potențial acord de pace cu Rusia: „Armele sunt singurul limbaj pe care Rusia îl înțelege. Sper că [Belarus] nu se va alătura războiului. Dacă o va face, vom lupta și vom supraviețui. Astăzi, supraviețuirea noastră este unitatea noastră. Noi am ales această cale. Vrem garanții de securitate. Orice compromisuri teritoriale ne-ar face mai slabi ca stat".
ADVERTISING
Alte informații relevante
- Europenii cred că Ucraina va câștiga războiul - 61% dintre europeni consideră că Ucraina va câştiga în cele din urmă războiul cu Rusia, iar 68% văd asaltul asupra teritoriului ucrainean drept un atac asupra întregii Europe. Cel mai ridicat nivel de scepticism se înregistrează în Germania şi Italia, unde numai 55% şi respectiv 51% dintre cetăţeni cred în victoria Ucrainei.
- Austrieci expulzaţi din Rusia - Ministerul de Externe al Rusiei a anunțat că va expulza patru diplomați austrieci într-o mișcare de tip „tit-for-tat”, după ce Viena a expulzat patru diplomați ruși la începutul acestei luni. Într-o declarație, ministerul rus a declarat că Austria a făcut un „pas neprietenos și nejustificat” și nu mai este un stat respectat, imparțial și neutru.
- ONU cere pace - Adunarea Generală a ONU va supune la vot săptămâna viitoare, la un an de la începerea invaziei ruse în Ucraina, un proiect de rezoluţie care subliniază ''necesitatea de a ajunge, cât mai curând posibil, la o pace durabilă, justă şi cuprinzătoare'' în concordanţă cu Carta Naţiunilor Unite.
- Scholz evită discuţiile despre Ucraina - Ambasadorul Poloniei în Germania, Dariusz Pawlos, a criticat Berlinul pentru lipsa de voinţă în a discuta chestiuni referitoare la Ucraina, afirmând că este foarte greu de ajuns la cancelarul Olaf Scholz, chiar şi când sunt probleme stringente de dezbătut. Varşovia încearcă să comunice cu cancelarul german, dar acest lucru nu este uşor, a declarat Dariusz Pawlos pentru ziarul german Kolner Stadt-Anzeiger.
- Întâlnire Scholz-Biden - Casa Albă anunță că preşedintele Statelor Unite, Joseph Biden, îl va primi pe 3 martie la Washington pe cancelarul Germaniei, Olaf Scholz: „La marcarea unui an de la invazia brutală a Rusiei în Ucraina, liderii vor discuta despre eforturile în curs pentru susţinerea Ucrainei, pentru impunerea de costuri Rusiei pentru această agresiune, dar şi pentru consolidarea securităţii transatlantice".
- Ministru israelian în Ucraina - Şeful diplomaţiei israeliene, Eli Cohen, a sosit joi dimineaţa la Kiev. Agenţiile de presă observă că este prima vizită în Ucraina a unui ministru din Israel de la începutul războiului. "Am fost alături de poporul ucrainean şi de Ucraina în ultimul an", a declarat Cohen la sosire.
- Tensiuni cu Israelul - Ministrul israelian de Externe, Eli Cohen, a exprimat joi, în cursul vizitei în Ucraina, solidaritatea Israelului cu poporul ucrainean şi a anunţat o linie de creditare, dar un oficial de rang înalt de la Kiev a exprimat indignare că nu a condamnat direct agresiunile Rusiei.