Criză de încredere, scene politice fragmentate, ascensiune a extremelor şi a populiştilor: democraţiile liberale ies mai fragilizate ca oricând din zecile de alegeri care au avut loc în lume în 2024, favorizând de facto derivele autoritare, notează un comentariu al agenţiei France Presse.
Cu mai mult de jumătate din populaţia mondială cu drept de vot chemată la urne, anul 2024 a fost bogat în procese electorale. Privirile au fost îndreptate în primul rând spre alegerile prezidenţiale din noiembrie din Statele Unite – gardianul autoproclamat al democraţiei în lume -, câştigate în final de Donald Trump.
Dacă votul popular a sancţionat tabăra democrată la putere pentru că nu a reuşit să stopeze creşterea preţurilor, în mod vizibil ameninţările repetate ale candidatului republican de a ataca statul de drept nu i-au speriat pe susţinătorii săi.
Dacă îşi va aplica programul, ”America va cunoaşte atacul cel mai violent asupra contra-puterilor şi libertăţilor civile din istoria sa pe timp de pace”, îşi arată îngrijorarea cercetătorul american Larry Diamond în revista Foreign Affairs, convins că Trump se va dovedi ”mai implacabil” decât în primul mandat.
”Ne aflăm într-un moment periculos, şi nu doar în Statele Unite”, a apreciat pentru AFP Max Bergmann, de la Center for Strategic and International Studies (CSIS).
Modelul democratic construit după 1945 şi consolidat după prăbuşirea blocului sovietic la sfârşitul secolului al XX-lea, dar aflat deja în declin de aproximativ două decenii, este tot mai ameninţat, potrivit unui recent raport al organizaţiei americane Freedom House, care avertizează în ce priveşte înmulţirea violenţelor şi manipulările ce afectează un număr de scrutine.
Ţări neguvernabile
Anul 2024 a adus, nesurprinzător, realegerea unor autocraţi ”duri”, ca Vladimir Putin în Rusia (cu 87% din voturi) sau Ilham Aliev în Azerbaidjan (cu peste 90% din voturi), aminteşte AFP.
În anumite democraţii zise ”hibride”, politicienii forte îşi menţin puterea chiar dacă trebuie să facă concesii unei opoziţii organizate şi determinate, cum ar fi în India sau în Turcia, unde partidele lui Narendra Modi şi Recep Tayyip Erdogan au înregistrat un recul notabil la alegerile legislative şi locale.
Dar situaţia îngrijorează şi în democraţiile în interiorul cărora competiţia electorală este mai liberă: în Uniunea Europeană, mai ales, vedem ”scene politice din ce în ce mai polarizate şi fragmentate”, în care ”devine tot mai dificil de a face compromisuri şi a guverna, până în punctul de a arunca în aer coaliţiile de la putere”, subliniază Max Bergmann de la CSIS.
În Germania, alianţa între social-democraţii cancelarului Olaf Scholz, liberali şi Verzi a explodat în noiembrie, deschizând o criză politică cu viitor incert şi alegeri legislative federale prevăzute în februarie.
În Ţările de Jos, o coaliţie fragilă de patru partide subminate de divizări încearcă să guverneze după destrămarea precedentei la sfârşitul lui 2023.
În Franţa, tradiţionalul joc de alternanţă între dreapta şi stânga a primit o lovitură de la sosirea la putere a centristului Emmanuel Macron în 2017. Iar legislativele convocate după o dizolvare controversată a Adunării Naţionale în iunie au avut drept rezultat formarea a trei blocuri ireconciliabile (stânga, extrema dreapta şi centru-dreapta) care se ciocnesc zilnic pe toate subiectele, împiedicând orice reformă.
Neîncredere şi retragere
Această volatilitate se explică îndeosebi printr-o ''criză de încredere fără precedent din 1945 în toate partidele politice şi în mass-media'', explică Bertrand Badie, specialist în relaţii internaţionale la Sciences Po (Ştiinţe Politice).
”Există o adevărată secătuire a ofertei politice. În Franţa sau în Statele Unite, ce propuneau Macron sau (Kamala) Harris, dacă nu împiedicarea rivalilor lor - Trump sau extrema dreaptă a Marinei Le Pen - să acceadă la putere? Aceasta pune o mare problemă de legitimitate”, adaugă el.
Este un climat de neîncredere care avantajează deseori partidele populiste şi de extremă dreapta, în evidentă ascensiune la alegerile din iunie pentru Parlamentul European, ca şi la scrutine naţionale din Germania, Franţa, Ţările de Jos sau anterior în Italia şi Ungaria.
Se constată astfel că mulţi alegători se agaţă de argumente precum lupta împotriva imigraţiei şi refacerea puterii lor de cumpărare. Ei favorizează din ce în ce mai mult personalităţile care întruchipează o anumită autoritate, precum premierul ungar Viktor Orban sau Donald Trump.
”Planeta şi societăţile trăiesc o mare transformare. Globalizarea liberală nu mai aduce răspunsuri pentru milioane de persoane îngrijorate de aceste schimbări uneori radicale în modul de a trăi cu ceilalţi, de a se deplasa sau de a produce”, explică Gilles Gressani, directorul revistei de geopolitică Le Grand Continent.
”Consecinţa este că există o cerere din ce în ce mai puternică de a opri schimbarea şi, cum acest lucru pare tot mai improbabil, (există) tentaţia iluzorie a retragerii”, adaugă expertul citat în comentariul France Presse.