Lupte crunte au loc pentru a doua zi în regiunea Kursk din Rusia, după ce Ucraina a lansat un contraatac duminică. În timp ce Kievul susține că atacul din mai multe direcții a fost o surpriză pentru ruși, Moscova spune că a răspuns atacului cu artilerie şi forţă aeriană, iar trupele ruse au zădărnicit o încercare de pătrundere a Ucrainei.
Potrivit unor bilanțuri care nu au putut fi verificate independent, pierderile la Kursk sunt uriașe de ambele părți. Armata ucraineană susține că 15.000 de soldaţi ruşi au fost ucişi şi 23.000 răniţi de la debutul incursiunii, în luna august. De cealaltă parte, Ministerul rus al Apărării spune că Ucraina a pierdut cel puţin 49.000 soldaţi, fără a preciza numărul de morţi sau răniţi.
Pe front, armata ucraineană a anunțat că luptă în continuare la Kurahove, un oraş industrial în estul Ucrainei, a cărui cucerire a fost revendicată luni de Rusia.
Am mai aflat că „zeci” de soldați ucraineni au dezertat în timp ce se antrenau în Franța, un oficial francez susținând, totuși, că numărul de dezertări este nesemnificativ, raportat la numărul de persoane care au urmat pregătirea.
Iar Ucraina și Rusia au ajuns la un „acord preliminar” pentru a realiza schimburi regulate de prizonieri, pe tot parcursul anului, prioritate având prizonierii de război grav bolnavi sau răniți.
Notăm și o discuție de aproape trei ore între Volodimir Zelenski și Lex Fridman, unul dintre cei mai populari realizatori de podcast din SUA, născut în fosta Uniune Sovietică. În timpul interviului, Zelenski a lăsat garda jos în mai multe rânduri, a rostit câteva expresii licențioase și a vorbit despre fosta sa carieră de comediant de top în Ucraina. Iar când a fost întrebat dacă Putin ar trebui iertat, a spus foarte ferm că „nimeni nu o să-l ierte” și a exemplificat: „Ți-au luat copilul. O să întrebi 'cine a făcut asta?' și or să-ți răspundă 'individul ăla a făcut-o', iar tu o să zici 'ah, atunci nu mai am nimic de zis'. Nu, nu, nu. O să te duci și o să le smulgi capetele și o să fie corect așa”.
ADVERTISING
În timpul ăsta, potrivit unui sondaj realizat între 2-17 decembrie, după trei ani de război, 52% dintre ucrainenii au încă încredere în Volodimir Zelenski, o cifră în scădere faţă de sfârşitul anului 2023 (77%).
Ce se întâmplă pe front
- Ucraina nu cedează la Kurahove - Armata ucraineană a anunțat, marţi, că luptă în continuare la Kurahove, un oraş industrial în estul Ucrainei, a cărui cucerire a fost revendicată luni de Rusia. Forţele ruse au anunţat luni că au ridicat steagul în acest oraş, care avea aproximativ 18.000 de locuitori înainte de război și reprezenta o poziţie defensivă importantă a forţelor ucrainene în sudul unei regiuni industriale situate în estul țării. Această pierdere nu a fost confirmată de Ucraina. Marți dimineață, grupul de trupe militare Khortytsia, care luptă în zonă, a declarat că „în zona Kurakhove, forțele de apărare se opun încercărilor inamicului de a-și folosi superioritatea și de a dezvolta o ofensivă. Măsurile de localizare și distrugere a grupurilor de asalt inamice care s-au infiltrat în formațiunile noastre de luptă sunt în curs de desfășurare”.
- Confruntări în Donbas - În același timp, confruntări armate se desfăşurau şi în alte localităţi din Donbas, relatează AFP. Statul Major ucrainean a indicat în raportul său zilnic că a respins 26 de atacuri rusești în ultima zi, inclusiv în Kurakhove. Harta de luptă întocmită de blogul militar DeepState, apropiat de armata ucraineană, arată întregul Kurakhove sub control rusesc.
- Schimb regulat de prizonieri - Ucraina și Rusia au ajuns la un „acord preliminar” pentru a realiza schimburi regulate de prizonieri, pe tot parcursul anului, concentrându-se pe întoarcerea prizonierilor de război grav bolnavi sau răniți, informează The Kyiv Independent.
