Ziua 157 de război a început cu noi acuze reciproce între liderii ucraineni și ruși în ceea ce privește atacul asupra închisorii Olenivka. De data aceasta, chiar președintele de la Kiev, Volodimir Zelenski, a ieșit public pentru a califica acest bombardament, în care au fost ucise peste 50 de persoane, drept „crimă de război deliberată a Rusiei”. Asta după ce Moscova a acuzat forţele ucrainene de acest atac.
Printre cei reţinuţi în închisoare s-ar fi numărat şi membri ai batalionului Azov, care au fost capturaţi în luna mai în oraşul Mariupol din sudul ţării şi pe care Rusia a încercat să îi prezinte ca neonazişti şi criminali de război.
Totodată, tensiunile privind livrarea gazelor către Europa se accentuează, divergențele dintre Rusia și Germania pe această temă fiind din ce în e mai mari.
Pe front, situația din Harkov are din nou potențial să devină critică, după ce s-au auzit mai multe explozii puternice în noaptea de vineri spre sâmbătă și mai multe fotografii postate pe rețelele sociale arată un incendiu uriaș într-unul din cartierele acestei regiuni. De cealaltă parte, ucrainenii au spus că au ucis zeci de soldaţi ruşi şi a distrus două depozite de muniţie în luptele din regiunea Herson.
Informații importante despre ziua 157 de război în Ucraina
Atacul asupra închisorii Olenivka:
- Rudele luptătorilor care au apărat uzina siderurgică Azovstal din Mariupol au organizat un miting la Kiev pentru a cere ca Rusia să fie recunoscută ca stat sponsor al terorismului. Mișcarea are loc după ce zeci de prizonieri ucraineni au fost uciși într-un atac aerian asupra unei închisori din Olenivka, în regiunea Donețk controlată de Rusia.
- Atacul asupra închisorii Olenivka, unde se aflau prizonieri de război ucraineni, pe teritoriul separatist din estul Ucrainei, este „o crimă de război deliberată a Rusiei, o crimă deliberată în masă”, a declarat şeful statului ucrainean, Volodomir Zelenski, citat de AFP. Declarația lui vine după ce Ministerul rus al Apărării a dat vina pe tirurile unui sistem de artilerie Himars, furnizat Ucrainei de Statele Unite.
- Ucrainenii cred că un dispozitiv exploziv a fost plantat și detonat în interiorul penitenciarului, iar abia apoi acesta a fost bombardat cu rachete Grad. Argumentele aduse (cu care Institutul pentru Studiul Războiului înclină să fie de acord) sunt că niciun paznic nu a fost ucis, doar prizonierii de război ucraineni, iar imaginile cu trupurile carbonizate ale acestora, prezentate de RIA Novosti, ar indica faptul că prizonierii erau deja morți în momentul bombardamentului cu rachete Grad care a dărâmat închisoarea.
- Construcția era nouă, urma a fi inspectată la 1 septembrie și, susțin ucrainenii, întreaga operațiune ar fi fost executată de Grupul privat Wagner, fără știrea ministerului rus al Apărării, cu scopul de a masca deturnarea parțială a fondurilor alocate pentru reamenajarea penitenciarului, arată Biziday.ro.
- Statul Major General al Forţelor Armate ucrainene a cerut ONU şi Crucii Roşii să investigheze decesele, susţinând că Rusia ar fi vizat tabăra pentru a-şi acoperi tratamentul aplicat prizonierilor de război.
Situația pe front:
- Alertele de raid aerian au fost auzite, din nou, în Harkov, în noaptea de vineri spre sâmbătă, urmate de explozii puternice, transmite Ukrinform. Unele canale locale Telegram au postat fotografii care arată un incendiu masiv izbucnit în urma exploziilor într-unul dintre cartierele din Harkov. Focul poate fi văzut din diferite părţi ale oraşului.
- Armata ucraineană a declarat sâmbătă că a ucis zeci de soldaţi ruşi şi a distrus două depozite de muniţie în luptele din regiunea Herson, punctul central al contraofensivei Kievului în sud şi o legătură cheie în liniile de aprovizionare ale Moscovei, conform Reuters.
- Un civil a fost ucis, iar alţi şase au fost răniţi în noaptea de vineri spre sâmbătă în bombardarea unui cartier locuit, la Mîkolaiv (sud), unde mai multe imobile au fost avariate, anunţă sâmbătă într-o postare pe Telegram procurorul regional Vitali Kim.
- La Harkov, al doilea cel mai important oraş ucrainean, trei rachete de tip S-300 au lovit sâmbătă dimineaţa o şcoală care a luat foc, a anunţat primarul oraşului, Igor Terehov. Clădirea principală a fost distrusă, potrivit primarului, care publică pe Telegram imagini care surprind clădirea în flăcări. Nicio informaţie cu privire la eventuale victime nu era disponibilă imediat.
- În regiunea Doneţk - care se află în centrul ofensivei ruseşti în est - autogara şi clădiri din vecinătate au fost avariate într-un atac aerian la Sloviansk, potrivit guvernatorului regional Pavlo Kirilenko. La Siversk, un centru de prestaţii de servicii sociale a fost avariat fără să se înregistreze victime. Atacuri au atins localităţile Nikopol şi Cernovogrigorivka, în regiunea Dnepropetrovsk, situată în zona central-estică, fără să facă victime, a anunţat preşedinţia ucraineană. Aceste atacuri au loc în cadrul unei contra-ofensive în regiunea Herson - ocupată în mare parte de către Rusia de la începutul războiului.
- Autorităţile din Ucraina au emis o decizie privind evacuarea obligatorie a populaţiei din regiunea Doneţk, iar preşedintele Volodimir Zelenski face apel la populaţie să plece, mai ales familiile cu copii. ”Noi nu suntem Rusia. De aceea, fiecare viaţă este importantă pentru noi”, a transmis preşedintele.
Pregătiri pentru unire?
- Autorităţile instalate de Rusia în noile teritorii ocupate din sudul Ucrainei sunt sub presiune şi este posibil să facă pregătiri pentru a organiza referendumuri privind alipirea la Rusia mai târziu în acest an, susține Ministerul Apărării de la Londra, relatează Agerpres.
- Secretarul de Stat american Antony Blinken anunţă că a purtat o discuţie ”deschisă” ci ministrul rus de Externe Serghei Lavrov, în care l-a avertizat că lumea nu va recunoaşte ”niciodată” anexarea vreunui teritoriu ucrainean de către Rusia, relatează AFP.
Tensiunile privind livrarea de gaze către Europa continuă:
- Compania rusă Gazprom a susţinut că livrarea de către Canada în Germania, în loc de Rusia, a unei turbine destinate gazoductului Nord Stream 1 este neconformă contractului, declaraţie care sugerează o accentuare a divergenţelor dintre Moscova şi Berlin asupra deciziei Rusiei de a diminua volumul gazelor naturale livrate Europei prin acel gazoduct, transmite Agepres.
- Gazprom anunță că va opri livrările de gaze spre Letonia, însă nu a precizat care sunt „încălcările de contract” de care s-ar face vinovați letonii. Decizia rușilor vine la o zi după ce compania energetică letonă, Latvijas Gaze, a spus că va cumpăra gaze din Rusia, dar că le va plăti în euro și nu în ruble, potrivit Reuters.