Ziua 272 de război a început cu propunerea Lituaniei, stat membru NATO, ca Alianța să își pună în acțiune sistemele de apărare antiaeriană pentru a doborî rachetele rușilor, susținând că asta nu ar însemna startul unui război mondial, ci ar ajuta la grăbirea finalului celui pe care îl duce Putin în Ucraina.
De la Zaporojie au venit vești liniștitoare, experții AIEA anunțând că nu există scurgeri de radiații după atacurile de duminică. Agenția somează însă în continuare ambele tabere să „nu se mai joace cu focul” în zona celei mai mari centrale nucleare a Europei.
În Rusia, situația devine tot mai tensionată. Guvernatorul Belgorodului a avertizat-o pe șefa Ministerului Construcțiilor din regiunea de la granița cu Ucraina că o va decapita în piața publică, în fața familiei, pentru că întârzie cu finalizarea lucrărilor la „linia de securitate” de la frontieră.
Iar Putin urmează să aibă o întâlnire cu mame ale unor ruși pe care i-a trimis la război. Și se laudă cu puterea nucleară arctică.
Între timp, Ucraina a pornit o vânătoare de trădători și a desfășurat percheziții în mai multe domenii.
Iar Gazprom va reduce la mai puţin de jumătate livrările de gaze către Republica Moldova, acuzând Ucraina.
ADVERTISING
Situația pe front
- Centru umanitar bombardat de ruși - Autoritățile ucrainene din Zaporojie au anunțat că un nou atac al rușilor a vizat un centru organizat în perimetrul unei școli, unde erau distribuite ajutoare umanitare, în orașul Orehov. Un asistent social a fost ucis și alte două persoane rănite.
- Explozii în Herson - Mai multe explozii au avut loc în Herson, însă nu este clar care dintre părți e responsabilă de atac.
- Rușii așteaptă atacuri în Crimeea - În mai multe regiuni din Crimeea a fost ridicat nivelul de alertă teroristă în perioada 22 noiembrie - 7 decembrie. Autoritățile ruse insistă că au situația sub control și că siguranța cetățenilor nu e pusă în pericol.
- Nu e risc de radiații - O echipă de inspectori independenţi ai organismului de supraveghere nucleară al ONU a raportat luni că nu există „nicio problemă imediată de siguranţă nucleară sau de securitate" la centrala nucleară ucraineană Zaporojie, după bombardamentele din weekend.
- Lituania vrea NATO în război - Vicepreşedintele Parlamentului lituanian Paulius Saudargas a declarat public că NATO ar trebui să intervină în război: „Susţin cu tărie ideea de a amplasa sisteme de apărare aeriană la graniţa dintre NATO şi Ucraina, cel puţin în Polonia. Acest lucru ar contribui la protecţia cerului ucrainean, cât mai adânc pe teritoriul său, protejând în acelaşi timp NATO însuşi. Sunt sigur că o astfel de îmbunătăţire nu ar însemna escaladarea războiului cu Rusia, ci dimpotrivă - ar contribui la atingerea dezescaladării prin asigurarea prevenirii atacurilor cu rachete pe teritoriul NATO. O atenţie deosebită trebuie atrasă asupra creării scutului de apărare aeriană deasupra centralelor nucleare din Ucraina, astfel că ţările occidentale trebuie să furnizeze sisteme de apărare aeriană adecvate".
- Flota Rusiei, în pericol - Ministerul britanic al Apărării scrie în raportul zilnic că flota Rusiei la Marea Neagră ar putea fi vulnerabilă atacurilor ucrainenilor. Sâmbătă, pe 18 noiembrie, au fost raportate explozii la un terminal petrolier din portul Novorossiysk, care este și o importantă bază navală a Marinei Rusiei.
- Cetățenii din orașul Herson, recent eliberat, sunt în prezent mutați în zone unde problemele de securitate și de încălzire sunt mai puțin grave. Președintele Volodimir Zelenski a declarat că jumătate din capacitatea energetică a țării a fost pusă la pământ de rachetele rusești.
ADVERTISING
Ce se mai întâmplă în Rusia
- Putin se laudă cu puterea arctică - Vladimir Putin a subliniat marţi „puterea arctică” a Rusiei în cadrul unei ceremonii de ridicare a drapelului şi de lansare la apă a două spărgătoare de gheaţă cu propulsie nucleară, care vor asigura navigaţia în vestul Arcticii pe tot parcursul anului: „Ambele spărgătoare de gheaţă au fost concepute ca parte a unui proiect de mare serie şi fac parte din activitatea noastră sistematică şi la scară largă de retehnologizare şi recapacitare a flotei naţionale de spărgătoare de gheaţă, pentru a consolida statutul Rusiei de mare putere arctică”.
- Putin, față în față cu mamele rușilor trimiși la război - Vladimir Putin urmează să aibă o întâlnire în această săptămână cu mame ale rușilor mobilizați.