Ce se întâmplă în Rusia
- Lupte crunte în Kursk - Lupte crunte au loc pentru a doua zi în regiunea Kursk din Rusia, după ce Ucraina a lansat un contraatac duminică, relatează BBC. Moscova a declarat că a răspuns atacului cu artilerie şi forţă aeriană, iar luni a afirmat că trupele ruse au zădărnicit o încercare de pătrundere a Ucrainei. Potrivit sursei citate, un detaşament de asalt ucrainean format din două tancuri, un vehicul de geniu militar şi 12 vehicule blindate de luptă (AFV) ar fi atacat duminică în apropiere de satul Berdin în jurul orei 09:00 (06:00 GMT), iar forţele ruse au ripostat şi au distrus ambele tancuri, vehiculul militar de geniu şi şapte vehicule blindate de luptă. De asemenea, o înregistrare video aeriană cu o coloană de blindate care se deplasează în plină zi prin zona rurală acoperită de zăpadă şi care se află sub foc, vehiculele fiind lovite, a fost publicată de agenţia de presă de stat rusă Ria. Andriy Kovalenko, principalul oficial ucrainean din domeniul contra dezinformării, a declarat într-o postare pe Telegram: „Ruşii din Kursk se confruntă cu o mare anxietate pentru că au fost atacaţi din mai multe direcţii şi a fost o surpriză pentru ei”.
- Nord coreeni uciși - Comandamentul Forţelor de Operaţiuni Speciale al Forţelor Armate Ucrainene a anunţat marţi moartea a 13 soldaţi nord-coreeni în regiunea rusă Kursk, informează EFE. Comunicatul publicat pe Telegram şi care este însoţit de mai multe fotografii cu soldaţii morţi, acte de identitate şi echipamente de comunicaţii. Cinci dintre soldaţii nord coreeni care luptau alături de ruşi au fost ucişi într-o confruntare cu arme uşoare şi alţi opt cu ajutorul dronelor. Unul dintre ei ar putea fi ofițer.
- Bilanțuri în Kursk - Armata ucraineană a declarat luni că 15.000 de soldaţi ruşi au fost ucişi şi 23.000 răniţi în Kursk de la debutul incursiunii, în luna august. Cu o zi înainte, Ministerul rus al Apărării a declarat că Ucraina a pierdut cel puţin 49.010 soldaţi la Kursk, fără a preciza numărul de morţi sau răniţi. Cifrele nu au putut fi verificate independent.
- Putin la slujba de Crăciun - Preşedintele rus Vladimir Putin a participat luni seară la slujba de Crăciun - sărbătorit de mulţi creştini ortodocşi conform vechiului calendar iulian -, într-o biserică din Parcul Victoriei din Moscova, alături de veterani ai războiului din Ucraina, informează EFE. Putin, care se declară credincios şi care a fost botezat în secret în timpul Uniunii Sovietice, a participat la o slujbă religioasă într-o biserică inaugurată în 1995, cu ocazia împlinirii a 50 de ani de la victoria asupra Germaniei naziste. Pe lângă participarea la slujbă, Putin a aprins câteva lumânări şi s-a rugat alături de alte persoane, deplasându-se apoi la Catedrala Hristos Mântuitorul, de unde patriarhul Kirill a oficiat slujba de Crăciun pentru întreaga ţară. Putin a cerut să-i fie gravate iniţialele pe lanţurile unora dintre crucile pe care Kirill le-a binecuvântat şi care vor fi trimise soldaţilor care luptă pe frontul din Ucraina. Kirill a promis că celor care au murit în luptă li se vor ierta păcatele.
ADVERTISING
Alte informații relevante
- Putin iertat? Reacția lui Zelenski - Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a fost vădit iritat când Lex Fridman, unul dintre cei mai populari realizatori de podcast din Statele Unite, i-a spus că este nevoie de un compromis cu Vladimir Putin. „Deci, în opinia ta, faptul că (Putin) nu este în închisoare după atâtea crime și nimeni din lumea asta nu poate să-l pună la locul lui, să-l trimită la închisoare, crezi că ăsta e un compromis mic?", a reacționat președintele Ucrainei. De asemenea, el a reacționat dur când a fost întrebat dacă Putin ar trebui iertat. „Ți-au luat copilul. O să întrebi 'cine a făcut asta?' și or să-ți răspundă 'individul ăla a făcut-o', iar tu o să zici 'ah, atunci nu mai am nimic de zis'. Nu, nu, nu. O să te duci și o să le smulgi capetele și o să fie corect așa”, a spus Zelenski. Detalii AICI.
