La scurt timp după întâlnirea Rusia – Ucraina de la Istanbul, cu scopul demarării unor negocieri de pace directe, o dronă rusească a lovit un autobuz de pasageri în zona de nord-est a Ucrainei, omorând nouă persoane și rănind alte șapte. Volodimir Zelenski a spus că toate victimele erau civili, printre cei decedați aflându-se și o întreagă familie – mama, tatăl și copilul lor.
În ce privește negocierile de pace de la Istanbul, surse ucrainene au declarat pentru Reuters că Rusia a cerut Ucrainei să-și retragă trupele din toate regiunile ucrainene revendicate de Moscova înainte ca Rusia să fie de acord cu o încetare a focului. Această cerere, împreună cu altele au depășit cu mult termenii proiectului de acord de pace pe care SUA l-au propus luna trecută după consultări cu Moscova.
Rusia a mai anunțat că o întâlnire între președinții rus Vladimir Putin și respectiv ucrainean Volodimir Zelenski este „posibilă”, cu condiția ca Moscova și Kievul să fi ajuns la „acorduri” în prealabil.
În timpul ăsta, Donald Trump a zis că crede că președintele rus Vladimir Putin este pregătit să încheie un acord pentru a pune capăt războiului din Ucraina, dar a avertizat că, dacă negocierile eșuează, administrația sa va merge mai departe cu impunerea de sancțiuni împotriva Moscovei.
Ulterior a anunțat că luni va avea două discuții telefonice - mai întâi una cu Vladimir Putin (despre oprirea „băii de sânge” și comerț) și o a doua cu Volodimir Zelenski. Apoi, împreună cu preşedintele ucrainean, va vorbi şi cu „mai mulţi membri ai NATO”. La finalul mesajului, își arată speranța că ziua va fi productivă și războiul se va încheia.
Nu în ultimul rând, am aflat că un posibil loc de întâlnire pentru viitoarele negocieri de pace ar putea fi chiar Vaticanul.
Ce se întâmplă pe front
- Autobuz lovit de o dronă, 9 morți - Nouă persoane au fost ucise și alte șapte au fost rănite, într-un atac cu dronă rusească asupra unui autobuz cu pasageri în nord-estul Ucrainei, spun oficialii locali, citați de BBC. Atacul a avut loc în orașul Bilopillia, regiunea Sumy, la doar câteva ore după ce Rusia și Ucraina au purtat primele discuții directe de pace din 2022.
- Ucidere deliberată a civililor - Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a acuzat că atacul a fost „o ucidere deliberată a civililor”. „În prezent, există șapte persoane rănite în spitale (...). Victimele au suferit arsuri, fracturi și răni provocate de explozie. Potrivit rapoartelor preliminare, Rusia a ucis o familie - un tată, o mamă și o fiică. Toate persoanele decedate erau civili”, a declarat Zelenski.
- Pierderile Rusiei - Rusia a pierdut 972.600 de soldați în Ucraina de la începutul invaziei la scară largă din 24 februarie 2022, din care 910 vineri, potrivit celui mai recent raport al Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei. Bilanțul mai arată că Rusia a pierdut și 10.831 de tancuri, 22.553 de vehicule blindate de luptă, 48.809 vehicule și cisterne de combustibil, 27.942 de sisteme de artilerie, 1.386 de lansatoare multiple de rachete, 1.167 de sisteme de apărare antiaeriană, 372 de avioane, 336 de elicoptere, 36.278 de drone, 28 de nave și bărci și un submarin.
