Ziua 344 de război e marcată de summit-ul UE – Ucraina care a început la Kiev. Şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi o parte din membrii executivului european au sosit încă de la primele ore la Kiev pentru „a demonstra că UE sprijină Ucraina la fel de ferm ca întotdeauna”. Iar de la Bruxelles, Consiliul UE a votat un nou pachet de ajutor de peste 500 de milioane de euro.
Pe front, atacurile rușilor continuă. Cel puţin trei persoane au fost ucise şi 20 rănite, după ce rachetele rușilor au lovit 8 blocuri din Kramatorsk. Iar câteva ore mai târziu rușii au repetat atacul, lovind aproape de locul în care echipele de salvare încercau să găsească supraviețuitori sub dărâmături.
În schimb, în Crimeea, doi ofițeri ruși au fost uciși într-un atac cu bombă artizanală care ar fi fost comis de un grup de partizani.
Ministrul ucrainean al Apărării crede că noua ofensivă majoră pe care o pregătește Rusia va începe chiar la 24 februarie. Iar șeful diplomației de la Moscova confirmă. Serghei Lavrov a avertizat că Rusia pregătește pentru a marca un an de la invazia sângeroasă ceva ce va eclipsa orice vor face ucrainenii și aliații occidentali. El a spus chiar că Moscova ar dori și alte teritorii din Ucraina și a avertizat Republica Moldova că poate fi cea care urmează.
În același timp, Lavrov a periat Beijingul, susținând că Rusia și China au o alianţă militară de o calitate superioară celor occidentale.
Situația pe front
- Planurile Rusiei de 24 februarie - Într-un amplu interviu acordat televiziunii de stat, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că Moscova are planuri pentru a eclipsa evenimentele pro-ucrainene care vor fi organizate de ţările aliate din întreaga lume pentru a marca, la 24 februarie, un an de la invazia rusă în Ucraina. În acelaşi interviu, el a declarat că Moscova se vede nevoită să răspundă la înarmarea Ucrainei de către occidentali prin cucerirea unui teritoriu şi mai mare în ţara vecină.
- Blocuri bombardate de ruși - Cel puțin trei persoane au fost ucise și 20 au fost rănite după ce o rachetă rusească a distrus o clădire de apartamente și a avariat alte șapte în orașul Kramatorsk. Câteva ore mai târziu, două rachete au lovit tot centrul Kramatorskului, foarte aproape de locul în care echipele de salvare căutau eventuali supraviețuitori sub dărâmături. Se pare că și acest atac a provocat victime, dar încă nu există detalii.
- Un an de război marcat cu o nouă ofensivă - Ministrul ucrainean al Apărării a declarat că Rusia pregătește o nouă ofensivă majoră și a avertizat că aceasta ar putea începe chiar de la 24 februarie. Oleksii Reznikov a spus că Moscova a adunat mii de trupe și ar putea „încerca ceva" pentru a marca aniversarea invaziei inițiale de anul trecut. Atacul ar marca, de asemenea, Ziua Apărătorilor Patriei din Rusia, pe 23 februarie, care celebrează armata.
- Incendiu în Sevastopol - Cel puţin şapte persoane au murit într-un incendiu în Crimeea, după ce flăcările au cuprins barăcile modulare care adăposteau muncitorii de pe un şantier de construcţii din Sevastopol. De asemenea, doi muncitori au fost spitalizaţi. Inițial, s-a crezut că ar putea fi vorba de un atac, dar agenţia rusă de ştiri de stat TASS afirmă că a fost vorba de un scurtcircuit al unui aparat electric.
- Ofiţeri ruşi morţi în Crimeea - Doi ofițeri ruși au fost uciși într-un atac cu bombă artizanală care ar fi fost comis de un grup de partizani din Crimeea. Ofițerii se deplasau cu mașina de la Sevastopol la Simferopol, când a avut loc atacul, potrivit Centrului de Rezistență Ucraineană. Acesta a declarat că atacul a fost comis de membri ai mișcării de rezistență ucraineano-tătară Atesh, un grup de gherilă care operează în Crimeea.
- Peste 8 milioane de refugiați - Numărul refugiaţilor din Ucraina în alte ţări europene a depăşit pragul de 8 milioane de la începerea invaziei ruse, potrivit cifrelor actualizate joi de Agenţia Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR).