- Putin nu e Hrușciov - Întrebat dacă situația actuală poate fi comparată cu criza rachetelor din Cuba, când omenirea s-a aflat la un pas de război nuclear, și dacă Putin poate fi comparat cu fostul lider sovietic Nikita Hruşciov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov a răspuns: „Nu este deloc o comparație adecvată. Putin e Putin și Hrușciov a fost Hrușciov, Dumnezeu să-l odihnească în pace. Crizele sunt diferite, deși și atunci, și acum vorbim tot de o ciocnire cu Vestul colectiv, condus de SUA. Într-adevăr, acest element este asemănător, dar, pe de altă parte, nuanțele sunt, desigur, diferite”.
- Oficial rus amenințat cu decapitarea - Guvernatorul Belgorodului, Viaceslav Gladkov, a avertizat-o pe șefa Ministerului Construcțiilor Oksana Kozlitina cu execuția, pentru că are întârzieri în realizarea proiectelor de infrastructură: „Deja este un dezastru, avem 5-6 obiective, e nevoie de execuție prin decapitare, în piața publică, în prezența rudelor”. În Belgorod guvernatorul se lăudase că e construită o „linie de securitate” la granița cu Ucraina.
- Rusia vrea dreptate pentru „crimele sadice ale naziștilor de la Kiev” - Duma de Stat a Rusiei a emis un apel către parlamentele lumii să condamne crimele de război ale regimului de la Kiev, după ce New York Times a confirmat autenticitatea videoclipului în care se susținea că 12 soldați ruși erau executați de forțele ucrainene. Jurnaliștii americani au precizat însă că este imposibil de precizat în ce condiții au fost uciși rușii: „Imaginile cu represaliile sadice confirmă încă o dată că regimul de la Kiev e nazist și încurajează crima, tortură și abuzurile asupra civililor și prizonierilor de război”.
- Șantaj cu petrol - Vicepremierul rus Alexander Novak a anunțat că Rusia nu va livra petrol sau produse petroliere către ţările care impun un plafon de preţ pentru exporturile sale şi ar putea, de asemenea, să reducă producţia de ţiţei, pentru că nu va mai fi cerere. Asta ar impacta puternic prețul la nivel global.
- Mobilizații puși să prezinte scuze că s-au plâns - Autoritățile din Teritoriile Altai au publicat o filmare în care un grup de bărbați mobilizați la război cer iertare că s-au plâns anterior de lipsa echipamentelor și mulțumesc comandanților pentru că le-au dat „căști de protecție și arme și tot ce era nevoie”.
ADVERTISING
Alte informații relevante
- Percheziții la magnații energiei din Ucraina - Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a făcut percheziții la compania VS Energy, care deține 10% din piața de energie din Ucraina. Compania este deținută de oligarhii ruși Ginner, Voevodin și Babakov.
- Rachete pentru Ucraina - The Telegraph scrie că Marea Britanie a trimis Ucrainei un model îmbunătățit de rachete cu sistem de ghidare cu laser Brimstone. Nu este cunoscut însă numărul rachetelor donate.
- Rusia spionează din mănăstire? - Membri ai poliției și ai serviciilor de securitate au făcut, marți, un raid la o mănăstire creștin ortodoxă veche de 1.000 de ani din capitala Ucrainei. Autoritățile ucrainene suspectează că o rețea de spionaj rusă operează în mănăstire. Complexul Pechersk Lavra din Kiev este considerat o comoară culturală ucraineană și este sediul aripii susținute de Rusia a Bisericii Ortodoxe Ucrainene, cunoscută sub numele de Patriarhia Moscovei.
- Ucraina vânează trădători - Anchetatori ucraineni anunţă marţi că l-au arestat pe un conducător al Centrelor ruseşti de Detenţie Provizorie de la Herson (sud), pe care-l acuză de „trădare”: „A permis evadarea unor criminali încarceraţi chiar înainte de eliberarea Hersonului”.
- Gazprom taie gazul Moldovei - Compania rusă Gazprom va reduce din 1 decembrie cu 56,5% livrările de gaze naturale către Republica Moldova, acuzând că numai o parte din volumul de gaze pe care-l livrează acestei ţări prin conductele care traversează Ucraina ajunge efectiv în Republica Moldova.
- Avertismentul lui Scholz - Cancelarul german Olaf Scholz a avertizat că Germania trebuie să fie pregătită pentru o escaladare a situaţiei din Ucraina. ”Având în vedere evoluţia războiului şi eşecurile vizibile şi tot mai mari ale Rusiei… trebuie să fim pregătiţi pentru o escaladare”, a declarat Olaf Scholz într-o conferinţă de presă la Berlin.
- Mai mult ajutor pentru Ucraina - Statele Unite vor oferi Ucrainei un ajutor financiar de 4,5 miliarde de dolari, iar Uniunea Europeană un ajutor separat de 2,5 miliarde de euro, acesta din urmă reprezentând a doua tranşă dintr-un pachet de asistenţă financiară de 5 miliarde de euro, au anunţat marţi secretara Trezoreriei SUA, Janet Yellen, şi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.