Ce se întâmplă în Rusia
- Scade economia - Economia Rusiei înregistrează o încetinire accentuată a creșterii, potrivit unui raport publicat de agenția guvernamentală de statistică Rosstat pe 16 mai, relatează The Kyiv Independent. Produsul Intern Brut (PIB) a crescut cu doar 1,4% în primul trimestru al anului 2025, un declin semnificativ față de creșterea de 4,5% din trimestrul precedent și față de 5,4% în aceeași perioadă a anului trecut. Cifrele sunt sub așteptări, având în vedere că Ministerul rus al Dezvoltării Economice estimase o creștere de 1,7%, iar analiștii Bloomberg anticipau 1,8%. Potrivit lui Egor Susin, director la Gazprombank (a treia cea mai mare bancă din Rusia, aflată în prezent sub sancțiuni), datele Rosstat arată o „încetinire accentuată a economiei”. Analiștii indică drept cauze politicile Băncii Centrale, sancțiunile, dificultățile de aprovizionare, inflația ridicată, dar și prețurile scăzute la petrol, care complică situația.
Negocierile pentru pace
- Trump (mai) crede în Putin - Președintele american Donald Trump a declarat că încă mai crede că președintele rus Vladimir Putin este pregătit să încheie un acord pentru a pune capăt războiului din Ucraina, dar a avertizat că, dacă negocierile eșuează, administrația sa va merge mai departe cu impunerea de sancțiuni împotriva Moscovei. „Sincer, o voi face (voi impune sancțiuni), dacă nu vom ajunge la un acord”, i-a spus Trump lui Bret Baier de la Fox News, vineri, într-un interviu.
- Discuții Trump-Putin, Trump-Zelenski, luni - Preşedintele american Donald Trump va discuta la telefon cu omologul său rus Vladimir Putin pe tema războiului din Ucraina, luni, a anunţat el sâmbătă pe Truth Social. „Subiectele convorbirii vor fi oprirea 'băii de sânge' care ucide, în medie, peste 5.000 de soldaţi ruşi şi ucraineni pe săptămână şi comerţul”, a precizat el. Donald Trump va avea apoi o discuţie cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. Apoi, împreună cu preşedintele ucrainean, va vorbi şi cu „mai mulţi membri ai NATO”. „Sper că această zi va fi productivă, că va avea loc o încetare a focului şi că acest război foarte violent, un război care nu ar fi trebuit să aibă loc niciodată, se va încheia”, a conchis el în mesajul său.
- Lavrov a vorbit cu Rubio - Mai devreme, sâmbătă, şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov a vorbit la telefon cu secretarul de stat american Marco Rubio despre discuţiile directe dintre Moscova şi Kiev la Istanbul, potrivit Ministerului rus de Externe. Ministrul lui Vladimir Putin „a remarcat rolul pozitiv jucat de Statele Unite pentru a ajuta Kievul să accepte în cele din urmă propunerea preşedintelui rus Vladimir Putin de a relua discuţiile de la Istanbul”, a declarat ministerul într-un comunicat, adăugând că Rusia este pregătită să continue să lucreze cu Statele Unite pe această temă.
- Macron, Trump și cinismul lui Putin - Președintele francez Emmanuel Macron a declarat sâmbătă, la Tirana, că este „sigur” că omologul său american Donald Trump „va reacționa la cinismul” președintelui rus Vladimir Putin, după un nou atac rus cu drone în Ucraina, informează AFP. „Un președinte a fost ales de poporul american. El a venit cu o ambiție salvatoare: să facă pace, și a spus că va implica pe toată lumea să facă pace. Propunerile de încetare a focului, despre care aș dori să vă reamintesc că sunt o inițiativă americană, nu au fost respectate de președintele Putin și de armata sa”, a spus, într-o conferință de presă la Tirana, președintele Macron.
- Întâlnire Zelenski - Putin - O întâlnire între președinții rus Vladimir Putin și respectiv ucrainean Volodimir Zelenski este „posibilă”, cu condiția ca Moscova și Kievul să fi ajuns la „acorduri” în prealabil, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, sâmbătă, a doua zi după primele discuții directe de pace dintre cele două părți din 2022, informează AFP. Vineri, delegația ucraineană a propus rușilor un summit între cei doi președinți pentru a găsi o soluție la război, Moscova spunând că 'a luat act' de această propunere. Putin și Zelenski nu s-au mai întâlnit din decembrie 2019.