Summit UE - Ucraina
- Bani de la UE - Consiliul Uniunii Europene a decis, joi, acordarea de asistenţă militară suplimentară Ucrainei, în valoare de 545 de milioane de euro, pentru susţinerea eforturilor de respingere a invaziei militare ruse: „Înaintea summit-ului Uniunea Europeană-Ucraina, Consiliul a adoptat astăzi măsuri de asistenţă pentru forţele armate ucrainene, în cadrul Instrumentului European de Pace (EPF). Este vorba despre al şaptelea pachet, cu valoarea de 500 de milioane de euro, şi de încă 45 de milioane de euro pentru susţinerea eforturilor de instruire ale Misiunii UE de Asistenţă Militară (EUMAM Ucraina)".
- Şefa Comisiei Europene a sosit la Kiev - Ursula von der Leyen şi o parte din membrii executivului european au sosit la Kiev. „Mă bucur să revin la Kiev, a patra vizită a mea de la invazia Rusiei. De această dată, cu echipa mea de comisari. Suntem cu toţii aici pentru a demonstra că UE sprijină Ucraina la fel de ferm ca întotdeauna şi pentru a consolida şi mai mult sprijinul şi cooperarea noastră”, a scris Von der Leyen, pe contul ei oficial de Twitter.
- Centru internaţional de urmărire penală - Ursula von der Leyen anunţă că un centru internaţional de urmărire penală a ”crimei de agresiune” din Ucraina urmează să fie înfiinţat la Haga: ”Rusia trebuie să dea socoteală în justiţie pentru crimele sale odioase. Procurori din Ucraina şi din UE lucrează deja împreună. Culegem probe, iar ca un prim pas îmi face plăcere să anunţ că un Centru Internaţional de Urmărire Penală a crimei de agresiune din Ucraina urmează să fie înfiinţat la Haga”.
- UE dublează numărul ucrainenilor pe care îi va antrena - „Scopul este de a antrena 30.000 de soldați, inclusiv echipajele tancurilor de luptă”, a declarat Josep Borrell la Kiev.
- Antrenament pentru Patriot - 70 de soldați ucraineni au sosit în Germania pentru a fi instruiți în utilizarea sistemului de apărare aeriană Patriot, pe care Berlinul urmează să-l pună la dispoziția Ucrainei. Antrenamentul începe joi, a aflat dpa de la surse de securitate din Berlin. Guvernul german, după consultări cu SUA, a fost de acord să transfere luna trecută un sistem Patriot în Ucraina pentru a sprijini țara să se apăre de atacurile rusești.
- Piaţa unică - Ucraina a semnat un acord cu UE privind participarea sa la Programul pentru piața unică, a declarat prim-ministrul său Denis Şmihal.
- Sfaturi de călătorie - La Bruxelles a fost transmisă o notă internă de pregătire a călătoriei oficialilor UE în Ucraina, în care sunt instrucţiuni clare, inclusiv în materie de cod vestimentar, pentru că hainele pot transmite un mesaj. Recomandat: „Ţinuta obişnuită de afaceri" (sau aşa cum veniţi la Bruxelles). Exclus: "Verde, kaki sau culori prea vii". Detalii AICI.
Diplomație de război
- Moscova vede peste tot naziști - Şeful diplomaţiei ruse îi acuză într-un interviu pe occidentali că susţin Ucraina cu scopul de a pune capăt „problemei ruse”: „Ursula von der Leyen a declarat că rezultatul războiului (rus din Ucraina) trebuie să fie înfrângerea Rusiei în aşa fel încât ea (Rusia) să nu se mai ridice timp de zeci de ani. Nu este asta rasism, nazism şi o încercare de a rezolva problema rusă?”.
- Amenințări pentru Moldova - Ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a amenințat Republica Moldova ca va deveni „noua Ucraină”. A făcut referiri și la România. Detalii AICI.
- Lavrov îl perie pe Xi - În timp ce a atacat dur Occidentul, ministrul rus de Externe a încercat să intre cât mai mult în grațiile Beijingului, lăudând relațiile militare superioare dintre China și Rusia: „Existenţa unor puncte de contact este doar o caracteristică foarte modestă a relaţiilor noastre. Este deja scris în documentele noastre că, deşi nu creăm o alianţă militară, relaţiile noastre sunt de o calitate superioară alianţelor militare în sensul lor clasic şi nu au limite sau restricţii. Şi nu există subiecte tabu. Sunt cu adevărat cele mai bune din toţi anii de existenţă atât a Uniunii Sovietice, cât şi a Republicii Populare Chineze şi a Federaţiei Ruse".
- Diplomați expulzați - Austria a anunţat joi că expulzează patru diplomaţi ruşi pentru comportament incompatibil cu acordurile internaţionale, un motiv adesea invocat în cazurile de spionaj. Doi diplomaţi declaraţi personae non gratae şi cărora li s-a ordonat să părăsească ţara până cel târziu la 8 februarie lucrau la Ambasada Rusiei în Austria, iar ceilalţi doi la misiunea rusă de la Viena pe lângă Naţiunile Unite. Rusia a replicat că „va da un răspuns pe măsură”.