- Popularitatea lui Zelenski - Ucrainenii sprijină în continuare în marea lor majoritate activitatea preşedintelui Volodimir Zelenski, după aproape trei ani de la declanşarea invaziei ruse, însă procentul este în scădere netă în 2024, potrivit rezultatelor unui sondaj publicat marţi de un institut de specialitate din Kiev, informează AFP. Astfel, la sfârşitul anului 2024, 52% dintre ucrainenii chestionaţi au declarat că au încredere" în Volodimir Zelenski, o cifră în scădere netă faţă de sfârşitul anului 2023 (77%). Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 2.000 de persoane care trăiesc pe teritoriul aflat sub control ucrainean, între 2 şi 17 decembrie, la circa o lună după victoria lui Donald Trump la alegerile prezidenţiale din SUA.
- Dezertări în Franța - Un oficial francez a confirmat pentru AFP că „zeci” de soldați ucraineni au dezertat în timp ce se antrenau în Franța. Ei serveau în Brigada 155 Mecanizată „Anna de Kiev” și urmau un antrenament militar în Franța. „A fost un anumit număr de dezertări, dar acestea rămân nesemnificative, raportat la numărul de persoane care au urmat pregătirea”, a mai spus oficalul ucrainean citat de AFP. Și Mihailo Drapatîi, comandantul Forțelor Terestre ale Ucrainei, a recunoscut provocările semnificative cu care se confruntă Brigada 155 Mecanizată „Anna de Kiev”, pregătită de francezi, inclusiv dezertări și organizare slabă.
- Trimisul lui Trump și-a amânat vizita - Generalul-locotenent în retragere Keith Kellogg, care urmează să fie trimisul special al lui Donald Trump pentru Ucraina şi Rusia, planificase iniţial o misiune în Ucraina la începutul lunii ianuarie, pentru a se întâlni cu liderii ucraineni, dar şi-a amânat vizita de informare la Kiev şi în alte capitale europene până după învestirea preşedintelui ales, pe 20 ianuarie, potrivit a patru surse care cunosc detalii despre planificarea călătoriei, relatează Reuters. Echipa sa stabilea, de asemenea, întâlniri cu oficiali din alte capitale europene, inclusiv Roma şi Paris. Dar călătoria - marcând o primă ocazie când apropiaţi ai lui Trump ar fi mers, după alegerile din 5 noiembrie, să ia contact cu realităţile de la Kiev - a fost amânată, au declarat sursele. Acum, este de aşteaptat ca generalul Kellogg să călătorească în Ucraina după preluarea mandatului de către Trump, deşi nu a fost stabilită nicio dată exactă, au declarat sursele. Nu se știe de ce Kellogg şi-a amânat deplasarea.
- Explicațiile lui Lukașenko - Președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko a reacționat după 15 ore de la apariția interviului în care Volodimir Zelenski a susținut că liderul belarus l-a sunat în primele zile ale războiului să își ceară scuze. Natalya Eismont, secretarul de presă al lui Lukașenko a spus că discuția dintre cei doi a avut loc într-adevăr la scurt timp după începutul războiului, „datorită reacției emoționale a fiului cel mic al președintelui belarus, Nikolai, care avea contactul personal al lui Zelenski în telefon”. Eismont mai spune că președintele Belarusului nu și-a cerut scuze pentru că nu avea de ce să își ceară scuze. Mai mult, Lukașenko ar fi sugerat începerea negocierilor cu Rusia.
- Slovacia amenință, Polonia ajută - Polonia este pregătită să furnizeze energie electrică Ucrainei, a declarat marţi ministrul climei şi mediului din această ţară, Paulina Hennig-Kloska, referindu-se la ameninţările că Slovacia ar putea întrerupe furnizarea cu energie electrică a vecinului său, informează Reuters. „Polonia va putea creşte vânzările de energie electrică către Ucraina, dar numai dacă Ucraina o va cere. Operatorul nostru este pregătit, este doar o problemă dacă Ucraina va dori sau va avea nevoie. Comportamentul lui Fico este împotriva Europei”, declarat Hennig-Kloska. Prim-ministrul slovac Robert Fico a declarat săptămâna trecută că partidul său va lua în considerare sistarea furnizării de energie electrică pentru Ucraina, reducerea ajutorului acordat refugiaţilor şi solicitarea reînnoirii tranzitului de gaze sau compensarea pierderilor pe care Slovacia spune că le-a suferit din cauza încetării fluxurilor de gaze ruseşti prin Ucraina.
ADVERTISING