- Ce vrea Putin - Pe surse citate de Reuters, negociatorii ruși la discuțiile de pace de la Istanbul au cerut Ucrainei să-și retragă trupele din toate regiunile ucrainene revendicate de Moscova înainte ca Rusia să fie de acord cu o încetare a focului. Această cerere, împreună cu altele, despre care sursa ucraineană a declarat că au fost făcute la discuțiile de vineri, au depășit termenii proiectului de acord de pace pe care SUA l-au propus luna trecută după consultări cu Moscova. Detalii AICI.
- Erdogan: Armele să tacă - Primele discuții directe de pace din 2022 între Rusia și Ucraina, desfășurate vineri la Istanbul, au fost „extrem de importante” pentru a face progrese către încheierea războiului, a spus sâmbătă președintele turc Recep Tayyip Erdogan, informează AFP. „Pentru a pune capăt războiului, armele trebuie să tacă, iar diplomația trebuie să vorbească”, a insistat Erdogan, care s-a întâlnit cu Zelenski, la Ankara, înainte de negocierile de la Istanbul. „Această șansă nu trebuie ratată. Acest război nu poate fi încheiat prin conflict și arme”, a adăugat el.
- Negocieri de pace la Vatican? - Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat sâmbătă că Vaticanul ar putea fi locul de desfăşurare a discuţiilor de pace Rusia-Ucraina, ţinând cont de oferta mai veche a Sfântului Scaun, după ce Papa Leon al XIV-lea a promis să depună personal „toate eforturile” pentru a contribui la încheierea războiului, relatează AP. Vorbind cu reporterii la Roma înainte de întâlnirea cu cardinalul Matteo Zuppi, omul de legătură al Vaticanului cu privire la Ucraina, Rubio a declarat că va discuta despre modalităţile potenţiale prin care Vaticanul ar putea ajuta, „statutul discuţiilor, actualizările de după ziua de ieri (vineri) şi calea de urmat”. Întrebat dacă Vaticanul ar putea fi un intermediar pentru pace, Rubio a răspuns: „Nu l-aş numi intermediar, dar este cu siguranţă - cred că este un loc în care ambele părţi s-ar simţi confortabil să meargă”.
Alte informații relevante
- Rusia ne amenință pe toți - În regiunea Mării Baltice, Rusia ne amenință pe toți, a declarat sâmbătă ministrul de externe german Johann Wadephul, care a anunțat o intensificare a supravegherii în urma presupuselor acte de sabotaj ale așa-numitei flote fantomă a Rusiei asupra cablurilor și conductelor, relatează dpa. „Noi, ca vecini, NATO și UE, contracarăm amenințările hibride cu toate puterile noastre, inclusiv prin patrule suplimentare. (...) În regiunea Mării Baltice, Rusia ne amenință pe toți”, a declarat Wadephul pentru Welt am Sonntag. Flota fantomă se referă la petroliere și alte nave de marfă pe care Rusia le folosește pentru a evita sancțiunile, în special pentru transportul petrolului. Aproximativ 84% din exporturile de țiței ale Rusiei trec prin Marea Baltică cu ajutorul acestei flote fantomă, ceea ce reprezintă mai mult de o treime din veniturile bugetare ale Rusiei. În ultimele luni, au existat numeroase presupuse acte de sabotaj ale flotei fantomă asupra cablurilor și conductelor din Marea Baltică.
- Demisie din cauza lui Trump - Fosta ambasadoare a SUA în Ucraina, Bridget Brink, care a demisionat din funcţie în aprilie, a declarat că a părăsit postul pentru că nu a fost de acord cu politica externă a preşedintelui Donald Trump, relatează Reuters. „Respect dreptul şi responsabilitatea preşedintelui de a determina politica externă a SUA - cu verificări şi echilibrări adecvate din partea Congresului SUA. Din păcate, politica de la începutul administraţiei Trump a fost de a pune presiune pe victimă, Ucraina, mai degrabă decât pe agresor, Rusia. Pacea cu orice preţ nu este deloc pace - este împăcare”, a spus Brink.