- Trump pozează în salvator - Fostul preşedinte american Donald Trump a publicat miercuri o serie de materiale video scurte în care cere o detensionare militară în războiul din Ucraina şi susține că, dacă ar mai fi fost el preşedinte, acest conflict nu ar fi avut loc: „Dacă aş fi eu preşedinte, războiul Rusia-Ucraina nu ar fi avut loc niciodată (…) Nici într-un milion de ani. Dar chiar şi acum, dacă aş fi eu preşedinte, aş putea negocia în 24 de ore încheierea acestui război oribil care se intensifică rapid. Slăbiciunea şi incompetenţa lui Biden ne-au adus în pragul unui război nuclear”.
- Frână pe aderare - În timp ce Kievul cere urgentarea procesului de aderare, liderii UE apasă frâna. Comisarul european pentru buget şi administraţie, Johannes Hahn, a atras atenţia că procesul „este un maraton, nu un sprint”, dar a subliniat totodată că „destinul acestei ţări este în Europa”.
- Miliarde de la Chelsea - Victimele războiului din Ucraina vor beneficia de 2,3 miliarde de lire sterline din veniturile obținute în urma vânzării clubului Chelsea de către oligarhul rus Roman Abramovici. Guvernul britanic așteaptă undă verde din partea UE pentru a dona această sumă. Odată aprobate, fondurile vor fi direcționate către o fundație pentru sprijinirea victimelor războiului din Ucraina, în urma unui acord între guvernul britanic și Abramovici.
Tancuri și avioane
- Polonia ar fi dispusă să trimită avioane de vânătoare F-16 Ucrainei în cazul unui consens în cadrul NATO, a afirmat premierul Mateusz Morawiecki. „Dacă ar exista o decizie a tuturor statelor membre ale NATO, aş fi favorabil trimiterii acestor avioane de vânătoare", a declarat Morawiecki.
- Borrell e optimist - Ţări cum ar fi Statele Unite sau Germania ar putea trimite până la urmă Ucrainei avioane de luptă, este de părere înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe şi politica de securitate, Josep Borrell. Şi furnizarea de tancuri occidentale pentru forţele ucrainene a fost iniţial foarte controversată, a reamintit şeful diplomaţiei europene. În cele din urmă, s-a ajuns însă la un acord şi această „linie roşie" a fost încălcată. Toate livrările de armament pentru Ucraina au fost însoţite de avertismente privind escaladarea războiului cu invadatorii ruşi, a adăugat el.
Ce se mai întâmplă în Rusia
- 80 de ani de la victoria de la Stalingrad - Rusia marchează joi 80 de ani de la victoria sovietică în bătălia de la Stalingrad, moment de cotitură major al celui de-Al Doilea Război Mondial. Celebrările au loc în timp ce forţele ruse duc lupte acerbe împotriva soldaţilor ucraineni din fosta republică sovietică.
- Putin face ameninţări la aniversare - Într-un discurs care această victorie, Vladimir Putin a părut să facă aluzie la enormul arsenal de arme nucleare al Rusiei, în timp ce s-a referit la ajutorul militar promis Ucrainei de aliații săi europeni și americani. Putin a spus: Cei care se așteaptă să câștige pe câmpul de luptă se pare că nu înțeleg că un război modern cu Rusia va fi cu totul diferit pentru ei. Nu noi suntem cei care ne trimitem tancurile la granițele lor. Dar avem o modalitate de a răspunde și nu se va termina doar cu utilizarea vehiculelor blindate. Toată lumea ar trebui să înțeleagă asta. Solicitat să comenteze, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus: Aceasta înseamnă că Rusia are potențialul și, când apar noi arme furnizate de Occidentul colectiv, Rusia își va folosi mai mult potențialul disponibil pentru a răspunde.
- Discursul lui Putin - La Kremlin se lucrează activ la discursul pe care Putin îl susține în Parlament, cel mai probabil în apropierea datei de 24 februarie. Potrivit Constituției Rusiei, președintele este obligat să vorbească în fața aleșilor o dată pe an, dar Putin nu a mai făcut-o din aprilie 2021. Subiectul central al discursului va fi războiul și Putin le va transmite un mesaj și cetățenilor obișnuiți: „Să nu se teamă, armele moderne îi vor proteja”. În orice caz, discursul e așteptat să sufere modificări în funcție de situația de pe front de la acel moment.